2,852 matches
-
simboluri sunt subordonate meditației asupra vieții și a morții, sub steaua iubirii - ca spațiu al neuitării, între ființă și neființă. Această nouă apariție editorială a poetului Theodor Rapăn este o carte a rafinamentului expresiei, care se adresează, în egală măsură, cugetului și ochiului, un adevărat „catehism al iubirii”, ca sentiment nepereche, pe care il trăiește Omul prin cuminecarea legăturii cu Universul. Vocea distinctă a creatorului mizează pe prospețimea și pe valoarea noutății stilistice, trăsături fundamentale caracteristice acestui spirit slujind de o
O PROVOCARE – ICONOSONETELE ŞI CONTRASONETELE LUI THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/365527_a_366856]
-
toți cei prezenți, elevi, părinți, cadre didactice și care a fost purtătorul mesajului de încurajare, din partea ÎPS Casian Episcop al Dunării de Jos. Vorbele preotului au îndemnat la rugăciune către Duhul Înțelepciunii, către Duhul Înțelegerii, ca să ne deschidem mintea și cugetul spre învățare. Dumnezeu ne va asculta și ne va întări în tot ceea ce avem de realizat, dacă îi vom cere, a subliniat, în final, acesta. Primarul movilean, domnul Dumitru Panțuru, după ce i-a salutat pe cei prezenți, a asigurat conducerea
DESCHIDEREA ANULUI ŞCOLAR 2013-2014, LA ŞCOALA GIMNAZIALĂ MOVILA MIRESII, DIN JUDEŢUL BRĂILA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365045_a_366374]
-
noastră trecere. Nici unul să nu ne mai temem de moartea fizică, pentru că ne-a izbăvit pe noi Învierea Mântuitorului Iisus Hristos. Toți să îndrăznim, nici unul să nu descurajăm, ca să intrăm la ospățul Domnului nostru, luând aminte că „nici unul mustrat de cugetul său mai înainte de a se spovedi să nu cuteze cu nebăgare de seamă să se atingă de acest foc mistuitor“, după cum spune Sfântul Ioan Gură de Aur în Cuvântul său din Joia Mare. Cu acest îndemn de încurajare și de
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR ŞI OMAGIAL – ÎNALTPREASFINŢIA SA DR. NICOLAE CORNEANU LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI DE ANI DE VIAŢĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 994 din 20 septe [Corola-blog/BlogPost/365074_a_366403]
-
de inspirație a lui FUEGO - FLORILE ! Natură este însăși viața în sine. Fără rost ne amăgim între zone lipsite de vegetație, de verde și de prospețime, căutând esențe existențiale. Până la urmă, frumusețea etapelor se regăsește în simplitatea unor ființe fără cuget, în fărâma de lumină ce se poate pierde, dar care rămâne impregnata în imaginea atât de cuprinzătoare și descriptiva a lumii. Natură, florile, râul, ramul, întreaga Românie, deopotrivă toate sunt pentru Paul Surugiu, minuni. Minuni pe care le prețuiește și
FLORILE! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 952 din 09 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/365135_a_366464]
-
nu ne putem despărți. - Nu vă dați seama în ce situație i-ați pus pe toți? - Ne pare rău... - În ce mă privește, nu există nici o problemă. * * * Avea așadar agenda vieții încărcată cu chestiuni importante ce necesitau, întru rezolvare, mult cuget și simțire. A luat poziția “gânditorului”; stând în șezut, cu genunchii ridicați, cu coatele sprijinite de genunchi, cu mâinile sprijinindu-și capul, cu fața îngropată în palme, așteptându-se să fie copleșit de înțelepciune. Nu s-a întâmplat una ca
VI. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365163_a_366492]
-
trupul tău sfânt Iar buzele-ți, două ispite Șoptesc prin petale de flori: "- Hai, vino, și ia-mă, iubite Eu știu cât de mult mă adori." Pe sânii tai falnici să preget Sorbind tot nectarul din ei Rămâne-voi fără de cuget Și fără de ei - dumnezei Să-ți stau îngropat între coapse Petală, petale, să fim... Ca două - ancestrale sinapse Prin zbucium și patos, iubim La tălpile tale, covor Voi sta așternut totdeauna De faci doar un pas mă-nfior Și plânge petala
IN MII DE PETALE... de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365229_a_366558]
-
impusă de slujirea lui, ori să le caute pe acestea cu tot dinadinsul, sau să se facă plăcut acestora. Trebuie să își facă relațiile cu mulă chibzuință și după o îndelungă și atentă cercetare a petrecerii și caracterului și a cugetului persoanelor cu care urmează să aibă relații. Dacă acestea sunt în așa fel încât prietenia și relația cu ele să îi aducă lui cinste și bun renume, atunci poate să se împrietenească și să intre în relație cu ele. Dar
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]
-
cu ele să îi aducă lui cinste și bun renume, atunci poate să se împrietenească și să intre în relație cu ele. Dar dacă, dimpotrivă, reputația acestora nu este bună ori sunt socotite de o moralitate îndoielnică, sau de un cuget stricat, sau de o petrecere și viețuire rău famate, atunci prietenia față de acestea și relația cu ele cu cât este mai apropiată, cu atât este mai vătămătoare și mai insultătoare. Aceasta ne învață pe noi Sfântul Apostol Pavel când zice
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]
-
societățile super-tehnologizate îl găsește, uneori, nepregătit pe omul avid după agonisite pământești. De reținut este faptul că Biserica Ortodoxă nu este potrivnică muncii cinstite, generatoare de progres material, ci utilizării egoiste a acestui surplus, fără grija față de aproapele și fără cuget treaz la propria mântuire, la care bunurile materiale nu pot contribui decât în măsura în care au fost convertite în fapte ale milei trupești și sufletești. i) Confuzia între spiritualitatea ortodoxă și ocultismul păgân, datinile folclorice, superstițiile și magia demonică, divinațiile și ghicitoria
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
iubitori de frumos se lasă „dijmuiți” de arta care-i precede cu vreo 2-3 generații, ba chiar mai mult. De ce? Deoarece creațiile cu care de bine, de rău ne-am familiarizat între timp nu doar ochiul și urechea, ci și cugetul (firește, cu neprecupețitul aport al criticilor și atotștiutorilor), aceste creații ne sunt infinit mai apropiate de simțire și înțelegere decât acele producții ale artei care de-abia acum încearcă să-și croiască drum spre inimile și cugetele noastre, dar care
CONSIDERAŢII DESPRE ARTĂ – ELEMENTE DIN FILOSOFIA CULTURII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364867_a_366196]
-
urechea, ci și cugetul (firește, cu neprecupețitul aport al criticilor și atotștiutorilor), aceste creații ne sunt infinit mai apropiate de simțire și înțelegere decât acele producții ale artei care de-abia acum încearcă să-și croiască drum spre inimile și cugetele noastre, dar care întâmpină o firească rezistență, fie din cauza convenționalului comod, statornicit de timp și obișnuință în noi, fie din cea a ofensivei unor forme ce au darul să stârnească emoția disconfortului prin lipsa acelor principii și prejudecăți care reprezintă
CONSIDERAŢII DESPRE ARTĂ – ELEMENTE DIN FILOSOFIA CULTURII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364867_a_366196]
-
să încerc a susține că „jurnalul” acesta a fost ținut cronologic ; e scris apres coup , în temeiul unor amintiri proaspete și vii. De vreme ce nu l-am putut însera în durată în mod real, mi s-au perindat imaginile, aducerile aminte, cugetele în acel puhoi de impresii căruia ne place a-i da numele de conștiință ; e un risc pe care trebuie să-l accept.” (N. Steinhardt). Eugen Simion îl numește „ o confesiune apropiată ca formă epică de ceea ce în secolul al
JURNALUL FERICIRII- DE N.STEINHARDT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364973_a_366302]
-
prin frumusețe, finețe și seninătate, fiindcă sunt limpezi, curate, fiindcă fac inima să vibreze și sufletul să se încălzească. Lejeritatea conexiunii ideilor, ușurința de a surprinde instantanee sunt motive în plus de a aprecia arta poeziilor sale. De admirat libertatea cugetului, evaziunea lirică, zborul spre vis, de care avem atâta nevoie pentru a putea trăi. ----------------------------- Elena BUICĂ Honolulu, Oahu, Hawaii Început de august 2016 Referință Bibliografică: Elena BUICĂ - POEZIILE DOMNICĂI VĂRZARU / Elena Buică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2055, Anul
POEZIILE DOMNICĂI VĂRZARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366297_a_367626]
-
a dat omului. Ca să vadă cu ochii proprii chipul noii vieți, chipul viații omului. Ca să vadă cu ochii proprii chipul noii vieți, chipul vieții Bisericii: „Mă rugam să mi se dea povățuire spre a pătrunde în evlavia dogmelor”. Dogmele Bisericii, cugetul ei și credința ei sunt înfrângerea vieții credinciosului; sunt sunetul instrumentului. Vasile îl voia pe credinciosul însuși, voia instrumentul cel autentic; nu rămânea doar la acea răsfrângere sau la acel sunet”. Pentru aprofundarea Adevărului Bisericii, Sfântul Vasile cel Mare se
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
la Biblioteca Academiei, apoi vine la Brăila ca profesor de limba română și latină. Dar predă și limba franceză. A colaborat la peste 25 de periodice cu versuri, traduceri și recenzii. A mai publicat în Adevărul literar și artistic, Milcovia, Cuget clar, Analele Brăilei, România literară. La opera sa editată apărea: Zări de altădată -Rm.Sărat, Tipografia Poporul. Brățara de argint-București, Tipografia Române unite. Istorie Literară-Liră de argint Sihleanu. Conferință ținută la Sihlea cu prilejul comemorării poetului și în Cenaclul Studențesc
SCHIȚE DE PORTRET de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366374_a_367703]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > ENIGME Autor: Aurel Conțu Publicat în: Ediția nr. 2343 din 31 mai 2017 Toate Articolele Autorului cuget despe ce cuget mă raportez la ce văd la ce simt fabulez cu mine însumi despre suflet ( cei mai mulți dintre noi cred că există! ) despre trup nu am însă confirmarea aceasta decât de la simțuri e greu de spus dacă există trup
ENIGME de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366442_a_367771]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > ENIGME Autor: Aurel Conțu Publicat în: Ediția nr. 2343 din 31 mai 2017 Toate Articolele Autorului cuget despe ce cuget mă raportez la ce văd la ce simt fabulez cu mine însumi despre suflet ( cei mai mulți dintre noi cred că există! ) despre trup nu am însă confirmarea aceasta decât de la simțuri e greu de spus dacă există trup fără suflet ( reciproca
ENIGME de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366442_a_367771]
-
Publicat în: Ediția nr. 1503 din 11 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Teluric sfârșit îmi leagă ochii mei smeriți Cu o eșarfă de întuneric într-un miez de noapte, Scriu pagina de început a sorții pentru sfinți, Când inima și cugetul îmi sunt aproape. Voi îmbrăca cea mai fină lacrimă de om, Să se potoale cu ea rugile, pornite din cer, Trecând de la dorința, cu care mă dezminți, Răsar pe cer o nouă o stea, pentru un giuvaier. Plâng, împărțind, cu
TELURIC SFÂRȘIT de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366520_a_367849]
-
6). Proorocul Osea a spus că: „Din Egipt am chemat pe Fiul Meu" (Osea XI, 1). Minunile Mântuitorului sunt arătate de Isaia, zicând: „Întăriți-vă voi mâini slabe și genunchi slăbănogi prindeți putere ziceți celor slabi la inimi și la cuget: întăriți-vă și nu vă temeți. Iată Dumnezeul nostru. Cu judecată răsplătește și va răsplăti, că El va veni și ne va mântui". Atunci se vor deschide ochii celor orbi și urechile celor surzi vor auzi. Atunci va sări șchiopul
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
-l cuvântă cu aripi, zori de zi, Și luna-n aura sa blândă-l cuprinde în vecii. Iubita-n înger mistuindu-l în basm cu-al său amor, El glasul lirei-i o dezmiarda-n nestinsul foc de dor. În cuget își scălda fierbinte și imnuri și povești, Pe buze însetate-i pildă prin vetre țarănesți. A fost odat' un visător, un bard al conștiinței, Și a rămas nemuritor prin cartea suferinței, Românilor le este-n veci altarul sfânt al limbii
LUI EMINESCU de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366564_a_367893]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > TREZEȘTE-MĂ... Autor: Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 1615 din 03 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Trezește-mă din somnul de iubire, din visele opace și străine, privindu-mă prin cugetul din gene, și timpul ce se scurge-ncet prin mine. Mi-s clipele încărunțite de așteptare și buzele mă dor de nerostire, dezleagă-mă de clipa ce mă doare , cu blânda-ți mângâiere din privire. Arată-mi țărmul și răspunsul
TREZEȘTE-MĂ… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365634_a_366963]
-
remeber avea starea Și dureroasă derularea... Prinsă-n grimasă adâncită, Tânjea la viața-i chibzuită Din care printr-o izgonire Îl duse spre nefericire. Tânjea la viața-i chibzuită Când practica muncă cinstită Și-n jurul său copii roiau De cugetul îi mângâiau... Când practia muncă cinstită Ca dascăl în școală de elită, In fericire-și ducea veacul Că nestricat era abacul... Că dascăl în școală de elită A fost, ce azi e doar ispită, Că el în haina ponosită Pierdut
PROFUL de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365626_a_366955]
-
lumea, așa cum arată ea acum. Pentru că n-ai de ales, nu?” Ce altă exprimare proiectează mai bine lumina conștiinței celei care spune „Pentru mine, Regele Mihai este adevăratul șef al statului român”, Cristina Țopescu? Astfel de reflecții îi iluminează profund cugetul, făcându-i-l vizibil ca sub lupă. Ochii ce o privesc sunt întotdeauna martori ai farmecului de-a înrozi cerul gândului, urechea ce-o aude participă la lucrarea de spulberare a discordiei dintre oameni, inima ce-o ascultă clădește zid
CRISTINA ŢOPESCU. TRECUT, SPERANŢĂ, STATORNICIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365619_a_366948]
-
Când nu le-aprind urcușurile tale Și ălor tăi - răzbind spre Dumnezeu! Căci nu sunt sfinți, si nu e cer, să sameni, Si veșnicie nu-i, și nu-i aripa, De nu sunt oameni, lângă mării oameni Să arda-n cuget - clipă după clipă - O Romanie-ntreaga emigrează - În fiecare zi, în scaune, munci, În noaptea-zi, si ziua-noapte treaza, În care de nu rupi - măcar atunci - O candela ce încă luminează - Nu pentru tine doar, si pentru prunci - Ci pentru-ntreaga
CÂNTECELE JIANULUI (2) (VERSURI) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365663_a_366992]
-
parte cât se poate de firească” pentru a realiza „o carte pe care o citești cu nerăbdare, iar când ai ajuns la final, te cuprinde regretul că s-a terminat”. Dar care, de fapt, nu s-a terminat pentru că, lăuntric, „cugetul te îndeamnă la profundă meditație față de cele citite”. Cum aș putea să răsfoiesc mai departe cartea Tihna pelerinului fără să mă opresc, cu deosebită plăcere, la cele 101 POEME ale scriitoarei de mare talent și aleasă respirație poetică, doamna Victoria
ÎNTRU „TIHNA PELERINULUI” CITIND „CUVINTE DE MĂTASE” de FLORICA GH. CEAPOIU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365656_a_366985]