3,503 matches
-
unul de origine maternă, celălalt de origine paternă, din cadrul mecanismului lionizării. Țesutul normal constă din grupe mici de celule care au descins dintr-o singură celulă embrionară în care a avut loc lionizarea (inactivarea genică a unuia dintre cei doi cromozomi X, de la femeie). În unele celule are loc inactivarea cromozomului X de proveniență maternă, iar în altele, a celui de proveniență paternă, procesul inactivării având caracter stochastic. Dimpotrivă, masa tumorală nu este un mozaic celular, deoarece toate celulele sale (la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
lionizării. Țesutul normal constă din grupe mici de celule care au descins dintr-o singură celulă embrionară în care a avut loc lionizarea (inactivarea genică a unuia dintre cei doi cromozomi X, de la femeie). În unele celule are loc inactivarea cromozomului X de proveniență maternă, iar în altele, a celui de proveniență paternă, procesul inactivării având caracter stochastic. Dimpotrivă, masa tumorală nu este un mozaic celular, deoarece toate celulele sale (la femeie) exprimă gene dintr-un același cromozom X, ceea ce înseamnă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
are loc inactivarea cromozomului X de proveniență maternă, iar în altele, a celui de proveniență paternă, procesul inactivării având caracter stochastic. Dimpotrivă, masa tumorală nu este un mozaic celular, deoarece toate celulele sale (la femeie) exprimă gene dintr-un același cromozom X, ceea ce înseamnă că toate celulele acelei mase tumorale provin dintr-o singură celulă inițială care a suferit transformarea malignă, constituind împreună o clonă malignă. Există dovezi că și la bărbat neoplaziile au natură clonală. Uneori, tumora primară conține mai
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
heterogenă genotipic și fenotipic, adică manifestă proprietăți distincte: metabolice, de rată a diviziunii, de creștere celulară, de reactivitate imunologică sau în ceea ce privește prezența sau absența receptorilor hormonali și sensibilitatea la medicamente antitumorale (citostatice) sau la iradiere terapeutică. În acest caz, inactivarea cromozomului X își păstrează caracterul său stohastic, randomizat, în unele celule ale tumorii fiind inactivat cromozomul X de origine maternă, iar în altele este inactivat cromozomul X de origine paternă, ceea ce înseamnă că tumora are caracter multiclonal. Toate celulele de același
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
celulară, de reactivitate imunologică sau în ceea ce privește prezența sau absența receptorilor hormonali și sensibilitatea la medicamente antitumorale (citostatice) sau la iradiere terapeutică. În acest caz, inactivarea cromozomului X își păstrează caracterul său stohastic, randomizat, în unele celule ale tumorii fiind inactivat cromozomul X de origine maternă, iar în altele este inactivat cromozomul X de origine paternă, ceea ce înseamnă că tumora are caracter multiclonal. Toate celulele de același tip ale unei populații heterogene malignizate aparțin însă uneia și aceleiași clone celulare transformate malign
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
hormonali și sensibilitatea la medicamente antitumorale (citostatice) sau la iradiere terapeutică. În acest caz, inactivarea cromozomului X își păstrează caracterul său stohastic, randomizat, în unele celule ale tumorii fiind inactivat cromozomul X de origine maternă, iar în altele este inactivat cromozomul X de origine paternă, ceea ce înseamnă că tumora are caracter multiclonal. Toate celulele de același tip ale unei populații heterogene malignizate aparțin însă uneia și aceleiași clone celulare transformate malign. Dar, tot atât de probabilă este și altă posibilitate, și anume, celule
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Virusul a fost identificat la maimuțe, la care provoacă diferite tipuri de neoplazii, dar nu induce transformarea malignă a celulelor umane în cultură, deși genomul ADN SV40 se integrează ca provirus în diferite situsuri, dintre care cert este cel din cromozomul uman 7. SV40 induce însă tumori la hamster. Înrudit cu SV40 este deoxiribovirusul POLYOMA, care determină neoplazii la șoareci, șobolani și hamsteri. Deoxiribovirusurile induc transformarea malignă prin integrarea directă a genomului lor ADN în cromozomii celulelor gazdă. Dimensiunea genomului virusurilor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
care cert este cel din cromozomul uman 7. SV40 induce însă tumori la hamster. Înrudit cu SV40 este deoxiribovirusul POLYOMA, care determină neoplazii la șoareci, șobolani și hamsteri. Deoxiribovirusurile induc transformarea malignă prin integrarea directă a genomului lor ADN în cromozomii celulelor gazdă. Dimensiunea genomului virusurilor oncogene ADN (în kilobaze), este următoarea: virusul hepatitei B (3), SV40 (5), polyoma (5), papilomavirus (8), adenovirus (35), herpesvirus (100-200) și poxvirus (200). Deoxiribovirusurile transformante conțin gene proprii care codifică sinteza unor proteine ce blochează
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
se integrează în ADN celular ca provirus. Ca și elementele transpozabile de la Drosophila melanogaster și de la drojdie, molecula de ARN a retrovirusului prezintă la extremități secvențe scurte inversrepetate (IRS) care mărginesc lungile repetiții terminale (LTR). ADN proviral se integrează în cromozomul gazdă după un mecanism complex. Capetele genomurilor retrovirale ARN cuprind secvențe speciale desemnate R, U3 și U5 (fig. 17.3). În cursul sintezei ADN proviral (revers transcripție în care reverstranscriptaza utilizează ARN viral ca matriță și rezerva de deoxiribonuzcleotide trifosfat
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
unor enzime de integrare sunt introduse crestături precise în această structură circulară și în molecula de ADN din genomul gazdă și are loc integrarea ADN proviral în ADN celular, forma sa circulară redevenind liniară în urma inserției în dublul-helix ADN din cromozomul celulei gazdă. Este un proces de recombinare genetică neomoloagă. Acolo unde rămân goluri monocatenare în cadrul procesului de integrare, acestea pot fi umplute prin activitatea complexului enzimatic de recombinare-integrare. Integrarea creează la nivelul situsului de integrarea scurte repetiții directe prin duplicația
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
joacă rol de matriță într-un proces de sinteză care conduce la geneza unui ADN dublu-catenar, purtător al programului genetic al retrovirusului. Acest ADN dublu-catenar se integrează ca provirus în genomul celulei gazdă, într-un situs specific al unui anumit cromozom și condiționează conversia celulei gazdă de la o stare normală, la starea de transformare malignă. Provirusul este transcris de către mașinăria de transcriere a celulei gazdă în două tipuri de molecule ARN: unele lungi, cu rol de molecule genomice pentru virionii progeni
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
prin desfacerea punților de hidrogen, fiecare dintre ele servind ca matriță pentru sinteza unei replici complementare. La finalul procesului rezultă două molecule fiice de ADN dublu catenar fiecare cu o catenă veche (matrița) și o catenă nou sintetizată (replica), iar cromozomul monocromatidic devine bicromatidic. Celula ieșită dintr-o diviziune celulară precedentă intră mai întâi în stadiul G1 (primul gol sintetic al ciclului celular) al interfazei și poate iniția un nou ciclu celular, trecând prin stadiul de sinteză (S) a ADN, respectiv
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Celula ieșită dintr-o diviziune celulară precedentă intră mai întâi în stadiul G1 (primul gol sintetic al ciclului celular) al interfazei și poate iniția un nou ciclu celular, trecând prin stadiul de sinteză (S) a ADN, respectiv de replicare a cromozomului monocromatidic. La sfârșitul acestui stadiu S, cantitatea de ADN se dublează trecând de la 2C la 4C. Celula traversează apoi cel de al doilea gol sintetic al ciclului celular (G2) în care nu mai are loc sinteza de ADN, dar în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
celulare. Celulele care nu se mai divid (neuronii, de exemplu) rămân permanent blocate în G1 și dacă nu mai inițiază un nou ciclu celular se poate spune că ele se află de fapt în G0. În fiecare ciclu celular, toți cromozomii trebuie să fie replicați cu fidelitate și câte o copie a fiecăruia dintre ei trebuie să fie repartizată în mod egal celor două celule-fiice rezultate prin funcționarea normală a fusului de diviziune. Pentru aceasta, atât moleculele de ADN, cât și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
reprezintă procese care se presupun reciproc, sunt inseparabile și au loc în stadiul S al ciclului celular. Cromozomii-fii rezultați segregă la sfârșitul Metafazei - începutul Anafazei. Celula rămâne metabolic activă și suferă creștere și în stadiile G1 și G2. În Metafază, cromozomii ating gradul maxim de condensare (superspiralizare) și se pregătesc pentru deplasare spre poli, fiind inerți transcripțional. Progresia celulei de-a lungul stadiilor ciclului celular este asigurată prin interacțiunea produșilor genici ai multor gene care asigură diferențierea unor sisteme de control
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a lungul stadiilor ciclului celular este asigurată prin interacțiunea produșilor genici ai multor gene care asigură diferențierea unor sisteme de control și de echilibru (fig. 18.3). Pe când traversează stadiul G1, celula se pregătește să realizeze replicația ADN, respectiv duplicația cromozomilor procese inseparabile și care sunt săvârșite în stadiul S. În G1 a fost identificat un punct major de reglare numit START (la drojdii), sau PUNCT DE CONTROL din G1 (la mamifere) în care sistemele reglatoare decid dacă celula poate fi
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
favorabil, ea nu depășește stadiul G1. Un al doilea punct major de control este întâlnit în G2 în care celula este pregătită să intre în mitoză (M). Dacă în S nu s-a realizat replicarea integrală a ADN al fiecărui cromozom, iar celula nu a atins o dimensiune anumită, și mediul nu este favorabil, ea nu poate trece spre faza M a ciclului celular. Există un al treilea punct de control major al ciclului celular care apare în faza M: cromozomii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cromozom, iar celula nu a atins o dimensiune anumită, și mediul nu este favorabil, ea nu poate trece spre faza M a ciclului celular. Există un al treilea punct de control major al ciclului celular care apare în faza M: cromozomii trebuie să fie în mod corespunzător atașați la fusul de diviziune, spre a fi declanșată separarea cromatidelor surori adică a cromozomilor-fii și finalizarea mitozei. Componentele cheie în evenimentele reglatoare care apar la punctele de control sunt proteine numite CICLINE simbolizate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
după ce s-au realizat între 50 și 80 de diviziuni celulare, depinzând de vârsta persoanei de la care s-au prelevat fibroblastele, precum și de starea sa de sănătate. S-a constatat că limitarea numărului de diviziuni se corelează cu scurtarea capetelor cromozomului (telomere). Când telomerele își reduc lungimea, atingând nivelul critic de 1,5 kilobaze, diviziunea celulară încetează, celulele nu se mai pot divide și mor. La rândul său, moartea celulelor este un proces extrem de complex, fiind programată genetic. Moartea celulară programată
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
la om, Methotrexat, Cisplatin și Adrimedac. S-a constatat că toate cele trei medicamente prezintă un evident efect clastogenic, inducând un spectru larg de aberații cromozomale printre care multiple rupturi cromatidice, interschimburi complexe cu geneza unor configurații triradiale și tetraradiale, cromozomi dicentrici și policentrici, dublu minusculi (DM), fragmente acentrice, translocații Robertsoniene (fig. 18.7). Creșterea eficienței terapeutice și realizarea unei strategii superioare în această direcție presupune abordarea aspectelor celulare și moleculare ale oncogenezei și oncoterapiei (Malvihill și colab., 1977; Waring, 1981
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
realizează complecși macromoleculari ADN-cDDP, aducții fiind formați la una sau la ambele catene ale duplexului ADN, modificându-se conformația dublului helix de la forma B la forma A sau la forma C. Legarea cDDP poate avea loc și la proteinele cromatinei cromozomilor cu același efect de denaturare a stereo structurii dublu helicale a ADN cu blocarea replicării sale normale și a diviziunii celulare, fiind afectată și sinteza proteinică și etapa premergătoare acesteia, transcripția genică (Garban și colab., 1998). Cisplatina are efecte secundare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
creștere celulară anormală. Un fenomen asemănător poate avea loc și în absența infecției cu un retrovirus. În acest caz este implicată o reorganizare a materialului genetic dintr-o anumită celulă, rearanjament ce poate avea loc la nivelul unuia și aceluiași cromozom (prin inversie, deleție și duplicație) sau în urma unui schimb de materialul genetic între cromozomi diferiți (translocație). Copierea repetată a unei protooncogene normale poate conduce la amplificarea acesteia și, în consecință, la creșterea cantității produsului său genic. Astfel, în unele tumori
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
un retrovirus. În acest caz este implicată o reorganizare a materialului genetic dintr-o anumită celulă, rearanjament ce poate avea loc la nivelul unuia și aceluiași cromozom (prin inversie, deleție și duplicație) sau în urma unui schimb de materialul genetic între cromozomi diferiți (translocație). Copierea repetată a unei protooncogene normale poate conduce la amplificarea acesteia și, în consecință, la creșterea cantității produsului său genic. Astfel, în unele tumori cerebrale, de tip glioblastom, s-a putut identifica amplificarea genei erbB, iar în unele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
amplificarea genei erbB, iar în unele forme de cancer de sân a fost identificată o creștere disproporționată în activitatea genei neu. Același efect apare și în cazul translocației cromozomale. Astfel, în multe cazuri de limfom Burkitt gena normală myc din cromozomul 8, translocată în cromozomul 14, devine amplificată (fig. 19.3), stare în care ea funcționează ca oncogenă celulară. Segmentul cromozomal care conține protooncogena myc vine în nemijlocita vecinătate a genelor hiperactive (gene cu promotori puternici) care dirijează sinteza de catene
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în unele forme de cancer de sân a fost identificată o creștere disproporționată în activitatea genei neu. Același efect apare și în cazul translocației cromozomale. Astfel, în multe cazuri de limfom Burkitt gena normală myc din cromozomul 8, translocată în cromozomul 14, devine amplificată (fig. 19.3), stare în care ea funcționează ca oncogenă celulară. Segmentul cromozomal care conține protooncogena myc vine în nemijlocita vecinătate a genelor hiperactive (gene cu promotori puternici) care dirijează sinteza de catene imunoglobulinice și această protooncogenă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]