1,323 matches
-
preț de 500 de lei noi/kg. (10 milioane de lei vechi!) iar brânza de vacă 120 de lei/kg. Păsările se puteau cumpăra la prețuri cuprinse între 500 de lei/buc. găina și 1200 de lei/buc. curcanul sau curca. În lunile noiembrie și decembrie ale aceluiași an, prețurile ajunseseră, credem, de nesuportat pentru buzunarele goale ale majorității cetățenilor orașului Bârlad. Astfel, kilogramul de carne de taur „în viu” se „umflase” de la 40 de lei la 100 de lei iar
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ofițerii ruși mai aveau tupeul de a cere de-ale gurii pentru a ostoi foamea trupelor căzute ca și o mie de vagoane de grele probleme pe capetele țăranilor noștri, în primul rând. Păi, de unde să dea orășeanul găini, rațe, curci și gâște pentru jufuitorii de la Răsărit? Sau pe cine să pună să stea pe cuibar ca să facă ouăle pentru omleta lui Ivan? Așa că, cei mai buni „pretini” ai ocupanților, comuniștii loco, au dat iarăși iama prin cotețele locuitorilor din mediul
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ne pondera tot timpul. Cu toate că era mai mare doar cu doi sau trei ani decât noi. Vedeți? S. B.: Nu-i cunoscut opiniei publice numele său. M. M.: Cine are interesul? Cine are interesul să promoveze valori? Da, dar pe curca aia care umblă cu găina o știe toată țara, nu? Sau pe pantofarul acela care-și zice că-i stilist? Și așa mai departe. Asta vezi la televizor. Vedeți? De aia mor de nervi! Dar treburi din ăstea nici naiba
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
nu faci ca lumea! Prostule, oprește-te! Tăntălăule! Ești ca unchiul Mihai! (care este la pușcărie) Semeni cu mătușă-ta Maria, apucăturile ei le ai! (căreia îi place băutura) Ai înnebunit sau ce ai? N-ai minte nici cât o curcă! Aceste mesaje au un efect hipnotizator. Ele sunt ca un fel de profeții care se împlinesc de la sine - este suficient să fie rostite pentru ca să se adeverească. Se întâmplă așa pentru că copiii gândesc că adulții le știu pe toate, iar mesajul
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
eram atâția frați și surori, încât lipsa unuia dintre noi trecea neobservată. De pe la 4-5 ani însă, regimul se înăsprea, intram în procesul de producție. Așa cum am mai scris pe undeva, mai întâi ni se încredințau păsările de curte (rațe, gâște, curci) care, spre deosebire de găini, își duceau viața în colective, lăsate libere sau în țarcuri, care nu se hrăneau singure. Noi trebuia să le culegem frunze de plante spontane (știriță, lobodă, nalbă, ștevie, spanac, păpădie etc.) sau cultivate (bostan, sfeclă, floarea soarelui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Dar mai știi...“ Allegro, molto vivace, andante furioso Cel puțin într-o privință, domnul Capră a știut ce-l aștepta de la început în căsnicie. La numai o lună de la nuntă, tânăra și tumultuoasa doamnă Capră, care înainte de căsătorie se numise Curcă, l-a surprins uitându-se mai lung după fundul foarte bombat al unei vecine. Nici n-a apucat domnul Capră să behăie nițel, ca orice bărbat prins cu ochii holbați la alt fund decât acela din patrimoniul familial, că doamna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
răspândită rasă cornută e rasa Hereford, care a Înlocuit cu succes vechea rasă din Texas (native Cattle); pentru lapte e rasa Holstein, iar pentru unt rasa Jersey. De asemenea se cresc cu succes multe păsări, În special pasărea lor națională, curca, și mai ales curcanul, pentru ziua gratitudinii și anul nou. 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 102 Prin preeriile bizonilor Spre Oakley, prin fosta regiune a bizonului, drumul continuă ca printrun decor dobrogean. La plecarea din Illinois
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
ne pondera tot timpul. Cu toate că era mai mare doar cu doi sau trei ani decât noi. Vedeți? S. B.: Nu-i cunoscut opiniei publice numele său. M. M.: Cine are interesul? Cine are interesul să promoveze valori? Da, dar pe curca aia care umblă cu găina o știe toată țara, nu? Sau pe pantofarul acela care-și zice că-i stilist? Și așa mai departe. Asta vezi la televizor. Vedeți? De aia mor de nervi! Dar treburi din ăstea nici naiba
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
o gaură în pământ unde stă la răcoare pe timpul arșiței. Nu iese din vizuina lui decât atunci când îl răzbește foamea ori setea. La trecerea pe lângă stabilimentul păsărilor, întins pe o suprafață cam cât acorda ceapeul tinerelor familii pentru construcția caselor, curcile au început să glăsuiască agitate, pe limba lor. Fina, fiind aceea care le hrănește și le bibilește, mi-a explicat că reacția lor gălăgioasă semnalează prezența unei persoane străine în apropierea lor. Și ea, dacă se duce îmbrăcată altfel decât
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
mesagerul lui Dumnezeu“, un om din oraș care folosea puterile date de Domnul ca să vindece muțenia, surzenia, paralizia etc., trecînd apoi pe la toți cu cutia milei. Pare o afacere la fel de bună ca oricare alta și, cu toate că se face de rîsul curcilor, credulitatea oamenilor e mare. Dar așa stau lucrurile, iar adunarea continua să rîdă de lucrurile pe care Doña Rosita le spunea cu toată convingerea din lume. Primirea doctorilor n-a fost extrem de prietenoasă, dar ne-am atins scopul: ne-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
să le amestece cu mîna sub cloșcă, căci, neaducîndu-și ea aminte și întrelăsînd să facă aceasta puii, vor amorți în ouă și nu vor ieși. Să nu învălești focul cît timp ai cloșcă, că-ți înădușă puii. Pentru cloște și curci sau boboci de gîscă, se zice ca să nu se stîngă focul, ca să aibă și ele căldură și să nu moară. întoarce cloșca cu oborocul* în sara cînd o pui, împrejur de trei ori, ca să nu-ți fie ducăușă. Leagă oborocul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cuptor nu este bine a se încălța, c-apoi lupul va mînca oile și uliul găinile. Cînd vine nora întîi în casa soacrei, să nu se uite în cuptor, că moare soacra. Cînd arde funinginea de la gura cuptorului, are să vremuiască. Curcă Dacă te spurcă puiul de curcă, cocăi*. Mărgelele de curcan să nu le pui în borș, căci n ai noroc la curci. Curcubeu Curcubeul este brîul lui Dumnezeu. Curcubeul e o „pompă“: totdeauna un capăt al său e într-un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
încălța, c-apoi lupul va mînca oile și uliul găinile. Cînd vine nora întîi în casa soacrei, să nu se uite în cuptor, că moare soacra. Cînd arde funinginea de la gura cuptorului, are să vremuiască. Curcă Dacă te spurcă puiul de curcă, cocăi*. Mărgelele de curcan să nu le pui în borș, căci n ai noroc la curci. Curcubeu Curcubeul este brîul lui Dumnezeu. Curcubeul e o „pompă“: totdeauna un capăt al său e într-un pîrîu mare de unde suge apă, așa că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
soacrei, să nu se uite în cuptor, că moare soacra. Cînd arde funinginea de la gura cuptorului, are să vremuiască. Curcă Dacă te spurcă puiul de curcă, cocăi*. Mărgelele de curcan să nu le pui în borș, căci n ai noroc la curci. Curcubeu Curcubeul este brîul lui Dumnezeu. Curcubeul e o „pompă“: totdeauna un capăt al său e într-un pîrîu mare de unde suge apă, așa că nici un pic nu mai curge. Această credință își are începutul în faptul că curcubeul are capul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Vasili Tiorkin. Carte despre ostaș, cu ilustrații de Perahim, București, 1953; Antologia poeziei bulgare, București, 1956; William Blake, Poeme, București, 1958, Poems and Gravas - Poeme și gravuri, ed. bilingvă, pref. trad., București, 1999; Wladyslaw Broniewski, Versuri alese, București, 1960; Lino Curci, Raport din Cosmos, București, 1972; Jérôme Carcopino, Viața cotidiană în Roma la apogeul Imperiului, pref. Dumitru Tudor, București, 1979. Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, V, 103-107; Perpessicius, Opere, VII, 304-307, X, 196-200; Streinu, Pagini, V, 105-107, 109-110, 142-143; Sebastian, Eseuri, 255-263
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
reportaj cinegetic, întârzie asupra unor tablouri patriarhale, prevestindu-l pe Mihail Sadoveanu. Există în proza scurtă a lui Z. și o anecdotică animalieră, mai apropiată de paginile lui I. Al. Brătescu-Voinești decât de cele ale lui Emil Gârleanu (Bușcă, O curcă romanțioasă, Un pui și un gândac). Nuvelele par mai curând niște povestiri de factură fie romantică, fie realistă. Spre mare narează o idilă ce se încheie brusc, inexplicabil, altă poveste de dragoste are un final similar și colorit exotic (Noapte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
Secretar (pe atunci, Ion Cihodaru, n.n.) și a cerut să fie scos din muncă, simțindu se că nu mai poate duce munca în care este”. Merită să ne imaginăm cam cum arăta tov. Iancu în acele momente: pleoștit ca o curcă chioară și bătrână, făcându-și cu zel autocritica. Gluma până la urmă s-a îngroșat de vreme ce: „...după 2 zile a fost chemat la C.C. unde tov. Ioan Ghiorghe a stat de vorbă cu el și l’a pus să dea o
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
fermă și-mi aleg un cocoș cît un vițel, mai greu de 9 kg. Era imens, deși tînăr de tot. Ajung acasă și îl arăt mamei. Vai Costicuță, dragul mamei, ce-i ăsta? Cocoș, mamă. O să ai niște găini cît curcile de mari. Dau drumul dinozaurului în curte, îmi pun în față 3 sticle cu bere rece și trec la postul de observație. Craiul vechi, șeful, tocmai cucurigea din toți bojocii. Cocoșoiul adus de mine s-a orientat repede și pornește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Stau și-l privesc cu nesaț. Regret că nu am camera de luat vederi. Obosește și se așază pe o crenguță. Cum or fi ouțele tale și cu ce penișoare reușești să le clocești, fiorosule? Rîd. Am ajuns de rîsul curcilor. Mi-am găsit nașul. Încerc să fentez, dar adversarul este vigilent. Mă întorc bătut. Dacă pe alei nu-i chip, atunci o să sar un gard viu. Numai că foșcoteala pe care o fac sperie o lighioană ca șobolanul. Avem șobolani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
regal îi înmînează autorului scrisori de privilegiu, iar dacă acestea nu depășesc două pagini în caractere cicero, o permisiune din partea locotenentului de poliție e de-ajuns. Chénier vedea în literații secolului al XVIII-lea "o adunătură de vulturi guvernați de curci" cenzorii, colegii celor dintîi (mulți dintre aceștia erau ei înșiși literați). Dar controlul se exercita indirect, în special asupra mijloacelor de circulație, căci autoritatea, cu bună-știință, era mai mult preocupată de librarii-tipografi și colportori care transportau și multiplicau gîndurile altora
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
să ia niște lați de la un vecin pentru a face gardul. Chiar dacă e duminică. Cu atât mai mult. Să-i vadă lumea că muncesc. O babă cu piciorul în gips pe un scaun de pe iarba șanțului. În jur circulă șase curci. Sau șapte. Și un rățoi. Pe rățoi aflăm că îl cheamă Donaldinho. Rățoi deștept. Ciugulește gipsul babei. Îl cloncăne. Nea Ilie, Giudi, Țoc, Mățău, Cârlig, Mosor, Tilică, Mâr, Adrienuș, Lenți. Un trib. Plus Ninel, care a terminat de afumat niște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
camion care se udă, dar ne protejează cât de cât. Dormim în hamace... 6.12 ...Inti și Urbano au plecat să vâneze, pentru că mâncarea este cam puțină. S-au întors cu mâinile goale, dar spre seara Urbano a împușcat o curcă... 27.01 1967... Drumul către Nacahuasu relativ bun, dar dezastruos pentru încălțăminte, pentru că mulți tovarăși sunt ca și desculți... 4.03 ...starea de spirit a oamenilor este scăzută și starea fizică se deteriorează zi cu zi și eu am un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Bolgrad în 1932, fără examen de bacalaureat. Urmează școala Pedagogică de Învățători pe care o absolvă în 1935 ca învaățătoare pentru cursul primar. Țara de activitate - România. S-a afirmat ca învaățătoare în mai multe școli din țară: Cairaclia (1935-1936), Curci (1936-1940), județul Lugoj (1940-1945), Roman (4 ani), Iași (1955-1966). MAXIMOV (MOISEA) Boris Id. S-a născut la 10 aprilie 1911 în orașul Bolgrad, județul Izmail (azi Ucraina). A decedat la Iași la 19 noiembrie 1997. Stud. Absolvent al liceului de
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
Maria Cancel, Maria Gheorghiev, Elena Culeva. Urmează în continuare școala Normală de învățători, pe care o absolvă în anul 1934, obținând titlul didactic de învățătoare. Activitatea profesională: După absolvirea școlii normale este numită ca învățătoare în comunele Cairaclia (1935-1936) și Curci (1936-1940) din județul Izmail. După ocuparea Basarabiei de către Uniunea Sovietică în 1940 a funcționat ca învățătoare în mai multe școli din județul Lugoj (Banat) între anii 1940-1945. Prin deteriorarea relațiilor cu Jugoslavia este transferată în com. Drăgănești, județul Ilfov (1945
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
de adăpost ale Dunării; sau când, În squarul Ateneului Român, În fața mândrelor coloane ionice, În jurul grupului de bronz al Curiaților și printre straturile de flori de soi, Canna indica, scurmă, ziua nămiaza mare și În plină libertate bucolică, găinile și curcile megieșilor; sau când, În blocul cu confort modern din strada Jules Michelet 15, mă trezesc și blagoslovesc, În fiecare dimineață, cântatul cocoșilor și guițatul purceilor din fosta ogradă boierească a vecinului care și-a tăiat deunăzi, sub ferestrele mele, porcul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]