1,144 matches
-
restul vieții mele. Zile albe, temerilor În urma noastră se lăsa un siniliu - norii se adunau în spatele cailor ce urcau încetișor la deal. Fascinați, întindeam mâinile să ne agățăm de lumină. Coji de cochilie se lipeau de tălpi, trosnind ca niște cruste crocante; membranele se zbăteau un pic și-apoi se eliberau. Dintr-o parte sau din alta, păsările ondulau în curbe lungi, adunându-se în jurul unei buturugi negre. Vântul sâsâia printre smocurile de iarbă - puțin mai încolo, pământul își fixa polii
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
că nu arăta mai bine. Un obraz proaspăt bărbierit l-ar fi făcut să se simtă mai la largul său. După cum nu i-ar fi stricat nici o oblojeală mai curată peste tăietura de pe frunte. Sau ceva apă, ca să-și spele crusta de sânge de pe față. — Dumneata m-ai mai văzut vreodată, Înainte? Întrebarea lui Olivares Îl surprinse cu totul nepregătit pe căpitan. Un al șaselea simț, semănând cu fâșâitul metalic al unui tăiș de spadă petrecut peste o piatră de ascuțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
boala Cohn, în vârstă de 58 de ani, care se internează în Clinica de Dermatologie pentru ulcere cronice, dureroase la nivelul membrului inferior stâng și pentru erupție formată din leziuni pruriginoase în diferite stadii de evoluție: papule escoriate, acoperite de cruste hematice,noduli eritematoviolacei, scuamoși, cu localizare la nivelul toracelui posterior și pe brațe. Afirmativ leziunile gambiere au debutat sub forma unor pustule intens dureroase, cu evoluție rapidă spre ulcerare. Antecedente personale patologice - Operație de varice hidrostatice la membrul inferior stâng
Revista Spitalului Elias by O. A. ORZAN, C. I. NISIPAŞU, L. G. POPA, M. NICHITA, C. GIURCĂNEANU () [Corola-journal/Journalistic/92043_a_92538]
-
extern: două ulcere superficiale, bine delimitate, cu margini neregulate, cu fundul acoperit de țesut de granulație și detritus, înconjurate de dermoepidermită; cicatrici atrofice, retractile; hipo- și hiperpigmentări (fig. 1-3); la nivelul toracelui posterior și pe brațe: papule escoriate, acoperite de cruste hematice, noduli eritematoviolacei, scuamoși, macule hiperpigmentate. Examen histopatologic din leziune de la nivelul toracelui posterior: fragment de tegument cu minimă hiperortokeratoză și acantoză, prezentând la nivelul dermului chist epidermal cu arii întinse de efracționare a peretelui cu zone supurative; infiltrat inflamator
Revista Spitalului Elias by O. A. ORZAN, C. I. NISIPAŞU, L. G. POPA, M. NICHITA, C. GIURCĂNEANU () [Corola-journal/Journalistic/92043_a_92538]
-
istorie proprie, povestea neștiuta a facerii ei. E vorba de șirul de peripeții ce culminează cu publicarea fiecărui număr, acele episoade pitorești, uneori dureroase, alteori amuzante, care dau substanță vieții de redacție, încărcînd-o cu savoarea anecdotei și acoperind-o de crusta amintirilor. Iar amănuntul că travaliul livresc al întocmirii revistei este însoțit în subsidiar de o istorie biografica - întîlnirea unor oameni și legarea unor prietenii - acest amănunt face ca revista să aibă o identitate dublă. Căci, privită cu ochii publicului, revista
Istoria unei reviste by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7286_a_8611]
-
în fr. chrême „ulei folosit pentru ungere în anumite ceremonii religioase ale Bisericii creștine (catolică și ortodoxă)“. Cuvântul latinesc chrisma s-a încrucișat cu crama, cuvânt celtic (atestat în texte latinești din Galia, în secolul 6) care avea sensul de „crustă deasupra unei răni“ și s-a ajuns la forma crème „smântână“ și „cremă“. Cuvântul cremă a fost împrumutat de română cu ambele sensuri: „ulei folosit pentru ungere, pomadă“ și „smântână“. Sensul de „smântână“, astăzi învechit, apare într un dicționar român-francez
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
de inutilitatea lor. Sludden crede că mă mulțumesc cu prea puțin. Convingerea mea este că exită orașe în care munca e o închisoare, timpul o vargă, iar iubirea o povară, iar astfel libertatea mea devine prețioasă. Singura mea grijă e crusta de pe braț. Nu o simt, dar cînd obosesc, pielea sănătoasă din jur începe să mă mănînce, iar cînd mă scarpin, crusta se întinde. Probabil că mă scarpin în somn, căci atunci cînd mă trezesc, pata aspră e întotdeauna mai lată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
o închisoare, timpul o vargă, iar iubirea o povară, iar astfel libertatea mea devine prețioasă. Singura mea grijă e crusta de pe braț. Nu o simt, dar cînd obosesc, pielea sănătoasă din jur începe să mă mănînce, iar cînd mă scarpin, crusta se întinde. Probabil că mă scarpin în somn, căci atunci cînd mă trezesc, pata aspră e întotdeauna mai lată. Așa că urmez sfatul doctorului și încerc să n-o bag în seamă. CAPITOLUL 4. O petrecere Lanark a fost trezit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
în armură, cînd ar trebui să se predea sau să se retragă. Astfel, o persoană poate începe prin a-și limita doar afectele, poftele sau inteligența și, pînă la urmă, inima, organele genitale, creierul și pielea se acoperă cu o crustă. Nu face decît să vorbească și să se hrănească, oferind și primind printr-un singur orificiu; apoi, gura se închide, căldura nu mai are nici un debușeu, crește în interior pînă... uită-te, o să vezi. întunericul în care stăteau era dens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
convențională a fetei, felul lor relaxat declanșară în Thaw o furie dureroasă însoțită de invidie, făcîndu-l să se sufoce aproape. Se uită scos ca din minți la stînca de granit alăturată. Avea petice de licheni de forma, culoarea și grosimea crustelor pe care și le cojise de pe șold noaptea trecută. își imagină cum rădăcinile minuscule ale lichenilor pătrund prin porii imperceptibili ai suprafeței aparent solide, lățindu-se și pătrunzînd în adîncime. „O boală a stîncii“, se gîndi el. „O boală a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
insecte înaripate atît de minuscule, că îți puteau intra prin pori în piele. în mai puțin de un secol, Puripăduchele a infectat și a mîncat orice altă formă de viață de pe glob. Pămîntul a devenit o simplă stîncă sub o crustă umflată de păduchi de toate dimensiunile, de la cîțiva centimetri la un metru și jumătate. Apoi au început să se devoreze unii pe alții. La sfîrșit a rămas unul singur, un titan încolăcit în jurul ecuatorului ca o rîmă în jurul unei pietricele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
gîtul cu mîinile lui de piatră. Se lupta el. „Repede, repede, repede!“ țipă cioara. „Taie-i repede gîtul.“ El își plimbă gura de piatră pe gîtul ei, aproape de ureche, și i-l tăie repede. Se trezi pe burniță, cu o crustă pe buze și ceva lîngă el, ceva ce nu dorea să vadă. încercă să zboare spre casă, dar nu mai avea suflu să parcurgă decît distanțe scurte; neavînd de ales, se tîrî pe edecul unsuros. Urcînd la etaj, tot cădea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
și se frecă peste tot. Apoi își răsuci o pătură uscată în chip de togă, își spălă lenjeria de corp de mai multe ori în vasul de toaletă și o atîrnă pe margine pentru a se usca. Cu unghile rîcîi crusta de vomă de pe cracul pantalonului și frecă locul cu pătura udă. Materialul mototolit îl dezgusta. Deși îi era sete, nu fusese în stare să golească mai mult de o cană cu ceai rece. întinse pantalonii pe platformă și îi frecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
de vlaga lapților groși și au întins pe tipsii, la aer, "sămînța de țigan", cum îi spuseseră în cele din urmă. În câteva zile, laptele covăsise, se-ntărise ca brânza și apoi ca piatra. Părea o cretă săpu-noasă alb-albăstrie, o crustă pe care tot muierile au pus-o-n piulițe și au fărîmat-o fin ca pulberea drumului. Au făcut colăcei și plăcinte turcești în care, între dulcețuri, miere și coji de naramză, au presărat praful vrăjit. L-au amestecat în vin
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
plânse multă vreme după umbra lui, pe care o pierduse pentru totdeauna. Caii călcau acum ușor și țeapăn pe gheața străvezie ca sticla, iar Badislavii priveau cu uimire în jur. Niciodată nu și-ar fi-nchipuit atâta frumusețe încremenită în crusta groasă de gheață. Dar grădina Domnului e mai mare decât mintea omului, și minunile din ea sânt multe. Șirul de sănii înainta în tăcere și frig peste fermecata priveliște. Căci la un stânjen sub cleștar se aflau pretutindenea, cu aripile
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
țânc cu mucii curgând luminare pe buza de sus, și, brusc însuflețiți, țăranii începură să-și dea cu părerea, ba că ar fi ca pieptul de gâscă, ba ca piciorul bălos al melcului, ba ca mușchiul moale și fraged din crusta racilor fierți. Pân-la urmă, în ciuda îndemnului la chibzuială al popii, înfierbîntați de șliboviță, câțiva săteni apucară săpăligi și țăruși cu ascuțișul călit în foc și începură să spargă gheața. Făcură și focuri împrejur, ca să scoată cu totul bivolul înaripat la
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
năvod lucitor. O puseră la fiert în oale de lut, pe pirostrii. Mâncară din ea cu toții, afară de popă, care ghicea iar o arcană a Necuratului. Nu se-ntîmplă însă nimic rău: țăranii își lingeau degetele de plăcerea gustului celui strașnic. Spărgând crusta picioarelor, găsiră acolo un fel de măduvioare încă și mai bune. În cap, pe care-l mursecară de pomană, nu găsiră decât un pumn de crier mirosind respingător a mucegai. Cu stomacurile astfel puse la cale și veseli din cale-afară
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
sparte, răsăreau direct din cîte-o grămadă de closete sparte, bidoane turtite și hârtii. Mutre de țigănci bătrâne se arătau la ferestre. Totul mi se părea cunoscut și mă durea ca o rană, de parcă tot cartierul ar fi fost doar o crustă de sînge-nchegat pe genunchii unui copil și eu, copilul, aș fi tras de coajă până la ivirea boabelor de sânge. Dar nu puteam localiza nimic cu precizie, totuși. Nu știu de câte ori am dat colțul, de câte ori am ajuns în ciudate piațete triunghiulare
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
indiferent, încît nici nu-mi amintesc imaginea Anișoarei fără chiloți, ci doar frica de a nu fi prins de părinți. Ce se-ntîmpla acum însă era magie. Nici Carla, nici Bambina nu mai erau ele însele, de parcă acizii serii le dizolvaseră crusta de răutate de pe fețișoare, care le rămăseseră curate și inexpresive ca niște măști benigne. Abia dacă le mai recunoșteam. Când se-ntune-case atât de mult încît dansul lor mai era vizibil doar pe fondul ferestrelor: siluete negre și suple ca statuetele
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
multicolor al florilor de mină, înduioșat de cîte-o fetiță goală înfășu-rată-n pânză de păianjen, de cîte-o gravidă a cărei burtă bombată pân-la refuz crăpa ca o rodie ca să răspândească în noapte dumnezei de lumină și sânge, de cîte-o bătrână prmsă-ntr-o crustă de zahăr, îmi sunară deodată-n minte, cu ecouri de sală-nghețată, cuvintele "sfintei", mai limpezi decât le-ar fi putut rosti vreodată pielițele și cartilajele ei vocale: "Mergi până la capăt! până la capăt!" Apoi, o altă voce, indescriptibilă, copleșitoare, distrugătoare
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mai jos de fese. Ea se lăsa atunci la pământ - pământul zgrunțuros al acelor insule - lipea tâmpla și sânii de țărână și ridica într-o dulce lordoză crupa, în mijlocul căreia îi scânteia rodia ca o nestemată. De ce avea însă acele cruste supurînde chiar între omoplați? Toate acele popoare erau bolnave și ciunte. Fiecare purta alt stigmat, sute de mii de boli își iveau sechelele sub noi, patetic dar și fascinant. Căci bărbatul acela tânăr, cu fața de grec atât de-ntoarsă-n sus
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
dimensiuni, pe zidul care mă-ncon-jura, sferic, de peste tot. Singură mama, încastrată și ea-n zid, în altorelief, cu zâmbetul ei chinuit și ochii căprui de țărancă, era moale, era penetrabilă, de parcă zidul ar fi avut acolo o decalcifiere și în locul crustei concave de var s-ar fi ivit treptat o pieliță ce putea fi sfâșiată. Doar prin dreptul mamei se putea ieși, așa cum ieșim, în clipa morții, prin locul din creștet, dintre patru oase-mbinate, ce rămâne moale atâta vreme. Mama era
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
în mână. Recitesc de zeci de ori ultima pagină, cea din vârful topului tot mai gros, și pe care n-am niciodată curajul s-o dau la o parte, așa cum, când cădeam și-mi însîngeram genunchiul, se făcea acolo o crustă pe care-o tot zgândăream, pervers, savurîhd usturimea dezlipirii câte unui colțișor, fără să îndrăznesc totuși s-o smulg deodată și să-mi contemplu rana mustind de sânge. Mereu pornesc de-acolo, de la ultima pagină, uneori atât de străină mie
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
reginei, nu mai știam ce să fac și ce să spun ca s-o urnesc din visătoria ei neliniștită. A treia zi, pe când mama tocmai își scotea, tăindu-l cu foarfecă, bandajul, care se lipise de rană și ieșea cu tot cu crusta de sînge-nchegat, așa că mici stropi purpurii, pe care ea îi lingea pe măsură ce apăreau, mai țâșneau din carnea degetelor strivite, a sunat cineva la ușă, atât de neașteptat - era unsprezece dimineața, când nu ne căuta nimeni niciodată - încît am tresărit amândoi
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mama Soilei deschide ușița din perete și intră-ntr-o mare-ncăpere cu pereți de metal vopsit roșiatic, prins în buloane masive. O apă verzuie, foarte adâncă, umple cisterna pe jumătate, aruncîndu-și reflexele pe pereți. Femeia se dezbracă, își desprinde crusta de plexiglas roz și rămâne goală și suplă, cu pielea uleioasă, cu sânii mari și grei, cu dâmbul dintre pulpe fără nici un fir de păr și crestat de-o cută delicată. Coboară în apă, înotînd spre adânc cu o agilitate
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]