2,042 matches
-
la dosar, dându-ne posibilitatea nouă, cercetătorilor anului de astăzi, să-l citim și să-l cităm. După cuvenitele prezentări, cei doi și-au scris părerile dar și dispozițiile sub formă de recomandări. După ce au constatat că „...localul primăriei este curat și întreținut”, au trecut la partea a doua a inspecției și anume cea referitoare la agricultură: „...campania însămânțărilor la această comună a fost declarată închisă la data de 7 mai a.c. (1949, n.n.). Planul de cultură fixat în suprafață de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Scriptura nu ne dă nici un detaliu asupra înfățișării lui Iisus Hristos, însă cei ce s-au învrednicit de vederea Sa cu ochii minții au lăsat în scris ceea ce au văzut și au simțit. Chipul Mântuitorului a fost întrezărit, de cei curați cu inima și înainte de întruparea Lui, deci în Vechiul Testament. Astfel, Psalmistul care se ruga atât de fierbinte în inima lui ca Domnul să nu-i ascundă Fața Sa (Psalmului 26, 12) a văzut, de departe, chipul Lui și a scris
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
plac femeile [b] care au mâinile fine. [c] Știți bine asta. [d] Dar mai știți și că [e] trebuie să spălați vasele . [f] Nu renunțați doar din această cauză la farmecul dumneavoastră, [g] folosiți Mir Rose. [h] Vasele vor fi curate și strălucitoare. [i] Iar mâinile dumneavoastră, datorită extrasului de petale de trandafir pe care îl conține Mir Rose, vor fi mai fine și mai frumoase ca niciodată. [j] Ele nu pot decât să vă spună mulțumesc. [k] Și soțul dumneavoastră
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
face singur rău. Cine vrea să fie șmecher și să profite, va avea în final de pierdut pentru că întotdeauna se vor găsi alții mai șmecheri care-l vor transforma în victimă. Un exemplu la îndemână îl constituie așa zisele jo curi de ,,într-ajutorare“, când oamenii au fost ademeniți spre câștiguri nemuncite . Fiecare ban pus în circulație reprezintă munca cuiva și orice ban nemuncit înseamnă a profita de această muncă. Cu alte cuvinte furt legal sau nelegal. Deși erau conștienți, acestor
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
el spune: „Despre ce păcate este vorba? Când au putut ei păcătui? Cum s-ar putea reține un astfel de motiv, socotit temeinic pentru botezul copiilor, dacă nu se admite tâlcuirea pe care noi am dat-o: Nimeni nu este curat, măcar o zi de va fi viața lui pe pământ (Iov 14, 4 - n. n.)? Tocmai pentru că necurățiile din naștere sunt Șterse prin Taina Botezului, de aceea se botează copiii, căci (cum scrie la Scriptură), de nu se va naște cineva
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
nelegiuiri am fost zămislit și în păcate m-a născut mama meaă (Ps. 50, 7), arătând că orice suflet care se naște în carne este întinat de murdăria nelegiuirii și a păcatului. De aceea s-a spus .... : nimeni nu este curat de murdărie, nici dacă viața lui ar fi de o zi. Se poate adăuga la aceasta că se cere aflată cauza pentru care, botezul fiind dat Bisericii (adică membrilor Bisericii - n. n.) pentru iertarea păcatelor, este dat ca regulă și pruncilor
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
se apere, ci încearcă să se scuze (Tristia I, 9,63-64), calificând-o ca o greșeală, involuntară (Tristia 2, 108; 3, 6, 26; 4, 1, 23; 4, 4, 39) care constă în aliquid vidi. Iată versurile poetului: "Cur aliquid vidi? Cur noxia lumina feci? / Cur imprudenti cognita culpa mihi? / Inscius Actaeon vidit sine veste Dianam / Praeda fuit canibus non minus ille suis" (Tristia II, 103-106). Ce-a văzut poetul? Nu aflăm nici din versurile sale (v. și Tristia 3, 5, 49
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
să se scuze (Tristia I, 9,63-64), calificând-o ca o greșeală, involuntară (Tristia 2, 108; 3, 6, 26; 4, 1, 23; 4, 4, 39) care constă în aliquid vidi. Iată versurile poetului: "Cur aliquid vidi? Cur noxia lumina feci? / Cur imprudenti cognita culpa mihi? / Inscius Actaeon vidit sine veste Dianam / Praeda fuit canibus non minus ille suis" (Tristia II, 103-106). Ce-a văzut poetul? Nu aflăm nici din versurile sale (v. și Tristia 3, 5, 49 și 3, 6, 28
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
palam facta,... aliud in nepte adulterium, iuncta deinde tot mala,... iuxta haec Variana clades et maiestatis eius foeda sugillatio, abdicatio Postumi Agrippae post adoptionem, desiderium post relegationem, inde suspicio in Fabium arcanorumque proditionem, hinc uxoris et Tiberi cogitationes, suprema eius cura". 415 Ex Ponto, IV, VI, 5-14. În RIPERT: Fabiae laus (v. 9); Nec fueram tanti (v. 12: "moi qui ne valais pas un si haut prix"). 416 Cfr. V. USSANI, op. cit., p. 380. 417 E. PARATORE, op. cit., p. 498. 418
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
din 1935, la Karlsbad de data aceasta), autorul ne furnizează indicii ceva mai explicite: "Vineri, 26 apr. (1935). Tribulațiile plecării în condiții materiale și morale grele (s.n.)". Excursia are așadar niște cauze (boala, suferința) și un scop bine determinat: "începe cura marți dimineața, ora 6". Consemnările din caiete nu mai par, iată, atât de misterioase. Ele ne spun foarte limpede că, în ciuda "condițiilor morale grele", deși supus tratamentului care presupune respectarea unor prescripții constrângătoare, Lovinescu nu stă degeaba. Dimpotrivă! Vizitat de
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
florile, verdețele, să crească fînațele, să s-adape vitele; fie multe pitele! Altul, de Paparudă: Lungă, lungă, Păpălugă. Eși din a ta glugă, suie-n sus la rugă, seceta să fugă. Ie cerului torțile și deschide porțile și revarsă ploile; cură ca șuvoaiele prin toate grădinile; crească-ne olivele una cu legumele, curechiul și gulele. Mai multă rezistență a dovedit Cîntecul cununii, fie că a dezvoltat latura spectaculară, fie că s-a asociat cu Cîntecul de cununie, de la Masa mare: Cununa
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
rural. Așa că Cerbul patronează renașterea, în toate manifestările vitaliste: De marne de sat, Un cerb s-arătat, C-acolo el știe Locul unde paște, Unde iarba crește, Crește, se-mpletește, În opt găitănește. Unde el s-adapă, Frumos apa-mi cură, Pietrele răsună. Dar voinicul Voinea Pe cerb l-auzea.... Cerbul îl provoacă pe flăcău să încerce proba vînatului voinicesc. În cealaltă calitate, de purtător de dar și acolit al fetei frumoase, Cerbul este acela care întîmpină obstacolele grele: Vine Jiul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
scot oile în porneală, ca la poruncă, ce hrană le este hărăzită și în ce condiții (ca și pentru plugar, există un calendar al păstorului, pe zile, săptămîni, anotimpuri), asigură bunul mers al stînii, al oamenilor. El trebuie să fie curat în vestimentație, ca și în cuget, să se mențină, cu perseverență, la distanță față de obiceiurile lumești. Romulus Vulcănescu supune comentariului pertinent și credibil, în Etnologie juridică, un bogat material de viață păstorească privind statutul sever de viață de stînă. Orice
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cum se numea, cu preotul. Se făcea inspecția la batistuțe, unghii și la păr. Trebuia să fim tunși chilug, iar dacă vreunul avea părul ceva mai crescut, i se făcea observația că trebuie să se tundă. Hăinuțele trebuiau să fie curate, așișderea încălțămintea și ciorăpeii. Apoi intonam cu toții imnul regal și rosteam „Tatăl Nostru”. Urma ora de religie, după care orele obișnuite. Timpul trecea și într-o zi au venit zvonuri despre război. Venea peste noi. Odată cu el se termina copilăria
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
fel de mari torturi la care eram supuși, fiind practic la cheremul gradaților, care-și răzbunau propriile chinuri îndurate în școala regimentară pe spinarea bieților recruți - măsurarea dormitorului cu bățul de chibrit, spălarea veceurilor de zeci de ori, chiar dacă erau curate ca în farmacie, șmotru pe săli și în dormitoare până-și vedeau gradații musteața în luciul parchetului sau cimentului, instrucție până la epuizare cu tot armamentul și echipamentul de război, cu masca pe figură pe minus 30 de grade, salturi - “momente
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
mea că vine cu ditamai bogătașul, ce emoții am avut!Ne-am apucat să facem o curățenie generală; am văruit, am scuturat, am pus cuverturi noi și preșuri curate pe care le-am spălat la gârlă, măcar să vadă că suntem curați, că săraci, Își dădea seama oricine, de cum intra În curte. Am tăiat câteva păsări și am făcut mâncare gustoasă că la asta mă pricep. Când au ajuns În comună, oamenii au rămas cu gura căscată că acea mașină straină s-
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
care era mereu lună după ce ieșea din mâinile Ilenei, soția lui. Locul îl moștenise la un vechi lăutar din scripcă din sat, unchi cu Dorel, mort de multă vreme, că doar cei bătrâni își mai aminteau de el. Săraci, dar curați la minte, trup și suflet, vecinii se bucurau de aprecierea și încrederea țaței Antonica. Când pleca de acasă mereu îi lăsa pe ei în grijă la gospodărie. Se înțelegeau ca vecinii, cu bune, cu rele. - Mamă... - Ci-i, fa? - Aseară
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
capul în jos, trăgând din când în când căciula neagră de oaie pe urechi. Nu ridica privirea, doar urechile sale auzeau forfota din sat. Femeile se pregăteau de sărbătoare, iar bărbații de o iarnă grea. Mirosea a zăpadă proaspătă, a curat și, pe măsură ce se apropia de Biserică, a tămâie. S-a uitat în sus și a văzut crucea de pe turla Bisericii. Strălucea printre razele soarelui subțiri și învăluite de fulgii de nea. A simțit cum mâna dreapta se încordează, iar degetele
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
fățarnici! Pentru că voi curățiți partea de afară a paharului și a blidului, dar înlăuntru sunt pline de răpire și de necumpătare. 26. Fariseu orb! Curăță întîi partea dinlăuntru a paharului și a blidului, pentru ca și partea de afară să fie curată. 27. Vai de voi, cărturari și Farisei fățarnici! Pentru că voi sunteți ca mormintele văruite, care, pe dinafară se arată frumoase, iar pe dinlăuntru sunt pline de oasele morților și de orice fel de necurățenie. 28. Tot așa voi, pe dinafară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
semn celor doi să dea paharele peste cap mai repede. Apoi le reumple și ridică propriul pahar. Hai noroc și la mai mare, Voicu este la răcoare, iar cu tanti Teo-n frunte veți avea victorii multe. Și-o să țineți și cură de slăbire. Lipsește aia fițoasă, asistenta ei din alte vremuri... Nu mi-a plăcut tunsoarea doamnei candidat, sincer să fiu, Înainte Îi stătea mai bine. Lăsați femeia În pace, politica fără femei e ca peștele fără mujdei de usturoi. Mai
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
EminescuOpIV 129} Cât de lat să mișce-un fluviu ale apei lui revolte, Arbori de pe mal de-asupră-i se ajung în mândre bolte, Ramurile se-ntrețese, crengile se împletesc, Frunza deasă smălțuește nalta, verdea boltitură, Rîu-n vecinica lui umbră în adânc suspină, cură... Pe-a lui maluri înflorite cai în umbră rătăcesc. Soarele trecănd pe codri a lui roată de-aur moale, Vârfurile verzi de codri le îndoaie-n a lui cale Și sosind la vre o luncă însuși el vede mirat Ce
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Pleoapele-mi pe ochi erau lăsate Deși prin ele eu aveam vedere. Iar umbra-n vălu-i de mătase sură D-urechia mea și-apropie-a ei gură Și-mi spune lin și-ncet povestea mare, Ce ca un râu etern în minte-mi cură: "Colo-n palat rezidă-o vrăjitoare "Și om cu ochii vii de-o vede moare; "Iar celor morți, lumina lor adâncă, Li dă viața nopții trecătoare. Deci vin și tu pe un schelet să-ncalici, "Să vezi palatu-i în lumini opalici
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Oare va răsturna Dumnezeu dreptul? Sau va răsturna Cel Atotputernic dreptatea? 4. Dacă fiii tăi au păcătuit împotriva Lui, i-a dat pe mîna păcatului. 5. Dar tu, dacă alergi la Dumnezeu, dacă rogi pe Cel Atotputernic, 6. dacă ești curat și fără prihană, atunci negreșit, El va veghea asupra ta și va da înapoi fericirea locuinței tale nevinovate. 7. Vechea ta propășire va fi mică față de cea de mai tîrziu. 8. Întreabă pe cei din neamurile trecute și ia aminte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
limbutul că are dreptate? 3. Vor face vorbele tale deșerte pe oameni să tacă? Și-ți vei bate joc de alții, fără să te facă cineva de rușine? 4. Tu zici: "Felul meu de a vedea este drept, și sunt curat în ochii Tăi." 5. A! de ar vrea Dumnezeu să vorbească, de și-ar deschide buzele să-ți răspundă, 6. și de ți-ar descoperi tainele înțelepciunii Lui, ale înțelepciunii Lui nemărginite, ai vedea atunci că nu-ți răsplătește totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
și-ți ies din gură cuvinte ca acestea? 14. "Ce este omul, ca să fie curat? Și poate cel născut din femeie să fie fără prihană? 15. Dacă n-are încredere Dumnezeu nici în sfinții Săi, dacă nici cerurile nu sunt curate înaintea Lui, 16. cu cît mai puțin ființa urîcioasă și stricată, omul care bea nelegiuirea ca apa!" 17. Vreau să te învăț, ascultă-mă! Voi istorisi ce am văzut, 18. ce au arătat înțelepții, ce au descoperit ei, auzind de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]