1,157 matches
-
vin la București într-o călătorie documentară și atunci voi avea deosebita plăcere de a vă cunoaște personal. Cu profundă stimă și la mulți ani ! Eugen Dimitriu P.S. Sunteți cumva rude cu învățătorul Sebastian Mihăilescu 185? A fost un rodnic culegător de folclor. V-au parvenit scrisori de la el? Unde se află urmașii lui? E.D. 184 Maestrul Chirescu îl cunoștea bine pe Aurel Mihăilescu, pe care l-a lăsat la catedra de muzică a Gimnaziului fălticenean, în locul său, în 1922, când
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Mihăilescu, pe care l-a lăsat la catedra de muzică a Gimnaziului fălticenean, în locul său, în 1922, când s-a mutat la București. 185 Sebastian Mihăilescu, învățător, născut la Dolhasca, în 1867. Orator desăvârșit, scriitor de talent, autorul volumului Urieșii. Culegător de folclor, socotit - alături de Artur Gorovei, Mihai Lupescu și Pavek Herescu, unul din ctitorii 126 2 Suceava, 12 ianuarie 1978 Mult Stimată Domnișoară Mihăilescu, Am primit cu bucurie acest semn de viață de la dv., după un răstimp de tăcere atât
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
ani a cântat în emisiuni radiofonice lunare. Numele său figurează alături de mari artiști de operă din țară și străinătate. 350 Dumitru Bălan (n. 14.VIII.1898, Preutești, jud. Suceava - m. 4.III.1985, București). Institutor emerit din Fălticeni, animator cultural, culegător de folclor, publicist, fost director al Școlii primare nr. 2. Președinte al Comitetului Orășenesc de Cultură și Educația Socialistă. Pe el în puneam la curent când reușeam să stabilesc relații cu personalități (sau familii) locale stabilite în diverse zone din
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
1 - Amalia, învățătoare, căsătorită cu Ion Danielescu, învățător distins, prieten cu N. Stoleriu, Baia (†1919). Recăsătorită cu Ion Verdeș, învățător, Buda-Râșca. 365 Ilie Anisescu, paroh în Fălticeni, la bisericile din Oprișeni și Buciumeni - Fălticeni. Publicist. Istoric al culturii din zonă, culegător de folclor. 366 O referire, probabil, la unele extrase din ce am publicat în reviste sau Anuare, despre spiritualitatea fălticeneană. 303 2 Aglaia, învățătoare, căsătorită cu C. Cardaș, învăț.(ător) Rădășeni și Oprișeni. 3 Haralamb, profesor fizico-chimice, n. 1898 †1954
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
la Dolhasca (în cadrul Căminului Cultural). În 1971 primește Premiul special de interpretare într-un rol de comedie. E distins cu titlul de Învățător emerit. Subinspector, inspector școlar pe județ. Publicist, lasă în manuscris Monografia satului natal. 384 Institutor, violonist, publicist, culegător de folclor, Ilie Mihăilescu a profesat în Fălticeni (anterior în zona Boroaia). Cu oarecare convingeri socialiste, concetățenii l-au forțat să plece într-un exil intern. S-a stabilit la Brăila 385 Ionică Fluieraș este titlul volumului de amintiri scrise
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
ne ajute. Președinte, D. Balan 2 (Fălticeni), 3.I.1973 Stimate tovarășe Dimitriu, 400 Dumitru Balan, născ. În 14.VIII.1898 la Preutești, jud. Suceava - decedat în 4.III.1985, București. Institutor la Școala primară (generală) nr. 2 - Fălticeni, publicist, culegător de folclor, autor de monografii școlare, animator al vieții culturale. În epocă, institutor emerit, președinte al Comitetului orășenesc de cultură. 401 E vorba de casa din apropierea Galeriei oamenilor de seamă, care aparținuse deasemeni fraților Horia și Vasile Lovinescu. În demisolul
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
fostului prof. univ. dr. George Sofronie: Elena Ioan, str. Păcurari, Bloc. 20, Scara B, Ap. 10, Etaj III - Iași502. 501 Alexandru E. Bratu - învățător în Lespezi, azi jud. Iași. Ar fi originar din părțile Olteniei. Publicist, autor de manuale școlare, culegător de folclor, preocupări de dramaturg. 502 Speram ca prin doamna Elena Ioan din Iași să aflu date despre fratele ei, prof. de Drept internațional la Universitatea din Cluj-Napoca, autor al unor lucrări 389 Unii din bătrânii târgului Lespezi vag și
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
poemele Rugăciune și Desen. În numărul 11-12/1926 îl urmează Bazil Gruia, elev al liceului din Aiud (Nu-i vina mea...). Emil Giurgiuca se exprimă aici nu numai ca poet, ci și ca prozator (Nevinovatul, Baciul Costin, Între copii) și culegător de folclor. În etapa de început a revistei mai publică versuri Aurel Zegrean, I. Budai ș.a. Petre Grimm, profesor de limba și literatura engleză la Universitatea din Cluj, traduce poemul Dora de Alfred Tennyson, I. Macaveiu semnează articolul Fabula și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289533_a_290862]
-
de Ion Pillat și Al.T. Stamatiad, în timp ce Elena Farago dă versiuni din Verhaeren, iar D. Nanu din Leconte de Lisle. Alți traducători sunt Al. Iacobescu, I.M. Marinescu, N. Iorga, M.D. Ioanid. Un loc important se acordă literaturii populare. Dintre culegătorii de folclor pot fi amintiți C. Rădulescu-Codin, D. Lungulescu, T. Păunescu-Ulmu, serioase studii în domeniu fiind semnate de Al. Dima, Scarlat Struțeanu, Ovidiu Papadima, D. Caracostea, Al. Popescu-Telega. În ceea ce privește comentariul literar, acesta e susținut de N. Iorga, G. Bogdan-Duică, D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289129_a_290458]
-
CULEGĂTORUL, publicație apărută la Cluj în 1933, ca buletin al Arhivei Etnografico-Folcloristice a Muzeului Etnografic din Cluj. Editat într-un singur număr, buletinul e îngrijit de Romul Vuia, directorul Muzeului Etnografic. Un istoric al instituției realizează Ion Chelcea; se publică un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286568_a_287897]
-
, Barbu (1839, Ploiești - 30.XI.1891, București), culegător de folclor. După studii gimnaziale la Ploiești și la București și studii teologice la București (1852-1858), face studii universitare de filosofie și pedagogie la Leipzig (1860-1866), luându-și aici doctoratul în filosofie (1866). Revenit la București, este profesor de liceu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286382_a_287711]
-
una din metodele de bază în întreaga lume, nu este însoțită de alte metode, ci doar de niște încercări de metode. Din păcate și studiile care se publică în legătură cu metoda sunt foarte puțin răspândite în țară, foarte puțin cunoscute. Fiecare culegător de folclor, indiferent de pregătirea intelectuală, ar trebui să aibă un minim de cunoștinețe despre fenomenul folcloric, să posede câteva in instrumentele indispensabile investigației: o fișă sumară monografică, o fișă de repertoriu elaborată pe genuri la o problematică anume ce
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
obicei, sau în mod dirijat, dacă, de exemplu, cântecele de viață nouă sunt interpretate numai pe scene sau dacă, prin sinceritate și forță expresivă, au pătruns în folclorul satului, au devenit cu adevărat folclor. O altă problemă stringentă pe care culegătorii de folclor ar trebui să o cunoască este stăpânirea semnelor diacritice în transcrierea muziclă și poetică a versurilor. De asemenea, clasificarea, modul, maniera de clasificare a materialului. Anul acesta se împlinește un sfert de veac de când sunteți invitată la diferite
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
BĂDESCU, Ioan Scipione (15.V.1847, Răștolț, j. Sălaj - 4.IX.1904, Botoșani), ziarist, poet și culegător de folclor. Era al doisprezecelea copil al protopopului Ion Bădescu. A urmat liceul românesc din Beiuș, pe care l-a terminat în 1867. A încercat apoi să studieze la Universitatea din Pesta; probabil din motive politice, pleacă la București, iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285535_a_286864]
-
de cercetare consacrată istoriei, artei și folclorului aromânilor. Studiile sale sunt rezultatul unei munci titanice pentru a conspecta din mii și mii de pagini din autori străini care amintesc tangențial sau explicit despre aromâni. El nu este doar un neobosit culegător de știri. Este o inteligență scânteietoare, pătrunzătoare, ce pune în conexiune noianul de date disparate spre a le reda apoi într-o curgere coerentă, realizând în final o profundă istorie a spiritualității aromânilor. Așa se poate vorbi de cărțile sale
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
una din cele două arii de locuire cu o civilizație mai avansată, având ceramică pictată plus o viață agricolă și sedentară, în preajma noastră, mai spre răsărit, domina viața pastorală seminomadă, iar la N și NV existau triburi de vânători și culegători neimplicate în revoluția neolitică. La sfârșitul neoliticului s-au produs alte infiltrări de populație, din aria pontică "mai primitivă", datorită unei modificări nefavorabile a climei la mijlocul mileniului IV și până în mileniul III î.e.n. Noii sosiți au fost asimilați, realizânduse o
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
secolului trecut. Strada Antim, cu clădirea primei școli elementare din București, încadrată de numeroase exemplare de arhitectură de stil neoromânesc. Strada Logofăt Nestor, cu o casă boierească din secolul al XVIII lea. Strada Bateriilor, cu casa lui Petru Dulfu, celebrul culegător și editor de folclor. Strada Ecoului, cu casa de la nr. 21, important exemplu de arhitectură de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Strada Soldat Moroiu, cu o casă decorată cu basoreliefuri inspirate de epopeea lui Mihai Viteazul. Strada Minotaurului, cu casa
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
proletarul și de a proletariza intelectualul, dublă mișcare constitutivă a "Mișcării muncitorești". Ce este de fapt un tipograf, dacă nu, așa cum afirmă Jacques Cellard, evocînd universul defunct al maiștrilor (șefii din tipografie), al directorilor de conștiință (care îi supravegheau pe culegătorii plătiți cu ziua), al ambalatorilor de onoare (care așază rîndurile în pachete), un "muncitor-savant sau un savant-muncitor"45. "Și care este idealul și pivotul socialismului, dacă nu acest tip uman, acest ecotip istoric, care se va numi mai tîrziu "proletarul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
alburii sau galbene cu pielița crăpată de temperatura focului, altele arse, calcinate, zgrunțuroase, negre, zărindu-se ici-colo deasupra lor câte o granulă de sare, păreau un osuar sau poate mai degrabă un crematoriu în miniatură. Mama, inspirând profund, așa cum procedează culegătorii de scoici sau de perle, umplându-și plămânii cu prețiosul oxigen înainte de scufundare, a privit-o câteva secunde fix, ca pe un obiect inedit, gândindu-se, pe bună dreptate, care să fie rostul acestei întrebări? Îi era foarte greu să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
literaturii naționale. Concepțiile din acest domeniu se regăsesc și în lucrarea de sinteză publicată spre sfârșitul carierei sale universitare - Folcloristica literară. Genurile și speciile creației populare (Iași, Universitatea „Al. I. Cuza“, Facultatea de Litere, 2001). Fiind el însuși un pasionat culegător de folclor, dorea ca și studenții să cunoască, să îndrăgească și să valorifice în cât mai mare măsură această componentă spirituală a poporului român. Ca urmare, el cerea să fie atenți la folclorul din satele noastre și să adune creații
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
întâlnită a străbătut foarte multe dintre așezările rurale din Moldova. Aria lui de interes nu se limita doar la hotarele acestei regiuni. În egală măsură a fost interesat de folclorul din întreaga țară, scriind recenzii în legătură cu volumele întocmite de alți culegători, prin care semnala valențele documentare și artistice ale creațiilor din diverse arii geografice, precum Țara Oașului, Hunedoara, Cluj, Argeș, Dobrogea, Oltenia, Maramureș, Banat etc. și chiar din străinătate. În zonele geografice și localitățile în care a descoperit importante „zăcăminte“ spirituale
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
care scade foarte mult calitatea artei naive pure. Acest lucru nu este valabil în cazul Paulei Iacob, care se distinge prin stilul concis și puternic personalizat, atât prin culori cât și prin motive, amintesc aici celebra lucrare a Paulei Iacob, ,,Culegătorul de stele”. Sigur că tema aceasta a apărut sub diverse forme sau modulații și în alte tablouri ale pictoriței, dar asta este ceva caracteristic multor pictori naivi, dacă nu tuturor, repetarea tematică a unor idei sau subiecte, de detaliu sau
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
și azi originalul acestor Scrisori bănățene, cum le-am intitulat publicându-le treptat În Ideea Europeană din vara lui 1922, aceste simple corespondențe de natură particulară, peste ale căror pagini stăruie Încă până azi urmele negricioase de plumb ale deștelor culegătorului tipograf de acum treizeci de ani; pagini cu scris de școlăriță cuminte, Între tăiate de paran tezele secretarului de redacție ocolind, cu brutalitatea-i profe sională, binețele și tandrețele trimise de departe și la care nu răspundea niciodată, lăsând astfel
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pe Costache să facă, cu voce scăzută, o observație cum că somnul celor din târg ar fi mai dulce decât al celor din sat. Dar cu una, cu alta, înainte de prânzul mare, cele trei vii răsunau de glasurile voioase ale culegătorilor, mulțumiți că rodul era îmbelșugat. Chiar și soarele parcă se bucura, nu era umbrit de nici un norișor, cât de mic. Pe la prânzul cel mare iată că sosi și Maria cu Maricica aducând hrana culegătorilor. Aceștia au cinstit cum se cuvine
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
vii răsunau de glasurile voioase ale culegătorilor, mulțumiți că rodul era îmbelșugat. Chiar și soarele parcă se bucura, nu era umbrit de nici un norișor, cât de mic. Pe la prânzul cel mare iată că sosi și Maria cu Maricica aducând hrana culegătorilor. Aceștia au cinstit cum se cuvine mămăliga nelipsită moldovenilor cu o mâncărică de cartofi cu carne de pui, foarte gustoasă, brânză de oi cu ceapă pentru cine a dorit și au încheiat masa sățioasă cu câte o bărdacă de must
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]