13,249 matches
-
părut că a intrat aici.Pis!Pis!Pis! (Nelu și Costel se privesc semnificativ) Costel:De ce-o cauți?Vrei să știi,dacă la noapte e cutremur?(Nelu și Costel râd) (Popa se apleacă și zărește sticla sub canapea.O culege grăbit și o bagă în buzunar) Popa:Nu-i aici.O s-o caut prin curte.Noapte bună! Iese.Nelu și Costel gem disperați). Scena 4 E dimineată.Aceleași personaje. Nelu:Ce face profa? Costel:Nu știi?E la gară.Iși
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
ceea ce a stricat puțin efectul. — Cum adică ești inițiată sufi? o întreb cu un înce put de iritare, deschizând frigiderul și prezentându-i conținutul. A ridicat gamba, ca o barză, și a rășchirat degete prehensile, avansând piciorul în frigider și culegând gin gaș cu el o sticlă de șampanie. Mi-a întins-o cu piciorul ori zon tal spre mine, dezvăluind stringul de dantelă nea gră ce îi intrase parțial în fanta nădușită. S-a dirijat, în linie dreaptă punctată de
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
începea așa: Când lotrul Nebunelea, zis Yakul, zări niște mogâldețe venind pe drumul Fălticenilor, odată slobozi de Yakul Hâca Mozol Aurel Vlaicu Neființă Avion la oblânc pe piticul Ghencea, care-i era șerb, și-l trimise într-un suflet să culeagă niscai bureți, câtă vreme dumnealui Nebunelea se va răfui cu neferii. — Ia aminte, cobure! îi zise voinicul. Să nu te faci nevăzut, că te dau la gâscan. De nimic nu se temea mai tare piticul decât de gânsacul spânzurat la
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
din zbor, vârân du-și-i hoțește în turbincă. Sări atunci viteazul în mijlocul lor și începu să-i ieie la depănat. Eram toți cu gura căscată. — Ce s-a-ntâmplat cu piticul? am întrebat. — Iată: în vreme-aceasta, piticul Ghencea culegea hribi, în a căror pregătire era mare meșter Îde aceea i se mai spunea și Griboedov), strecurând ici colo-n coșuleț și câte-o mânătarcă, doar-doar s-o petrece strașnicul Nebunelea de pe cea lume. Dar iată că Barbă-Cot scoase deodată
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
nu explodează imediat, ci așteaptă... Așteaptă altă detonație și vibrații, de exemplu de la asta, în formă de fluture de plastic, pe care o iei de pe jos. Unele sunt făcute să arate ca niște jucării colorate. Copiii sau soldații tineri le culeg. Fluturi. Atunci explodează, declanșând-o și pe cea mare, de sub picioare. Ansamblul e făcut să schilodească, nu să omoare. Un schilod îl încetinește pe inamic și blochează alți oameni care trebuie să se ocupe de el. Filmam la întâmplare, era
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
în acel loc, din punctul de vedere al privirii pe care și-o aruncă din viitor. Vede totul din perspectiva poveștilor pe care o să le spună (ba chiar o să și le spună) la întoarcere. A filma, a fotografia și a culege suveniruri reprezintă manifestări concrete ale acestei vizitări din perspectiva viitorului, ca fost în acel loc. Sensul lui acasă se conturează mai bine după ce ai fost plecat; mai mult chiar, după ce ai suferit tentația altor acasă, împins fiind de acel ubi
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
miză politică în relațiile internaționale 68 întregului tineret posibilitatea de a practica sportul și de a se bucura de toate cuceririle culturii.” Ziarul francez Paris Jour scrie: „Marii învingători ai celei de-a XVII-a Olimpiade sunt rușii, care au cules o recoltă bogată de medalii de aur, ceea ce le-a permis să întreacă cu mult SUA.” 33 Conform opiniei lui R.S. Cline o „putere națională, descrisă în mod realist, reprezintă un amestec de avantaje și slăbiciuni strategice, militare, economice și
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
pădure mure.Dacă a reușit noră-sa, ea de ce n-ar găsi?Da, ea o să aducă și mai multe și mai gustoase.Uitase că afară e iarnă Încă. Dimineață se pregăti de plecare, Își luă un coș În care să culeagă murele.N-o ascultă pe fată când aceasta o rugă să nu plece.Și pentru că ea era bătrână, ca să nu Înghețe, Îmbrăcă nouă cojoace. Porni baba Dochia spre munte. Și mergea și mergea și Înainta prin zăpadă și gâfâia și
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
toate cele nouă cojoace . Când ajunse pe munte, era sleită de puteri.În poiana Maicii Domnului era o tufă de mure coapte și zemoase.Baba cea rea nici nu se gândi să spună o rugăciune ori să ceară voie să culeagă din râvnitele fructe, ci Întinse mâna și apucă câteva, când deodată simți că-i amorțește mâna atât de tare Încât n-o mai putea mișca.Apoi Îi Înțepeni tot corpul: Maica Domnului o pedepsea pentru toate relele făcute și pentru
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
din coș.Și ouăle s-au Înroșit toate de la sângele care curgea din trupul Domnului Iisus. LEGENDA CUCULUI Mai mulți copii au mers Într-o duminică la pădure, să se joace Împreună diferite jocuri care de care mai năstrușnice.Au cules flori pe care fetele le-au Împletit cununițe, au mâncat din bucatele aduse de acasă,acolo pe iarbă, au cântat, s-au Învârtit, s-au rostogolit și s-au plimbat pe cărările pădurii. Unul a venit cu ideea să se
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
trăia și o fată pe care o chema Sânzâiana.Și era Sânzâiana harnica ca o furnică, era blândă și bună ca o bunicuță și frumoasă de parcă zicea că este sora soarelui.Ei ii plăcea să hoinărească pe dealuri prin fâneșe, culegea flori care de care mai parfumate și le punea lui Ioan la pălărie.Era cea mai mândră fată din hora satului și cea mai aleasă dintre secerătoarele de pe câmpul Înverzit. Sânzâiana Îl tot ruga pe Ioan s-o Învețe și
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
e, ursule, zise flăcăul. Am venit pentru că Împaratul mi-a cerut-o. I s-a făcut poftă de zmeură dintrasta. Vezi, puteam să fur și s-o iau la fugă, dar eu te-am așteptat ca să-ți cer voie să culeg. Ce rost are să ne batem, să ne umplem de sânge? Văd că zmeură ai destula și dacă-mi dai un coșuleț, Îți spun unde are Zmeul un iaz plin cu pește. Ursul când auzi de pește, Îl lăsă pe Anul
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
băieți plângând. Dumnezeu văzând ce face Sântilie, Îl dojeni blând și Îl mustră cu bunătate. Lui Dumnezeu i-a fost milă de Sântilie și Îi făcu un dar neașteptat: un coș plin cu mere de aur. Așa că și azi oamenii culeg din livezi mere, iar merele lui Sântilie sunt mere de aur acolo sus, În cer. TRANDAFIRUL Un negustor mergea odată liniștit pe drumul spre casă, mulțumit de ziua care tocmai se termina. Vându-se ceva marfă și adunase ceva bănuți
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
sfatul acestuia de a nu se Îndepărta. Și se duse, se duse... Când se trezi tatăl lui, sări ca ars când văzu că băiețelul lui drag, copilul său iubit nu este lângă el. Alergă Încolo și Încoace căutându-l. Poate culege flori. Sau poate vrea să umple cosul cu ciuperci. Poate e la zmeură. Poate se joaca la izvor. Poate e in dumbravă. Dar Cucu nu era nicăieri. În inima tatălui intrase Îngrijorarea. Mergea prin pădure strigându-l: -Cu cu!Cu-
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
și, cu Toni după ei, o porniră la drum. Era răcoare și frumos printre brazi, adia un vânticel de primăvară și păsările se întreceau în cântări. Orășeni închiși între betoane, de mult nu avuseseră parte de o asemenea bucurie. Fetele culegeau flori, i-au făcut Cameliei o coroniță, au găsit și câteva ciuperci, pe care le expuneau la expertiza nasului lui Toni, pentru a vedea dacă nu sunt otrăvitoare. S-au așezat într-o poieniță scăldată în soare, au așternut paturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
sculau care când apuca, beau lapte proaspăt și mâncau pâine de casă unsă cu unt de țară și dulceață de afine, de mure, de zmeură sau cu magiun cu nuci, cercetau livada, trandafirii și apoi florile și grădina din spate, culegeau de acolo ce le trebuia pentru prânz și apoi, pe verandă sau pe băncuța de sub nuc, se așezau la taclale. Într-o seară, stând amândoi pe verandă, ea îi ceru să-i arate mâinile. Petre întoarse palmele. Ea le cercetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
de locuire din perioada comunei primitive de pe teritoriul comunei Lespezi La Heci, lângă pădurea Trestioara, au fost găsite două topoare de silex (Colecția Școlii Heci, prof. Ioan Ciubotaru). La Gafițeni, la 700 m est de Dealul Peter, s-au mai cules fragmente ceramice și de idoli de tip Cucuteni (Cercetare V. Chirica și M. Tănăsache, 1983, p.390). La Avdei, între Dumbrava și Vânători, s-a descoperit o așezare Cucuteni A, cu ceramică corodată și cu locuințe parțial distruse de lucrările
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pe stâlpii de la poartă și la ușa grajdului puneau brazde verzi în care înfigeau lăstari de salcie, deoarece se credea că vigoarea sevelor proaspete se răsfrânge și asupra omului și a animalelor. La Sfântul Gheorghe se seamănă busuiocul care se culege la Ziua Crucii (14 septembrie) . Tot la Sf. Gheorghe era obiceiul ca fetele să fie bătute cu urzici peste picioare, pe care trebuia să și le apere cu fast. - Sânzâienele (24 iunie) este sârbătoarea populară din ciclul agrar care celebrează
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cuprindea tineri de diverse meserii: cadre didactice, țărani, șoferi, tractoriști, deveniți adevărați actori care susțineau spectacole în satele din jur și în orașul Pașcani. A condus și un grup de bocitoare (Ana Grigoraș, Geta Pascal, Geta Postelnicu), cu care a cules aplauze, aprecieri și chiar premii la diferite concursuri. A descoperit și promovat rapsozi populari ca Gheorghe Vasluianu, M. Marcu, Nicu Jora. Emilia Palade era prezentă la hora satului, la șezători, la biserică, pentru că îi plăcea să stea în mijlocul oamenilor pe
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
chioșcul de la marginea iazului și discutam, amuzate, despre pregătirile de nuntă ale vulpilor și șoarecilor. Mama s-a ridicat brusc și a intrat printre tufele înflorite. M-a strigat, râzând, de printre florile albe. — Kazuko, ce crezi că fac acum? — Culegi flori. — Fac pipi, spuse ea râzând cu poftă. Nici măcar nu se lăsase pe vine. Aveam senzația că eu nu eram capabilă să imit acel ceva adorabil care-i aparținea doar ei. Fac o digresiune, dar vreau să mai menționez că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
aveam nouăsprezece și nu mai eram copil. Au trecut zece ani, însă am și acum proaspăt în minte tot ce s-a întâmplat atunci și sunt sigură că nu m-am înșelat. Mă plimbam pe lângă heleșteu cu intenția de a culege flori pentru slujbă. M-am oprit lângă niște azalee și am zărit un șarpe încolăcit pe vârful unei ramuri. Am fost uimită pentru moment. Dar, când mă pregăteam să tai o crenguță de trandafir din tufișul alăturat, am văzut și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
ta din Tokyo, mi-am zis: „Dacă vreau să mă sinucid, acum e momentul.“ Întotdeauna mi-am dorit să mor în camera mea de pe strada Nishikata. Mă îngrozea ideea de a muri în vreun loc public și de a fi cules de pe jos de niște gură-cască. Imobilul de pe strada Nishikata a încăput însă pe alte mâini și mi-am dat seama că nu mi-a rămas decât să mor în casa asta de la țară. Când mă gândeam că tu o să fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
investigativă (ma-nagerii și subordonații anticipează viitorul prin interpretarea informațiilor), cultura explorativă (managerii și angajații sunt permeabili la noi schimbări și noi metode de abordare a crizelor, caută noi perspective)"147. Dacă tipologiile culturale sunt cadre de diagnoză utile pentru a culege date despre starea reală și cea ideală a culturii, cu impact direct asupra explicării realității brandului și a distanței dintre aceasta și viziunea brandului, funcțiile culturii au relevanță mai ales din perspectiva strategiilor de implementare a brandului de angajator. Ce
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
nivel de cercetare sunt extrapolate la alt nivel. Ca atare, atunci când cercetătorul investighează comportamentul indivizilor și extrapolează rezultatele obținute la nivelul comportamentului colectiv, el cade în capcana erorii de nivel. Acest impas metodologic este valabil și pentru situația inversă: cercetătorul culege date despre sistemul social și le extrapolează la nivel individual. Sau, și mai mult, datele legate de un sistem sunt extrapolate la alt sistem. Cercetătorul trebuie să-și ia măsuri suplimentare pentru corectarea unei astfel de erori. Întrucât atenția noastră
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
același timp, se constată și o implicare mai profundă a departamentelor de marketing și comunicare. În ceea ce privește modalitățile de comunicare a valorilor, majoritatea firmelor se bazează pe site-ul lor și pe prezentările din campusurile universitare. Datele despre potențiali angajați le culeg cu ajutorul firmelor de recrutare, internship-urilor sau de pe site-ul propriu. Capitolul 7 Brandingul de angajator în presa economică românească Cât de popular este brandingul de angajator în presa românească? Colaborarea revistelor economice autohtone cu firmele sau cu institutele de cercetare
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]