2,938 matches
-
stă treaz și doar la bucurii le dă binețe când sar al ne-mplinirilor pârleaz. Nu-mi mai aduc aminte de durere, iar ochii nu mai sunt de lacrimi plini. În trupul meu e parcă o-nviere și-a înflorit cununa mea de spini. E-atâta bucurie în ființa ce parcă de un timp a-ntinerit și mă încântă zilnic biruința pe care-o are sufletu-mi iubit. Am un alt țel și alte perspective și sunt cunvins că pot orice să
AM UN ALT ŢEL de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340405_a_341734]
-
sfârșea. Așteptam mereu să vină acea zi când să mă pornesc ACASĂ. Și ... a venit, a venit 1 noiembrie 2004, cu bucuria revederii cea fără de margini. Au venit și sărbătorile cele mai frumoase din an, Crăciunul, cumpăna dintre ani și cununa celor 80 de ani împliniți și sărbătoriți de mămuca. A venit și primăvara anului 2005 când am început cu dragoste și entuziasm, cu proiecte noi și bani, să modernizez, să întineresc casa părintească și grajdul amenajat de mine ca locuință
UN CĂLĂTOR, PRIN VIAŢĂ TRECTOR... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340489_a_341818]
-
15 iunie 2017 Toate Articolele Autorului A-nceput salariul să se șifoneze pentru că s-a plictisit de pariul îndelungat cu anii și cu banii jucați pe tabla sorții. Când anii se jucau cu clipele strângându-le una câte una făcând cunună din minute și ore până când acestea se-adunau în zile și nopți umpleau câmpul timpului cu traiul omului ce trecea peste hopurile unde se-ntreceau puterile virtuților tinereții care dau sens vieții. Bietul salariu tot venea și omul tot îl
SALARIUL ŞI PENSIA de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340065_a_341394]
-
numai amăgire. Cine-n viață nu urăște și spune că nu greșește, în minciună se îneacă, spatele, singur și-l pleacă. Cine-n viață nu suferă, vrea să fugă-n altă sferă, unde sunt stele și luna care-și împletesc cununa. Cine în viață nu minte, să mănânce numai linte, ori varză acră cu boia amestecată cu soia. Cine-n viață nu bârfește, ăla spune pe muțește tot ce știe radioul, chiar și când se sparge oul. Cine-n viață nu
CINE-N VIAŢĂ... de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340077_a_341406]
-
ei meschine; În schimb am să-ți deschid depline Și neștiute cunostinti; Iar duhurile mele, toate, Smerite te-or slavi atunci, ... Luceafărului eu cunună Smulgând-o ți-o voi da în dar, Și roua ce-oglindeste luna Pe-a ta cununa-am să presar; Ti-oi fauri o cingătoare Din asfințit fâșii rupând, Și tot văzduhul străbătând Le-oi adapă cu arome rare; Din nestemate-ti voi zidi Palate fără de pereche; M-oi cufunda în mari, că vântul, Voi săgeta spre
Un erou al timpului nostru… () [Corola-blog/BlogPost/339343_a_340672]
-
Și visul meu diin urmă. Aici vorbește Cătălin, pajul isteț și șăgalnic, sau mai degrabă Hiperion însuși când se adresează aceleeași Cătălină?: O, vin odorul meu nespus, Și lumea ta o lasă; O, vin în părul tău bălai S-anin cununi de stele... Și limbajul lui Hiperion, când cere Demiurgului „o oară de iubire”, în schimbul nemuririi, este același limbaj pătimaș și solemn hieratic. Demiurgul vorbește și el în stilul poeziilor gnomice și satirice, ca al Glossei, spre exemplu: Tu vreai un
Ion Ionescu Bucovu: METAMORFOZELE „LUCEAFĂRULUI” EMINESCIAN (132 de ani de la apariţia poemului în ”Convorbiri Literare) () [Corola-blog/BlogPost/339405_a_340734]
-
mă plimb Până dincolo de zori Cine-a mai rămas de strajă Peste câmpul de narcise Dacă numai mie mi se Pașii-ntipăresc pe plajă? Un copil aleargă-ntruna După luna de pe cer Că i-aș da așa, stingher Recompensă și cununa! Și-am să ies apoi din lume Pe o cale princiară Dacă plânge și n-aude Nimeni, noaptea o vioară Generația de schimb Spune-n șoaptă ghicitori Cum tangenta uneori Taie puntea unui limb Numai una mă frământă C-a
VINE NOAPTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340751_a_342080]
-
mai vorbit... Apoi căindu-se, aceștia cu lacrimi l-au tot rugat, Să-i ierte, iară talantul să-l pună la Predicat ! "Lumină-n Sfeșnic" în Sinai ! DOMNUL prin el făcea Minuni ! Frații l-au ales Egumen, Stindard spre Cerești Cununi ! DUHUL SFÂNT îi dădu Harul de a Sluji în Preoție ! Ioan Egumen în Rait, "Scara" i-a cerut să scrie ! Ca să ne-nvețe să urcăm pe treptele Duhovnicești Și să aflăm desăvârșirea printre Oștirile Cerești ! Să ne-asumăm treaptă cu
CUV.IOAN SCĂRARUL. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340989_a_342318]
-
Acasa > Cultural > Patrimoniu > ANGELA BUCIU, FLOARE ÎN CUNUNA SPIRITUALĂ A MARAMUREȘULUI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1370 din 01 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Lipsesc din lucrările noastre de cercetare științifică de azi, cele cuvenite a reprezenta studii aplicate în domeniul din ce în ce mai parcelat, odată cu invaziile
ANGELA BUCIU, FLOARE ÎN CUNUNA SPIRITUALĂ A MARAMUREŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341064_a_342393]
-
în comunitate, a integrării în tradiția, cultura și istoria neamului său și în universalitate. Născută într-un octombrie îmbrumat și încununat cu ghirlandele toamnelor de altădată, la Cheud-Năpradea, județul Sălaj, Angela Buciu va fi însăși, de pretimpuriu, o floare în cununa spirituală a Ardealului. A făcut studii liceale la Baia Mare, apoi Institutul Pedagogic, la Baia Mare și Facultatea de Filologie la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj. A efectuat rodnice cercetări și culegeri muzicale, texte literare, datini, obiceiuri tradiționale, costume populare... îndeosebi în
ANGELA BUCIU, FLOARE ÎN CUNUNA SPIRITUALĂ A MARAMUREŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341064_a_342393]
-
superioritate poetic-muzicală de o puritate autohtonă rară, prin artista unică, desprinsă limpede de categoriile general tipice, cu o mare putere de expresie, inteligență și farmec, Angela Buciu! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Angela Buciu, floare în cununa spirituală a Maramureșului / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1370, Anul IV, 01 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
ANGELA BUCIU, FLOARE ÎN CUNUNA SPIRITUALĂ A MARAMUREŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341064_a_342393]
-
visesze la flăcăi Strigoii -ncep să țipe după grinzi Și caii se trezesc zburând în văi... Și peste tot e-o vrajă și plutește Descântecul de sare și prin noi Răsare busuiocul. Și stropește Agheazma, peste toate-n sfinte ploi... Cununi de usturoi pe la ferestre Și candele aprinse la icoane Gonesc stihiile ce dau de veste Că vârcolacii-s plini de draci și toane... Dar primul, el chematul de Iisus Andreiu'cap de iarnă, mucenic A pus iubirea turmei mai presus
NOAPTEA SFÂNTULUI ANDREI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341251_a_342580]
-
avem același stăpân, pe Bunul Dumnezeu cu Grădinile Raiului... Acest bărbat blajin cu supușii săi, dar aprig cu dușmanul și trădătorii, își păstră demnitatea și în ultimele clipe ale vieții sale și primi moartea cu fruntea sus ca pe o cunună de lauri. Se ridică în picioare cu pocalul de aur în mâna dreaptă și rosti: - Dumnezeu să vă binecuvânteze împreună cu ținutul Vâlcelelor, precum și cel al Gorjiilor, Severinelor, Dunărenelor, cu întregul pământ al Valahei de la Muntele de Miazănoapte până la Dunăre și
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > IUBIREA CURGE ÎN CERCURI Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 1157 din 02 martie 2014 Toate Articolele Autorului Apare-n noapte precum luna Desfide fața unui zeu, Așterne în trup de om, cununa Pe suflet prețuirea. Prin trupurile noastre curg ceruri, Bat clopotele amorului etern Se răsucesc priviri, tăcere, nu cuvânt! Iubire în divinitate, atingeri, jurământ. Săruturi în cascadă, semnăm prezent Alunecă vagul trecut! În trupuri raze ce pic pe lut Ostoiesc setea
IUBIREA CURGE ÎN CERCURI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341312_a_342641]
-
pe același drum, pe unde au trecut Horea și Iancu, eroii mari ai neamului nostru, semănând jertfa vieții pentru idealul sfânt al românilor, drumul își face loc spre mănăstirea Rîmeț. “Tocmai în vale te cobori prin pietriș, sub această intreită cunună sălbatică; vechea mănăstire vorbește despre un trecut lung de sărăcie și primejdie”, cum cu adevărat a grăit marele istoric al neamului Nicolae Iorga. Peisajul devine tot mai fermecător, în plină zonnă montană , unde înălțimile încântă privirea, până la Cheile Râmețului, dominate
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
bobi; prea și-o adunat sprâncenele. - Ești frumόsă, fata babii, să porți un cățăl de usuroi tăt cu tine, să nu te deόtă όmenii, i-o zâs, Tu ai să te măriți după un om ‘nalt și bogat.Să faci cunună de sânzâiene, s-o dai pe apă, când te-ntorci acasă, ducă-se răul di la casa vόstă! Și babii, adu-i colac cu măr ... Cum știe mumă-ta să-l facă, nu-l face nime'... Și măi adu-mi
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
la joc. Da' mumă-sa era tăt cu ochii după ie și de multe ori o zis că, acu', dacă are fată de măritat, n-o da-o orișicui! Frumoasă îi, harnică îi, are și ceva zestre... Și-o pus cununa de sânzâiene pă cap și s-o scufundat o dată. Cununița o pornit la vale, purtată de apa Streiului păn' la marea aia mare, cum i-o spus mamă Fiica. Ne-am pornit cătă casă tόmna' cân' clopotele bisericii băteu de
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
cad ca o grindină în cupa prea plină a învingătorilor; priviri albe și goale, tîrîndu-și sacadat printre oameni obișnuiți pașii istoviți, solitari, ca un ecou confuz de cascadă. În brațele apelor, tu dormi ca o stea ce și-a pierdut cununa și mireasma. Din sîngele tău, de culoarea topazului, se vor desprinde aripi mari ca o aducere aminte. În turnul de veghe, duios fremătînd, vîntul îngînă un cîntec de leagăn, din care se înalță ca un steag fluturînd dorul de dreptate
PUBLICATII ÎN CONVORBIRI LITERARE ( U.S.R., IAŞI), OCTOMBRIE 2013, NR.10( 214) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1044 din 09 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342062_a_343391]
-
volum au fost scrise de Nichita Stănescu în vreme ce se afla ca invitat la un colocviu de poezie, din octombrie 1982, ale cărui lucrări s-au desfășurat în Belgrad (bineînțeles, poetul se înfățișa de această dată, în Iugoslavia, în calitate de posesor al Cununii de Aur, marele premiu al Festivalului Internațional de Poezie de la Struga-Macedonia i se acordase cu numai două luni mai înainte). Volumul se deschide cu un Autoportret în care eroul liric mărturisește a fi «singurul vultur / căruia i-a fost cusut
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
lui Iisus Hristos. Tertulian, în lucrarea sa, De Baptismo, spune că mucenicii își dau viața în botezul lor, practicând, în acest fel, botezul sângelui. Dacă în botezul cu apă credinciosul primește iertarea păcatelor în botezul sângelui martirul primește coroana și cununa vieții veșnice din mâinile lui Iisus Hristos însuși. După acest botez nimeni nu mai păcătuiește, spune Sfântul Ciprian al Cartaginei. Faptul ca martirul ori mucenicul s-a unit deplin și desăvârșit cu Iisus Hristos în jertfa și mucenicia sa este
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341723_a_343052]
-
dăruit holde îndestulate să ne amintim mereu de marea grijă a Sa drumul înapoi are tot atâtea lacrimi ca și drumul înainte am să mai rămân doar atât cât să-i cuprind în brațele mele să-i leg precum o cunună de spice și să-i pun la plăcută vedere Domnului la ceas de rugă, la ceas de iertare. omul vine și pleacă fără să tulbure clipa pe masa de lemn mălaiul aburind, strachina, mâna mamei turnând laptele lingura de lemn
LACRIMA LUI DUMNEZEU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341819_a_343148]
-
spirala care unește etapele de desăvârșire a Ființei). * * * Cezarul (Împărat și proletar, I-47) este ipostaza în curs de inițiere-desăvârșire a Regelui (Monarh Ascuns): Regele din labirintul inițiatic (al nebuniei-inițierii) este “moșneagul rege Lear” (străbătând, prin nebunie, spre Revelație, dinspre cununa uscată de paie, spre coroana mistică-esoterică) : e același mecanism sacral care transformă ieslea bethlehemică-cunună de paie - în cununa de spini-TRANDAFIRI - SIMBOLUL SPIRITULUI BIRUITOR. Trandafillos=Floarea cu o mie de petale, pe care o răstigneau oamenii Evului Mediu. Cezarul este Monarhul
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
de inițiere-desăvârșire a Regelui (Monarh Ascuns): Regele din labirintul inițiatic (al nebuniei-inițierii) este “moșneagul rege Lear” (străbătând, prin nebunie, spre Revelație, dinspre cununa uscată de paie, spre coroana mistică-esoterică) : e același mecanism sacral care transformă ieslea bethlehemică-cunună de paie - în cununa de spini-TRANDAFIRI - SIMBOLUL SPIRITULUI BIRUITOR. Trandafillos=Floarea cu o mie de petale, pe care o răstigneau oamenii Evului Mediu. Cezarul este Monarhul (“în nălțimea-i solitară”, “palid”, “în gânduri adâncit”) aflat la malul Styxului-Seina, păstrând, încă, în ființă, confruntarea (ca
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
înțelept decât să te înapoiezi în sicriu Și singur să tragi capacul, ermetic. Pe oasele proprii - poeme amare am să scriu, Evidențiindu-mi gândul profetic. Marilor mari, metafora nu-mi străjuiți. Cine ar vrea să-și preschimbe creierii săi În cununi de lauri, blânzi și arcuiți - Cu ai mei?! Îmi admir dușmanii când mă omoară fin ... Și liniștit dezghioacă alune între dinți. Pe rugul nemuririi am să ard deplin, Cum carnea lor n-a ars în suferinți. Anotimp sufletesc în memoria
CUVINTELE MELE de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341891_a_343220]
-
o scăriță, Luca - motanul gălbui, Mina - nebuna căpriță, Moli - lătra-n cușca lui. Curtea - mereu măturată, Colo-n grădină-un veceu, Eu - cu o față-ntristată, Fiindcă le curăț, doar eu. Poarta - o mică portiță, Balta - cu multe răchiți, Nucul - cununa de viță, Râs de copii fericiți!. În scrânciob, făcut de TĂTUCA, O zi întreagă ne jucam. Aveam de furcă, cu MĂMUCA, La lucru când n-o ajutam!. Și trotinete ne-a făcut, Cu roți din lemn de fag Și câte
CASA COPILĂRIEI MELE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341941_a_343270]