4,794 matches
-
intra În mod legal În posesia bunurilor publice. și aici, lucrurile au fost În realitate mai complexe, deoarece aceste legi, În spiritul legislatorului, erau menite, la acea vreme, să dinamizeze economia, creând sectoare concurențiale. Datorită faptului că aceste legi autorizau cumulul (cineva putea să conducă În același timp o Întreprindere de Stat și o Întreprindere privată, prima făcând comenzi către cea de-a doua), s-a putut opera o anumită acumulare de capital Între 1989 și 1990, dată la care cumulul
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
cumulul (cineva putea să conducă În același timp o Întreprindere de Stat și o Întreprindere privată, prima făcând comenzi către cea de-a doua), s-a putut opera o anumită acumulare de capital Între 1989 și 1990, dată la care cumulul a fost interzis. Până la urmă, puțini dintre acești nomenklaturiști au fost condamnați ulterior, și aceasta din lipsă de probe, de instrumente juridice potrivite și de acuzații veridice (cf. infra, „De la nomenklatură la clasa capitaliștilor”). c) Masa nomenklaturii, ca pătură socială
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
pentru sectorul socialist. Directorii puteau astfel să vândă la jumătate de preț activele, mașinile și utilajele Întreprinderilor pe care le conduceau către societățile private unde ei puteau fi atât proprietari, cât și acționari, deoarece legea nu interzicea un astfel de cumul. Directorii puteau să transfere unități Întregi de la Întreprinderile lor sau din sectoare specifice (serviciile comerciale, de exemplu) către aceste societăți private. Prevăzuse oare legislatorul efectele perverse ale acestei legi? Deoarece nu recuza cumulul - acesta nu va fi interzis decât În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
deoarece legea nu interzicea un astfel de cumul. Directorii puteau să transfere unități Întregi de la Întreprinderile lor sau din sectoare specifice (serviciile comerciale, de exemplu) către aceste societăți private. Prevăzuse oare legislatorul efectele perverse ale acestei legi? Deoarece nu recuza cumulul - acesta nu va fi interzis decât În martie 1990 -, ea autoriza abuzurile. Noile societăți private, create adesea cu un capital minim și În care se regăseau principalele cadre ale Întreprinderii, au obținut rapid profituri considerabile, care au ținut prim-planul
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
fost condamnate. Motivele sunt felurite. Mai Întâi, a fost imposibil ca cei responsabili să fie pedepsiți legal pentru principalul delict, cel „de a se fi Înțeles cu ei Înșiși”, după formula unui procuror. Imposibil, de asemenea, de aplicat retroactiv interdicția cumulului. La fel de dificil, pentru procurorii puțin pregătiți să se descurce În hățișul noilor dispoziții juridico-financiare, să distingă faptul evident condamnabil de actul fondat pe ambiguitatea legii (mai ales evaluarea financiară a contribuțiilor materiale ale Întreprinderilor publice la SRL-uri). Legea care
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
dificil, pentru procurorii puțin pregătiți să se descurce În hățișul noilor dispoziții juridico-financiare, să distingă faptul evident condamnabil de actul fondat pe ambiguitatea legii (mai ales evaluarea financiară a contribuțiilor materiale ale Întreprinderilor publice la SRL-uri). Legea care interzicea cumulul a avut meritul de a clarifica situația: numeroși directori ai Întreprinderilor publice au renunțat, Începând din martie 1990, la posturile lor, În favoarea celor, mai avantajoase, de directori ai SRL-urilor. Desigur, ei Își pierdeau astfel principalul punct de sprijin, dar
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
care dădea banii, dar de fapt noi luam aceste materiale și unelte din Întreprinderile noastre. Am construit acea grădiniță repede și la timp. După asta, s-au făcut tot felul de cercetări: din ce Întreprindere provine directorul cutare, dacă face cumul etc. Ne-am retras din toate aceste societăți private, inclusiv eu. Dar eu am creat una nouă Împreună cu un coleg, de data aceasta nu pe numele meu, ci pe cel al soției. (Cazul 19, Polonia) Am creat un SRL cumva
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
este utilizat În fundamentarea deciziilor de Încadrare, retribuire, promovare, formare și perfecționare a personalului”. AANP, Fond Secretariat, dosar nr. 1/1977, vol. I., „Ordine și instrucțiuni emise de conducerea Ministerului de Interne-ABROGATE”. Un dosar de cadre Însemna, În fapt, un cumul de două dosare distincte: dosarul profesional și dosarul politic. Autorii prezentului studiu au lucrat doar pe dosarele profesionale (pe care, dintr-o punere semantică pe același plan, le denumim, grosso modo, dosare de cadre) aflate În arhiva ANP, fondul Serviciului
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de volume intră în Alba-Iulia cu această ocazie, un fond de carte care ani de-a rândul a stat în atenția intelectualului vienez și care n-a mai putut fi păstrat imediat după sistarea (de către Iosif al II-lea) a cumulului de funcții și, deci, după pierderea situației materiale prin renunțarea la episcopat. Dintr-un prim catalog întocmit în 1824 de Cseresznyes Andrăs rezultă că în biblioteca lui Batthyăny figurau 18.201 volume, cea mai de seamă colecție bibliofilă și documentară
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
valoarea este dată de colecția Gyărmăthy SĂmuel, interesantă pentru istoria științei, în vreme ce aceea din Orăștie, la fel de importantă, conservă (până la cel de-al doilea război mondial, când a fost distrusă) remarcabilele volume adunate de Mihail Halici. Capabili să-și asigure un cumul de informații, în primă instanță de factură religioasă, mai apoi și acel reper al cunoașterii profane alcătuit din „științe și arte”, tinerii studioși care provin din colegiile și bibliotecile Transilvaniei vor lua drumul Apusului. „Cultura își schimbă direcția”, iar ei
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
nu este neapărat o virtute, dar ilizibilul (textul neclar și încâlcit) este cu siguranță un mare defect. 2.2. Claritatea. Când „bătaia se rarefiază” Claritatea seamănă (dar nu se confundă) cu lizibilitatea - un concept mult mai larg, obținut printr-un cumul de procedee. La drept vorbind, nici claritatea nu e o noțiune suficient de clară, câtă vreme în spatele unei propoziții de o limpezime impecabilă se pot ascunde inconsecvențe sau greșeli de logică, inerții de percepție. Să luăm de pildă propoziția „Afară
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
niște cadre trucate. Explicația e simplă: la Marsilia plouă extrem de rar - câteva zile pe an. Dacă veridicitatea înseamnă putere de convingere (lucrurile sunt așa cum spun eu), este de la sine înțeles că verosimilul nu se realizează de la sine, ci printr-un cumul de procedee: narative, descriptive, stilistice. Credibilitatea nu este un dat imanent al faptului de presă. Ea se obține cu atenție și efort, prin adaosul unor detalii suplimentare, prin alăturarea unei secvențe narative capabile să explice cât de cât ciudățenia. Spuneam
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cunosc concretizări nemaiîntâlnite până acum. Circulăm nu numai fizic, ci și virtual. Ne ducem unde nici cu mintea nu gândești și intrăm în legătură cu cine vrem și cu cine nu. Societatea cunoașterii obligă la alte modalități de schimb și gestionare a cumulului cultural - al trecutului sau al prezentului. La alte modalități de colaborare în edificarea, evaluarea, probarea cunoașterii. Axiomele tradiționale de funcționare a Școlii se cutremură din temelii. Metafora profesorului atoatecunoscător și a elevului/studentului îngurgitator rămâne o amintire cu iz amar-romantic
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
înscriere propriu-zise, gestionarea plăților de taxe și a accesului la sursele disponibilizate, gestionarea evaluărilor, notărilor, certificărilor; mediul extrașcolar: dinamica campusului virtual, informații utile: burse, cazare, masă, transport, posibilități de loisir, distracții etc.; Virtualizarea unei școli poate fi văzută ca un cumul continuu de inovări tehnice, digitale, prin care posibilele avantaje și dezavantaje sunt prezente (vezi Russell, 2004): Forme ale virtualizării Exemple de virtualizare Avantaje posibile Dezavantaje posibile Simularea Simulări pe computere individuale Motivarea și satisfacerea curiozității. Furnizează experiențe care, de altfel
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
este astfel organizată încât să transfere prin educație în plan evolutiv, dar și sincronic, valorile pe care le deține. Forța unei societăți este dată de această putere iradiantă a cunoașterii răspândită în timp și spațiu. Miza educației o reprezintă savoir-ul, cumulul de valori culturale, transferabilitatea acesteia de la unii la alții (de acum în veci, de aici spre alte spații). Cunoașterea constituie o condiție antropologică a persistenței omului în timp și peste vremuri. Democratizarea cunoașterii, prin disponibilizarea masivă și rapidă a noilor
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și mecanisme operative de transfer și creditare. Deschiderea constituie un principiu de organizare a formării care primește noi dimensiuni. Noile tehnologii mediatice produc deplasări de ordin cultural, creând noi reliefuri ale acesteia. Cultura se va defini nu numai ca un cumul de valori, ci și în funcție de modalitățile de evidențiere și transmisie a ei, pentru că, e lucru știut, mediul „informează” el însuși, adăugând elemente de conținut peste conținutul propriu-zis. Cultura ar însemna, atunci, și procesul de transmisie prin care omenirea „își continuă
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
fațete ale cunoașterii, restructurând înseși reliefurile savoir-ului. Aceste structuri „formatează” într-un chip specific însăși realitatea la care face trimitere. Calculatorul ne face să vedem lumea într-un anumit fel. Cunoașterea digitală va resemnifica multe date ale cunoașterii „clasice”, reașezând cumulul de valori pe care omenirea l-a avansat de-a lungul timpului. O valoare - materială, umană - prețuiește (inclusiv economic) și în funcție de extensiunea ei în timp și spațiu. Iar extensiunea este dată nu numai de calitatea ideilor, ci și de instrumentele
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
o anumită măsură, structurile psihomentale să se reconstruiască în sensul specificității noilor incitări. Este bine să conștientizăm această inedită fațetă a culturii, această nouă dimensiune ontică a faptului valoric, constituită din transmisibilitatea acesteia. Cultura este alcătuită nu numai dintr-un cumul de valori, ci și din mecanismele socio-culturale de generare, validare, răspândire și perpetuare a acestora. Având ca sistem de referință mediul de penetrare a culturii, observăm astăzi, în condițiile expansiunii noilor tehnologii de informare și comunicare, o recompunere a acesteia
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
asamblaj tehnologic facilitat de (dar și generator al) fenomenul(ui) globalizării și al extinderii noilor tehnologii informaționale. El se constituie ca o rețea informantă, ce cuplează entități de sine stătătoare, „pompând” necontenit noi elemente la nivelul rețelei, adăugând sau reconfigurând cumulul de informații. Totodată, la nivelul întregului, acesta se complică prin natura conexiunilor ce iau naștere la un moment dat, prin rapiditatea și direcția lor de activare, prin apariția de noi facilități. Internetul presupune minime competențe de accesare și utilizare, dar
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de accesare sau stocare a cunoașterii; a livra scheme de valorizare și interpretare a unor ipostaze ale cunoașterii; a media relația cu autorul cunoașterii sau cu alte competențe academice; a distribui și recomanda surse complementare de cunoaștere; a genera un cumul informațional cooperativ și un plus de cunoaștere; a răspunde la interpelările și întrebările cursanților (prin e-mail sau direct); a gestiona interacțiunile grupului și a stimula cooperarea interpersonală; a livra un feedback pentru cursanți în legătură cu progresele realizate; a gestiona situațiile de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
despre clasă sau grup virtual de învățare, decât despre școală sau universitate virtuală. Virtualizarea este generată și întreținută instituțional de niște entități foarte concrete. Ideea de clasă virtuală se sprijină pe o concepție socio-constructivistă asupra învățării, în sensul că orice cumul cognitiv este (co)generat, construit printr-un proces de interacțiune dintre un subiect și mediul cultural care acționează asupra acestuia. Clasa constituie o entitate ce poate fi dintr-odată virtuală și reală. Este virtuală pentru că prin intermediul rețelei se accede la
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
se manifestă divers, cunoscând mai multe combinatorici dintre tehnic și uman, preluare pasivă și activare critică, auditiv și video, sincron și asincron etc. Se pot decela mai multe ipostaze de insinuare a e-learning-ului (Obringer, 2004): bazele de date, ca un cumul de cunoștințe moderate din punct de vedere interactiv, utilizatorul putând accesa o anumită informație cu conținut instructiv prin tastarea unui cuvânt sau a unei fraze-cheie sau poate selecta informația dorită dintr-o listă organizată alfabetic; suportul on-line, ca o formă
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de artificializare. Ceea ce funciarmente trebuie să facă omul este plasat în sarcina mașinilor. Mai mult, în situația de informare și formare, tehnologia poate induce dezinformarea, deformarea, falsificarea, masificarea. Orice tehnică de informare acționează întrucâtva asupra acurateței mesajelor transmise, adăugând un cumul specific de semnificare (este scris în ziar, deci trebuie să fie corect!). Cele dintâi ipostaze ale învățământului la distanță se consideră a fi o serie de cursuri de stenografie prin corespondență, realizate în secolul al XVIII-lea (cursuri anunțate în
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
garnisită cu numeroase indicatoare și explicații, la fel și programele de învățare trebuie să se „dedubleze” explicativ prin indici comprehensivi, autorevelatori. Suporturile pedagogice suplinesc funcția de transmitere a cunoștințelor. Ceea ce se primește prin suportul de curs este nu atât un cumul cognitiv, ci mai mult un fundal și un fundament de îmbogățire a ceea ce individul are deja datorită unor experiențe trăite. Se învață cu ceea ce se știe deja (cu aceleași proceduri sau instrumente culturale achiziționate cândva de individ). Numeroase demersuri de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
legată de consumul de alcool (apud Charland, Coté, 1996). Dacă în prezent se folosesc pentru depistarea copiilor de alcoolici alte teste mai succinte, noi am preferat acest test cu 30 de întrebări care, prin caracterul lor explicit, pot oferi un cumul informațional de netăgăduit privitor la situația din familiile de alcoolici neabordabile direct. Facem precizarea că întrebările privitoare la informațiile de ordin general ne aparțin. Adaptarea lingvistică a fost realizată în colaborare cu un filolog cunoscător de limbă engleză. Variantele rezultate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]