1,392 matches
-
să vă amintiți de cel care a fost marele geograf Ion Gugiuman, născut în orășelul dintre vii, absolvent al Școlii nr. 2 de băieți și al Liceului „Cuza-Vodă”. Municipiul Huși este locul ideal în care trebuie să vă amintiți de ctitorii din domeniul științelor, să împărtășiți amintirile dumneavoastră lumii întregi, dar mai ales hușenilor, și mă gândesc mai mult la elevi, să înțelegem toți că prin Ion Gugiuman, lumea științifică din domeniul geografiei a câștigat enorm. Dorim să amintiți cu drag
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
îți arunci privirile lacome de jur împrejur vezi cupolele majestuoase, semnul inconfundabil al spiritului religios. De pe platoul în pantă ușoară ce se întinde între Bahlui și începutul de deal al Copoului, răsare Sfântul Nicolae Domnesc, cu multe modificări interioare ale ctitoriei ștefaniene, cea despre care se spune că are sensul pur al conceptului și subtilitatea viziunii arhitecturale. Nu departe de ea, spre Catedrala mitropolitană, strălucește cu dantelăria în piatră Sfinții Trei Ierarhi, magnifica ctitorie a lui Vasile Lupu, zidită între 1637-1642
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Nicolae Domnesc, cu multe modificări interioare ale ctitoriei ștefaniene, cea despre care se spune că are sensul pur al conceptului și subtilitatea viziunii arhitecturale. Nu departe de ea, spre Catedrala mitropolitană, strălucește cu dantelăria în piatră Sfinții Trei Ierarhi, magnifica ctitorie a lui Vasile Lupu, zidită între 1637-1642 și restaurată de Lecomte de Nouy pe la 1882, cu tipografia unde s-a scos Cazania lui Varlaam. Evlia Celebi consemna emoționat: "nu este chip s-o descrii", iar Paul de Alep, cu aceeași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
o magică amintire, aerul pădurii vibrează pleoapa deschisă a sufletului. Apoi, pe sub arcul semeț de lumină filtrată a sfârșitului de brumar, prin care frunzele tremură și se închină smerite, am trecut în starea de spirit a bisericii vechi din Dobrovăț, ctitorie a lui Ștefan cel Mare spre sfârșitul vieții sale. Splendoarea naturii și mesajul ei au asigurat o circulație biunivocă, de la pădure la ființă și invers. Cuvântul este de prisos, rămâne doar semnificația ca o convenție, ca un artificiu al comunicării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de conducător, ajunsese stîlpul pe care se sprijinea România întregită. După realizarea României Mari, Ion I.C. Brătianu și-a considerat rolul lui istoric terminat, dîndu-și seama că flacăra idealului generației de la 1848 se consumase. Se alăturase acum la consolidarea marii ctitorii românești. Moartea lui Ion I.C. Brătianu a fost cea mai mare pierdere a României Mari. Țara pierdea și cîrja, și cîrma. Fără cîrmuire, un popor cade, spuneau romanii: "Ubi non est gubernator, populus corruet." 30 Vintilă Brătianu a preluat președinția
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
văduvită de teritoriile din stânga Prutului prin tratatul de la București, iar după desființarea acesteia la 1949, de către ateii comuniști, a trecut la Episcopia Romanului și Hușilor, și din 1968 la Mitropolia Moldovei și Bucovinei. Biserica cu hramul „Sfânta Treime” („Sfânta Troiță”), ctitoria boierilor Alexandru și Casandra Râșcanu, nepoata Episcopului Ioanichie, a fost sfințită la 8 noiembrie 1781, finalizarea lucrărilor (mai ales cele legate de Înzestrarea cu icoane și obiecte de cult) petrecându-se probabil pe la 1802. Ctitorii au dotat biserica cu cele
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
aducă Jertfe În locuri anume alese În acest scop, de obicei locuri Înalte care să sugereze prezența harică a divinității, așa cum a ales și familia Râșcanu spațiul pentru edificiul religios ctitorit, În jurul căruia se află amplasat și cimitirul vechi. Noua ctitorie se află pe locul uneia mai vechi, sau din apropiere, dovadă fiind și piatra de mormânt din 5 iunie „7208” (1700). Aici a existat un cimitir foarte vechi. Cunoscutul istoric Gheorghe Ghibănescu, absolvent al cursurilor seminariale de la Seminarul Teologic din
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
evenimentele din decembrie 1989 și căderea regimului ateo-comunist s-au resimțit și În mentalitatea tinerilor preoți, care au inițiat lucrările de construcție ale unui nou edificiu religios În același spațiu cu al bisericii „Sfânta Treime”. După 233 de ani de la ctitoria lui Alexandru Râșcanu și 199 de ani de la publicarea documentelor privitoare la familia Râșcanu de către Gheorghe Ghibănescu În binecunoscuta colecție Surete și izvoade, volumul X (1915), la inițiativa preotului Ionuț Alexandru Figher apare acest volum, În care se regăsește evoluția
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
ani de la publicarea documentelor privitoare la familia Râșcanu de către Gheorghe Ghibănescu În binecunoscuta colecție Surete și izvoade, volumul X (1915), la inițiativa preotului Ionuț Alexandru Figher apare acest volum, În care se regăsește evoluția istorică a satului Frenciugi, date despre ctitorii și trecutul bisericii cu hramul „Sfânta Treime”, slujitorii ei și altele. Necesitatea editării unei lucrări era imperioasă, În primul rând de sfințirea noii biserici cu hramul „Sfinții Constantin și Elena” la 25 mai 2014, de către Înaltpreasfințitul Teofan, Mitropolitul Moldovei și
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Între actele sale a traducerii scrisorii cancelarului Metternich din 26 octombrie 1823 . Biv vel vornicul Iordachi Râșcanu este numit de domn la 29 decembrie 1825 prezidentul departamentului criminalicesc, de curând Înființat . A murit În 1828 și a fost Înmormântat lângă ctitoria sa din satul Drăgușeni, ținutul Vaslui, astăzi județul Iași . Ecaterina (Catinca) Râșcanu a fost măritată de Iordachi Râșcanu cu D. Miclescu În 1810 sau V. Miclescu. Se păstrează un izvod cu zestrea dată de Iordache Râșcanu surorii sale Catinca (Ecaterina
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
studii și articole de etnografie, 149 lingvistică, istorie bisericească, poezii și proză literară, dări de seamă, credințe populare și tradiții. A scris și publicat despre monumentele și familiile românești, schițe biografice ale arhimandritului Vartolomei Măzăreanu, Dosoftei, Mitropolitul Moldovei, monografii ale Ctitoriei hatmanului Luca Arbore, Mănăstirea Sucevița, Mănăstirea și comuna Putna, monografia comunei Straja - unde a slujit Dumnezeirii. Stâna la românii din Bucovina, comuna Straja și locuitorii ei sunt lucrări și de cercetare etnografică îmbinată cu cea folclorică. În lucrarea despre Straja
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nr.23/1944 ca și nr.4-6/1944, director Leca Morariu, secretar de redacție Octavia LupuMorariu, apare la Râmnicul Vâlcii, Bul. Tudor Vladimirescu nr.33, oraș unde se și tipărea. Numerele 2-3 purtau pe copertă fotografia bisericii Sf. Dumitru (Suceava, ctitorie a lui Petru Rareș, zidită în 1534-1535 și se deschidea cu „Victoriei noastre - închinare”: „În cumplita răzbubuire a vremuirii care, cu trupul, ne-a dislocat până la sute de kilometri, în aceste ceasuri ale răstignirii, când duioasa emblemă „Bu-co-vina” se nimbează
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ianuarie 1944. Apare lunar; proprietar: Societatea mazililor și răzeșilor. Secretar de redacție: Vasile Vitencu. Tipografia „Mitropolitul Silvestru”, Cernăuți. „Poate că niciodată apariția unei publicații n-a fost mai adecvată vremurilor și mai utilă în împrejurările prin care trecem, ca această ctitorie a „Societății Mazililor și Răzeșilor” instituție a cărei activitate se înscrie cu rezultate atât de meritorii în cartea luptelor de defensiune națională a românismului bucovinean. Continuatoare a Gazetei Mazililor și Răzeșilor de acum 30 de ani (1911-1914) noul periodic cernăuțean
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
unei experiențe de generații. Ea se referă mai ales la „Întâmplările” vieții, mai puțin la „ritualurile” ei, la acele puncte cardinale ale nașterii, nunții și morții! Drăghicescu, În extrem de originala și radicala sa carte Din psihologia poporului român, explică mulțimea ctitoriilor bisericești ale domnilor și boierilor În istorie, ca și multitudinea icoanelor aflate pe pereții caselor și la răspântii prin credința românilor În viața de apoi, singura lor mângâiere pentru viața ticăloasă, dură, pe care au trebuit s-o ducă În
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cu altitudinea, față de firul apei, de 15-20 de metri. Pe aceste modeste Înălțimi, deasupra Dâmboviței, s-au construit câteva dintre cele mai simbolice edificii religioase ale Bucureștiului: În sensul curgerii râului, de la apus spre răsărit) Mânăstirea Cotroceni, Mânăstirea Mihai Vodă (ctitorie a lui Mihai Viteazul de la sfârșitul secolului al XVI-lea), Mitropolia (mijlocul secolului al XVII-lea), Mânăstirea Radu-Vodă. În mod curios, reședința domnească n-a fost așezată Într-o poziție dominantă, ci jos, În apropierea Dâmboviței, pe malul stâng; s-
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
piatră. A Început prin a nimici partea cea mai veche a Capitalei.<endnote id="4"/> Nimic nu mai trebuia să rămână (faza de maximă intensitate a demolărilor o reprezintă anii 1984-1986). A căzut (incredibil!) Mânăstirea Mihai Vodă, simbol al orașului, ctitoria lui Mihai Viteazul, domnitorul preferat al lui Ceaușescu. Dar nici Mihai Viteazul nu-i mai putea face umbră, și cu atât mai puțin i s-ar fi permis unei mânăstiri să strice perspectiva mărețului său palat. Biserica mânăstirii, ce e
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
-lea și, mai greu, avea să-l înțeleagă și Ioan Albert. Tratatul cu Polonia din 1499 După încheierea campaniei, Ștefan cel Mare a mers la sfințirea bisericii mănăstirii Tazlău, cu hramul Nașterii Maicii Domnului, la 8 noiembrie 1497. Mănăstirea era ctitoria domnului. La 14 noiembrie, Ștefan asista la sfințirea mănăstirii Neamțului, cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril. Pe un Tetraevanghel, copiat în 1512, și dăruit mănăstirii Neamțului, se află o însemnare în care este pomenită, pe scurt, campania din 1497
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Climăuți. La 16 martie 1490, domnul cumpăra de la cei trei frați satul Măcicătății, cu mânăstire și cu mori, și le dăruia mânăstirii Putna. Domnul urmărise, prin cumpărarea și schimbul de sate de la urmașii lui Giurgiu de la Frătăuți, să strângă în jurul ctitoriei sale domeniile acesteia. La 26 februarie 1491, cei trei frați vindeau lui Purece spătar și fratelui său Ivanco Tolocico și surorii lor, Oliușca, și nepoților de frate, Danciul și Petriman și fiilor lui, Ivanco Gumelnic și nepoților de soră, Mihăilaș
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
șase pietre de ceară din pietrele ce se cuveneau domniei în Târgul Neamț. Cumpăra un sat, Mogoșești și îl dăruia mânăstirii. Mânăstirea Bistrița - cunoscută sub numele de mânăstirea de la Piatra lui Crăciun, cu hramul Adormirea Preacuratei de Dumnezeu Născătoare, este ctitoria lui Alexandru cel Bun. La 7 ianuarie 1407, era zidită și pusă de mitropolitul Iosif sub ascultarea egumenului chir Domentian, împreună cu mânăstirea de la Neamț. La 6 ianuarie 1411, Alexandru cel Bun dăruia mânăstirii Bistrița două sate, Mitiucăuți și Brașăuți. Îi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și ungurească se plătea un groș pe piatră. La vama de la Bacău se plătea pentru jderii ungurești un groș și jumătate de grivnă. Mănăstirea Pobrata. Cu hramul Sfântul Nicolae, numită și mânăstirea din Poiana Siretului, Pobrata este una din vechile ctitorii din secolul al XIV-lea. Unul dintre cele mai vechi privilegii, date de domnii Moldovei, este cel din 2 iulie 1398, prin care Ștefan I și “fratele” său Alexandru dăruiau mânăstirii satele Bodino și altul mai sus de acesta. La
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
tătar din tătarii domnești de la Neamț, i-a scutit parțial pe locuitori din satele Bodești, Tatari și Iurcani, și a acordat slobozie locuitorilor din Drăgușeni și Oniceni. Mânăstirea Moldovița. Cu hramul Bunei Vestiri, mânăstire de pe apa Moldoviței, a fost prima ctitorie a lui Alexandru cel Bun. În 3 octombrie 1402, domnul îi dăruia trei mori, două înăuntrul târgului Baia, alta la marginea târgului, o sladniță și patru sălașe de tătari cu prezicerea ca “nimeni să nu împovăreze pe acești tătari cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
amestece în treburile mânăstirii. La 16 martie 1490, domnul cumpără satul Chișcăuți și îl dăruie mânăstirii. În aceași zi, domnul cumpără cinci fălci de vie și în schimbul lor obține de la călugării Moldoviței prisaca de la Bohotin, Comarna, pe care o dăruie ctitoriei sale “pentru sănătatea și mântuirea doamnei noastre Maria și pentru sănătatea și mântuirea copiilor noștri”. Domnul mai cumpără satul Măcicătății (Măcicătești) de la nepoții lui Jurj Stărostescul și ai lui Mihul Stărostescul, pe care îl dăruie Putnei. În aceași zi, stareța
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
erau obligați să meargă la oaste, când va merge și domnul. Sunt scutite de dări și de slujbe și satele Putnei, dar nu trebuie uitat faptul că domeniul mânăstirii este creat de domn, care cumpără sate și își înzestrează propria ctitorie. Nu este vorba, ca în Apus, ca stăpânul domeniului să impună suzeranului acordarea imunității domeniului pe care îl stăpânea el. Dar, esențial, pentru organizarea feudală a societății românești, este faptul că nici un domeniu laic (boieresc) nu primește scutire de dări
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sultanului. S-a spus despre Ștefan cel Mare că, în ultima parte a domniei, a făcut danii în sate bisericii și unor boieri foarte mici, aliații domniei. Este adevărat că domnul a făcut danii, dar majoritatea zdrobitoare au fost făcute ctitoriei sale de la Putna, ctitoriilor sale de la Dobrovăț și Tazlău. Dar beneficiarii unor danii, e adevărat, nu spectaculoase ca mărime, au fost marii boieri din Sfatul Domnesc, ca Hărman pârcălabul, Eremia postelnicul, căsătorit cu o nepoată de-a lui Vlaicul, unchiul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
despre Ștefan cel Mare că, în ultima parte a domniei, a făcut danii în sate bisericii și unor boieri foarte mici, aliații domniei. Este adevărat că domnul a făcut danii, dar majoritatea zdrobitoare au fost făcute ctitoriei sale de la Putna, ctitoriilor sale de la Dobrovăț și Tazlău. Dar beneficiarii unor danii, e adevărat, nu spectaculoase ca mărime, au fost marii boieri din Sfatul Domnesc, ca Hărman pârcălabul, Eremia postelnicul, căsătorit cu o nepoată de-a lui Vlaicul, unchiul domnului, sau Luca Arbure
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]