1,497 matches
-
blestem care o smulsese de lậngă cel drag ; pentru mine însă ea era o fărậmă din ceea ce se cheamă veșnicie, picurậndu-mi în suflet stropi de gelozie și de teamă... Gậndul că n-am să-l pot iubi niciodată pe cel cununat cu veșnicia îmi măcina sufletul și satul însuși părea să nu mai aibă preț. Plecase tăcută, într-o zi posomorậtă, cậnd nori hidoși de plumb brăzdau cerul cenușiu, cậnd frunze îngălbenite de vreme cădeau îndurerate de pe copaci, cậnd picături grele
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
luna iese norilor regină, Fruntea lui cea pală roșu o-nsenină, Galbenele-i raze încing fruntea-i rece Că părea din munte diadem de rege. Și un stol de vulturi muntele-ncongior Cugetând că-i Joe, Dumnezeul lor, Când în miezul nopții, cununat cu nymb, Fulgere aruncă sus de pe Olymp. {EminescuOpIV 8} NU E STELUȚĂ Nu e steluță tremurătoare Să nu gândească în drum de nor La altă steauă strălucitoare, La alt amor. Numai o viață pe gând de moarte, Numai o frunte
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Să cânte Ce secoli tăcu înainte Și-a munților creștete-nalte Să salte. {EminescuOpIV 32} Și din amestecul de vise dalbe, Dintre dănțîndele ființe albe, Iese cum cântecul dintre suspine Regina albelor nopții regine. Păru-i ca aurul fața-ncadrează, Cunună-n undele-i se furișează. Pe-o liră gingașă și argintie Mînuța-i coardele le-ncurcă vie Și cum din zilele poetici, june, A idealului iese minune, Astfel prin notele lirei de-amor Glasul ei tremură, dulce ușor: Liră spartă-n
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
risipite S-adun în grupele-orînduite Și din amestecul de vise dalbe Din trecătoarele ființe albe, Iese ca aria dintre suspine Regina albelor nopții regine Sau cum din zilele poetic june A idealului iese minune. Păru-i ca aurul fața-ncadrează, Cunună-n undele-i se furișează, Se-ndoaie talia-i în albă haină Parcă-i o timidă a nopții taină. Pe-o liră gingașă și argintie Mînuța-i coardele le-ncurcă vie Prin blânde notele lirei de-amor Glasul ei tremură dulce
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
sara pe minciune și noaptea pe femei. O drăngăniți pe gânduri voi musici; voi sculptor, Îmi pipăiți cu mâna un corp tremurător; Și, voi, artiști dramatici strîmbați-vă la lună, Pictori, eternitatea v-așteaptă c-o cunună. Tu, timp, nu poți cununa în degete s-o sfermi Căci zugrăvir-atîta de bine saci de viermi. O, regi, ce puși pe tronuri de Dumnezeu sunteți Să plătiți balerine și țiitori s-aveți, O, diplomați cu graiul politicos și sec, Lumea cea pingelită o duceți
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
apa-nvolburată. Râdea, cânta degeaba... plângea chiar în zădar. El vede ierburi nalte în mândră zi cu soare. Crescute-ajung la brâul unei copile. Lin Prin iarba mare trece ș-aminte luătoare Plivește flori albastre și fire de pelin. {EminescuOpIV 320} Cunună împletește, o-ncaieră sălbatec În pletele îmflate, în părul încîlcit Și ochii râd în capu-i și fața-i e jeratec - A lanurilor zână, cu chip sumeț, răstit. Apoi în codru trece și cântă doina dragă. Sălbatec este glasu-i, vioiu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
toiagul. O aspră privire i-aruncă moșneagul, Cumplit amenință, în arc se coboară 100Și piere în doma-i înalt solitară. Se-ntunecă iarăși, în fulger năzare Vedenii uimite palatul cel mare; Năzare bătrânul în bolta ferestii, În pletele-i albe cunună de trestii. Fugea cavaleriul. - Dar codri-n urdie În urmă-i s-adună și iar se-mprăștie; Câmpiile șese alunecă iute, De-asupră-i s-alungă de fulgere sute. Și luna s-asvîrle pe-a norilor vatră, Pâraiele scapăr, bulboanele latră, De-asupra
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Și de trăsuri căutăm bun traiu. Ce cauți, aici e; E-n Ulubrae chiar, de păstrezi în inimă cumpăt. {EminescuOpIV 404} CĂTRE SCLAV Horațiu, Ode, I, 58. Lux persan urâi, băiete, și nu voiu Cu fășii de teiu ca să legi cununa-mi, Nu căta-nzădar să descoperi unde-i Ultima roză! Simplul mirt cu flori să nu-l mai adaogi. Nu te-ar prinde rău pe tine, paharnic, Și nici mie rău nu-mi șade când beau la Umbra de viță. {EminescuOpIV
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
spun că este astfel Se preface mânioasă. Frumuseți să spariu lumea Precum însăși vezi nu am, Deci în cumpănă pun toate. Și le măsor dram cu dram. Ș-am văzut că-i mult mai bine C-un moșneag să mă cunun, Decât iar să-mi risc eu sama C-un bărbat ori c-un nebun. Eu susțin că orice casă Din convenție se face: E mai multă fericirea Căci într-însa este pace. Pace? Da cunoști moșnegii? Scîrțîesc neîncetat. Ba-i
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
și a luat-o în Moldova. Tată-său, Mihai Vodă Sturza, n-a permis să se căsătorească împreună; mumă-sa Vogoridina însă le-a dat azil pe moșia Lăzăreștii, lângă Prut. Aci Grigorie a chemat un popă și s-a cununat cu ea bisericește. Contesa era o femeie grasă și puternică, care-a atras atenția țăranilor prin împrejurarea că mânca cocostârci și broaște fripte. Voda Sturza, care nu voia să recunoască, căsătoria, a văzut-o cu toate astea de departe și
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
din partea locului. Iar vornicul, un tânăr vesel care avea în mână o sticlă cu vin, conducea întreg alaiul nunții, chiuind și strigând după obicei. Nași erau chiar fratele și cumnata doamnei Ramona Brădescu, care s-au oferit să-l cunune pe Ionuț pentru a putea relua din nou relația dintre ei, care în timp se mai răcise. Eugen și Ioana Bunea, acum nași, având o situație materială bună iar copii nu aveau se hotărâră să facă un dar surpriză finilor
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
diferențierea semantică se referă la nuanțe de sens. Astfel, vorbitorii unui dialect italian din sudul Elveției, unde termenul corona însemna „coroană“ și „cunună“, au simțit nevoia despărțirii sensurilor după modelul germanei și au împrumutat din această limbă termenul Kranz pentru „cunună“. Are loc deci o remodelare a structurii lexico-semantice. Trebuie subliniată ideea că aceste fenomene sunt, de cele mai multe ori, produsul, inovația vorbirii unei singure persoane, ulterior fiind acceptate de ceilalți membri ai comunității. De la Ferdinand de Saussure încoace, lingviștii fac deosebirea
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
pe redarea atmosferei domestice burgheze: Ce-a urmat după asta... uite... ne spune Cascarelli... punct cu punct. Capuleții și cu ăilalți s-au pupat... și pe urmă au făcut nuntă mare. Fiindcă popa Laurențiu spusese la toată lumea că i-a cununat în secret la biserică, s-au dus numai la primărie....[...] Pe urmă... după cununie... tinerii au luat casă cu chirie... ați fost la Verona... cum vine piața aici... în mâna stângă... casă bună... trei odăi... antret... bucătărie... singuri în curte
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
foarte sugestiv, așa cum am mai spus, La ușa domnului Caragiale. În respectiva schiță, variază destinatarii acelorași texte. Mai exact, profesorul Stelică Necșulescu este prins în mijlocul disputelor politice, fiind obligat să aleagă între a participa la nunta unei prietene a soției, cununată de Take Ionescu, sau a da curs invitației la nunta directorului de liceu, pe care-l cununa în aceeași zi Nicu Filipescu. Dilema se rezolvă prin "diplomația" profesorului care, "ca românul, imparțial", reușește să onoreze ambele obligații, compunând pentru ambii
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Mai exact, profesorul Stelică Necșulescu este prins în mijlocul disputelor politice, fiind obligat să aleagă între a participa la nunta unei prietene a soției, cununată de Take Ionescu, sau a da curs invitației la nunta directorului de liceu, pe care-l cununa în aceeași zi Nicu Filipescu. Dilema se rezolvă prin "diplomația" profesorului care, "ca românul, imparțial", reușește să onoreze ambele obligații, compunând pentru ambii socrii câte un toast în care elogiază respectivii nași, calomniindu-le principalii adversari, într-o simetrie perfectă
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
sacii la car, am pus porumbul și am plecat. Acolo am măcinat, pe urmă am pus boii în car, am înjugat sacii și am plecat acasă. Când am ajuns acasă, rămase mama grea cu mine. Mă făcu sâmbătă și se cunună duminică."68 Asistăm, așadar, la o demonstrație a eficienței practice a absurdului, întrucât fantazarea bazată pe suita de căutate inadvertențe și inversiuni năucește și, în definitiv, salvează. Interesant este că și personajul arghezian pare perfect conștient de aceste virtuți izbăvitoare
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
adesea îi scoate din minți, Și pe cei mai...cuminți! La el însă, ...degeaba! Teoretic, știa cum e treaba, Dar avea un principiu azi demodat De la părinții părinților lui, Din îmbătrânitul sat, De Istorie așezat, Lângă Vaslui: După ce te-ai cununat Abia ai mușcat Din ,,măr"! Și-l mănânci tot! Altminteri te considerăm idiot ! Idila șuie s-a terminat, La modul nu tocmai ciudat; Codana școlită a plecat Spre...,,lumea bună", Și după un an, poate-o lună, A văzut-o
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
Mai, câmpul se cerea lucrat și tata s-a hotărât să se recăsătorească cu o femeie din sat care avea și ea 2 copii(doua fete). Și iată-ne că în luna mai aveam deja mamă(vitregă). Ei s-au cununat la biserică intr-o seară și a rămas soția tatălui meu, iar pentru noi copiii... greu de acceptat mamă. De aici începe un episod al vieții mele... într-un cuvânt, copilărie nefericită, scăldată în... Dumnezeu știe. Împlinisem 7 ani și
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
-se la Ghiță, amintindu-și cum o furase de la horă și o ținuse, câteva zile, în podul șurii, până când taică-su o luase acasă, amenințându-l pe viitorul ginere să nu-i calce pragul. Anii au trecut, ei s-au cununat la biserică, părinții au murit, care de tifos, care de scârbă, rămânându-le nădejdea și bucuria creșterii copiilor. Îi privea cu duioșie pe cei trei băieței, care-și încropiseră, din coceni de porumb, adevărate tabere militare, cu care se războiau
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
niciun respect în forul vostru interior, nu-i așa?, pro formula, nu altfel decât pro formula. Căci eu unul știu că vă considerați de pe-acum soț și soție. Și-n orice caz, eu, eu singur, în numele Dumnezeului anarhic, vă cunun! Și e de-ajuns. Admirabil! Admirabil! Don Augusto, de azi înainte casa asta e casa dumitale. — De azi înainte? Ai dreptate, da, așa a fost întotdeauna. Casa mea... a mea? Casa asta în care locuiesc a fost întotdeauna a dumitale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
porcării cu femeile. Le-am iubit, și ca să le arăt dragostea, risipeam cu ele banul meu și bani străini. „Ioșca, vreau să mă iei de nevastă”, hotărî una din ele într-o noapte de beție, și a doua zi ne cununarăm. O bună bucată de vreme am trăit ca îngerii, până când femeia mi-a zis: „Ioșca, trebuie să-mi faci un copil”. Soacră-mea e tare necăjită pentru că nu am refuzat propunerea fetei. Încercase chiar să ne despartă, căci plecam de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
mi-a zis: „Ioșca, trebuie să-mi faci un copil”. Soacră-mea e tare necăjită pentru că nu am refuzat propunerea fetei. Încercase chiar să ne despartă, căci plecam de acasă și uitam să mai revin. Dar la urma urmelor, tot cununată cu mine a rămas până în ziua de azi. Degeaba îi bagă în cap neamurile că e tânără încă, și că scăpată de o haimana, și-ar mai putea face un rost în viață. Trec pe la dânsa numai pentru rufărie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
sub masă, cu spinarea pe covor. De acolo văd picioarele Evei cu ciorapii căzuți peste pantofi. Pulpele goale, lungi și minunat cambrate, se prelungesc, destinse și larg desfăcute, deoparte și de cealaltă a colțului de masă. Eva zice că se cunună duminică și laudă virtuțile logodnicului ei. „Ce cauți aici?” o întreb dezolat. Trec apoi în camera de baie, îmi pun halatul și strig prin ușa întredeschisă: „Vreau să știu de ce râzi de bunătatea celuilalt?” Gândurile mi se duc spre Gloria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
se dezvoltase apetitul sexual la o vârstă fragedă. Și ținând seama de asta, nici că ar fi putut găsi o parteneră mai potrivită (deși e drept că nu prea a avut de ales) decât Dorothy Winshaw, cu care a fost cununat în primăvara anului 1962. Își petrecuseră luna de miere într-un hotel din Lake District, cu vedere spre Derwent Water; și exact în acel hotel, douăzeci de ani mai târziu, George s-a pomenit bând singur, într-o seară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
să tocmească, Dar vezi soția lui atacă: „Grădina poate s-o-ngrijească Dar curte nu accept să-mi facă.” G.L.U.P.I. Hotărârea mirilor Când au văzut ce-au câștigat, S-au hotărât cu mult elan, Să meargă iar la cununat, De câte două ori pe an. Soțul meu de revelion „Mi-a dat o stofă de palton, De-o să vă pun pe toate-n cofă. ” „Al meu mi-a luat magnetofon, Căci el, desigur, are stofă.” Curtezanul Flori mi-aduce
Georgeta Paula Dimitriu by Georgeta Paula Dimitriu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83930_a_85255]