3,589 matches
-
scena sunt trei personaje. O femeie în vârstă, doamna Welling, stă în genunchi și îmbrățișează o fată tânără, Sofia Welling, care plânge pe umărul ei. În picioare, lângă acestea, un bărbat trecut de 50 de ani, domnul Welling, isi aranjează cureaua în găicile pantalonilor. Domnul Welling: Mă aduci la disperare, Sofia! M-am săturat să acopăr mereu toate greșelile pe care le faci! Nu vreau să mai aud niciodată numele "John" în casa mea! Domnul Welling părăsește cameră cu pași apăsați
PEOPLE (TEATRU) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1556 din 05 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379968_a_381297]
-
ai să strigi: doamne păzește! . - Sunt dotată cu răbdare și cu toate-s învățată De-mi apari în drumul mare te-oi îndupleca îndată . - Că eu știu să mă păzesc de jivinele ca tine Dacă stau și mă gândesc nici cureaua nu te ține . - Ce curaj ai avea oare o Scufiță să ataci În pădure, pe cărare când poți altceva să faci? . - Uite, spre exemplu, cum ai putea să mă ajuți Însoțindu-mă la drum coșulețul să mi-l duci! . Că
SCUFIȚA ROȘIE de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380008_a_381337]
-
duhul Pe cât îmi este de bogat, Pe-atât îmi este fudul foc, Cu duhul numai e sărac, Deh, nu-i și minte... la talcioc. Unui « catindat » În curse electorale Promise marea cu sare, Când ajunse la peltea, Mai strângeți-vă... curea! Referință Bibliografică: EPIGRAME / Elena Neacșu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1427, Anul IV, 27 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Neacșu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
EPIGRAME de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382089_a_383418]
-
ai să strigi: doamne păzește! - Sunt dotată cu răbdare și cu toate-s învățată De-mi apari în drumul mare te-oi îndupleca îndată . - Că eu știu să mă păzesc de jivinele ca tine Dacă stau și mă gândesc nici cureaua nu te ține ... Citește mai mult - poezie pentru adulți și copii- Lupule, eu te-am ghicitși ți-am zis din prima seară,atunci când ne-am întâlnitîn pădure, prima oară- Că îți știu năravul bineoricât vrei să o cotești,Cu mine
GEORGETA ZECHERU [Corola-blog/BlogPost/380316_a_381645]
-
te trăzneșteMie calea de-mi vei țineai să strigi: doamne păzește!- Sunt dotată cu răbdareși cu toate-s învățatăDe-mi apari în drumul marete-oi îndupleca îndată- Că eu știu să mă păzescde jivinele ca tineDacă stau și mă gândescnici cureaua nu te ține... XVIII. DE VREI SĂ ȘTII, de Georgeta Zecheru , publicat în Ediția nr. 2061 din 22 august 2016. De vrei să știi cât te iubesc întreabă cerul, dimineața Că numai lui mă spovedesc cât răsăritu-mi scaldă fața / De
GEORGETA ZECHERU [Corola-blog/BlogPost/380316_a_381645]
-
când le va fi mare, Când dorm sau când fură iar? Pentru noi dilema-i mare În testul făcut ad-hoc: Cum de-averea le dispare Odată intrați în joc? Toți devin curați ca neaua, Partidele îi albesc, Căci la mecanism cureaua Are un secret drăcesc. Cu acestea, după mine Dac-ar fi să îi testez Vă spun: n-aș avea pe cine Pe liste să mai votez. Fugind precum potârnichea De a fi chestionați, Zău că mă apucă strechea Că votăm
TESTAREA PSIHOLOGICA A CANDIDATILOR de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380483_a_381812]
-
adevărul anatomic; niciodată nu așeza o cută a feței, sau ochiul, decât acolo unde anatomic era permis. Îmbrăcămintea avea falduri și croială după toate regulile artei; în desenele colorate se observă aproape și calitatea stofei din care sunt lucrate, iar cureaua are cataramă și zâmbocul respectiv... Desenele lui Victor Ion Popa ne arată pe omul de gust, de mare talent și putere de muncă”, este părerea lui Silvian Ionescu în “Victor Ion Popa, caricaturist, în Bis.Arta-Teatru-Cinema-Muzică”, București, 6 aprilie 1946
ELOGIU MULTICULTURALULUI VICTOR ION POPA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379337_a_380666]
-
model 1972. ll cunoșteau toți. Primaru', poliția, lumea. Mergea încet, să-l vadă. Mai ales femeile... Din mașină se auzeau melodiile lui. Muzica e la volum maxim... Se îmbrăcase într-o pereche de pantoloni albi, perfect călcați și cămașă roșie. Cureaua e din piele și are o cataramă lată, în formă de dolar. Poartă ciocate, iar cele de azi, făcute pe comandă, sunt din piele vopsită în alb cu roșu. La gât și-a pus un lanț din aur, cât degetul
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379418_a_380747]
-
lată, în formă de dolar. Poartă ciocate, iar cele de azi, făcute pe comandă, sunt din piele vopsită în alb cu roșu. La gât și-a pus un lanț din aur, cât degetul de gros. Burta, ieșită puțin peste centrul curelei, îi dă un aer de bărbat ajuns. În gură are un trabuc aprins. Când zâmbește, zâmbește cu gura deschisă ca să i se vadă lucrarea stomatologică de lux. Un domn, un boier, un om important. Puține țigănci frumoase (și nu numai
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379418_a_380747]
-
model 1972. ll cunoșteau toți. Primaru', poliția, lumea. Mergea încet, să-l vadă. Mai ales femeile... Din mașină se auzeau melodiile lui. Muzică e la volum maxim... Se îmbrăcase într-o pereche de pantoloni albi, perfect calcați și cămașă roșie. Cureaua e din piele și are o cataramă lata, în formă de dolar. Poartă ciocate, iar cele de azi, făcute pe comandă, sunt din piele vopsita în alb cu roșu. La gât și-a pus un lant din aur, cât degetul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
lata, în formă de dolar. Poartă ciocate, iar cele de azi, făcute pe comandă, sunt din piele vopsita în alb cu roșu. La gât și-a pus un lant din aur, cât degetul de gros. Burtă, ieșită puțin peste centrul curelei, îi dă un aer de bărbat ajuns. În gură are un trabuc aprins. Cand zâmbește, zâmbește cu ... Citește mai mult DORIN RADU (București) - PREMIUL III la Concursul Internațional "MEMORIA SLOVELOR", ediția a II-a, 2016 - Secțiunea PROZA SCURTAMETRIXMare vedeta locală
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
model 1972. ll cunoșteau toți. Primaru', poliția, lumea. Mergea încet, să-l vadă. Mai ales femeile... Din mașină se auzeau melodiile lui. Muzică e la volum maxim... Se îmbrăcase într-o pereche de pantoloni albi, perfect calcați și cămașă roșie. Cureaua e din piele și are o cataramă lata, în formă de dolar. Poartă ciocate, iar cele de azi, făcute pe comandă, sunt din piele vopsita în alb cu roșu. La gât și-a pus un lant din aur, cât degetul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
lata, în formă de dolar. Poartă ciocate, iar cele de azi, făcute pe comandă, sunt din piele vopsita în alb cu roșu. La gât și-a pus un lant din aur, cât degetul de gros. Burtă, ieșită puțin peste centrul curelei, îi dă un aer de bărbat ajuns. În gură are un trabuc aprins. Cand zâmbește, zâmbește cu ... XIV. MARIAN PĂTRAȘCU (RÂMNICU VÂLCEA) - PREMIUL ÎI LA CONCURSUL INTERNAȚIONAL "MEMORIA SLOVELOR" , EDIȚIA A II-A, 2016 - SECȚIUNEA PROZA SCURTĂ, de Ion Nălbitoru
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
nădăjduit degeaba Că-i vreun Țepeș, dar de unde...?! Pregetă și se ascunde, Mai încetișor cu... graba, Nu cumva să-ncurce treaba... La americani cu steaua, La evrei cu sorcova... Să nu-l certe Moscova, Ne-a strâns și mai mult cureaua Lingând nemților pingeaua... Și în țară face blatul Cu guvernul de șacali, Cu baroni și conți penali Din structuri și aparatul Care trag în țeapă statul. Iar pe Iancu, Voievodul, Pregetă erou să-l ungă, Să nu-și pună hunii
NE-AM CAM LĂMURIT CU SASUL... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379614_a_380943]
-
și vorbi cu unul dintre legionarii aflați acolo pentru a putea ajunge la ei. Acesta îi făcu însă semn să stea la distanță. Privind către cei adunați acolo el îl recunoscu pe Iosif din Arimateea fiindcă acesta îi comanda periodic curele și hamuri. Îl știa și de ucenic într-ascuns al învățătorului Iisus și de ... Citește mai mult Omul care îl găzduise pe Simon zis și Kifa, adică Petru, nu pierdu vremea când auzi despre cele întâmplate în pretoriu cu învățătorul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380853_a_382182]
-
și vorbi cu unul dintre legionarii aflați acolo pentru a putea ajunge la ei. Acesta îi făcu însă semn să stea la distanță. Privind către cei adunați acolo el îl recunoscu pe Iosif din Arimateea fiindcă acesta îi comanda periodic curele și hamuri. Îl știa și de ucenic într-ascuns al învățătorului Iisus și de ... XXXII. ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA - AL SAPTELEA FRAGMENT (2), de Mihai Condur, publicat în Ediția nr. 1508 din 16 februarie 2015. Care ar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380853_a_382182]
-
tace...n-aduce vreo veste... Cărarea-nspre mâine s-a șters....nu mai este. Și-a pus viitorul, la porți, grănicer. Cu slugi la picioare, sărmani trepăduși, În jilțuri de aur, Puterea-i stăpână, Cu toată-omenirea-ntr-o singură mână, Ne leagă-n curele, umili și supuși. Se roagă la idoli, se-nchină la ban Și fragede inimi, pe-altare, jertfește, Nu-i pasă că lumea dispare. Trăiește S-aducă ofrande, pe veci, lui Satan. Va fi doar o viață amară și-un chin
APOCALIPSĂ de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381136_a_382465]
-
pantaloni pe măsură. Să fi avut vreo zece ani, deși după privirea vioaie și șmecheră, îi dădeai mai mult, iar după trupul pipernicit, mai puțin. - Unde fugi, mă Ionică? Vino-ncoa, că te-oi răci și-apoi oi vede` ce curele ți-oi da! Parcă n-ai ave` alte încălțări, taman teneșii ăia rupți i-ai găsât? se auzi o voce spartă de femeie, răcnind din toți rărunchii, de pe pragul ușii. Băiețelul care tocmai avusese curajul să se aventureze pe covorul
O IARNĂ DE COȘMAR de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381197_a_382526]
-
2262 din 11 martie 2017. Atinși de frici, mai scuturăm perdeaua La geamul viu al iernilor din noi, Înghesuiți în vechiul mușuroi, Ce-și cară fericirea cu ocaua. Prin visele-adunate în convoi, Sulemenim ades cu bidineaua (Strângându-ne la zâmbete cureaua) Și soarele, pe chipul său de sloi. Degeaba imităm caligrafia Destinului, în vechiul său zapis! Oricâte ploi ne-ar stoarce fantezia, La poarta nopții nu-i nimic de zis, Când din cenușă s-a „născut” mumia Infernului cu iz de
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
Culturale, Adjud, 2016) Citește mai mult Atinși de frici, mai scuturăm perdeauaLa geamul viu al iernilor din noi,Înghesuiți în vechiul mușuroi,Ce-și cară fericirea cu ocaua.Prin visele-adunate în convoi,Sulemenim ades cu bidineaua(Strângându-ne la zâmbete cureaua)Și soarele, pe chipul său de sloi.Degeaba imităm caligrafia Destinului, în vechiul său zapis! Oricâte ploi ne-ar stoarce fantezia,La poarta nopții nu-i nimic de zis,Când din cenușă s-a „născut” mumiaInfernului cu iz de Paradis
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
poame; Și-ar schimba meniul, însă-i bate vântu-n buzunare, N-are-un chior depus la bancă,-n consecință: „pa, mâncare!”. Veverița e posacă, iarna i-a bătut la ușă, Însoțită și de neamuri, până și de o mătușă; O să strângă iar cureaua, o soluție nasoală - ... Citește mai mult În pădure, cucuveaua-și plânge oful pe o cracă,Se zbârlește pe sub pene, foamea iarăși o atacă;Cu atenție ochește-un șoricel pierdut prin zonă,Care-o scoate-ntr-o clipită, azi, din karma
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
poame; Și-ar schimba meniul, însă-i bate vântu-n buzunare,N-are-un chior depus la bancă,-n consecință: „pa, mâncare!”. Veverița e posacă, iarna i-a bătut la ușă,Însoțită și de neamuri, până și de o mătușă;O să strângă iar cureaua, o soluție nasoală -... XVII. ÎNTR-UN PUMN DE HUMĂ, de Camelia Ardelean , publicat în Ediția nr. 2219 din 27 ianuarie 2017. Trăiesc, sedată, într-un pumn de humă Și-mi târâi pașii sub un vraf de nori, Pe-aracii nopții
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
semne disperate cu mâinile, să opresc! Având mâinile ridicate, i se ridicase și geaca scurtă pe care o purta, iar în lumina farurilor mașinii mele, am observat ceva strălucitor, care semăna cu un mâner de pistol, ascuns pe jumătate, după curea: Am înțeles imediat că el era fugarul căutat! Nu am oprit acolo, ci câteva sute de metri mai departe și l-am sunat imediat pe John polițistul, căruia, i-am dat toate semnalmentele individului și ale mșinii: - Cu siguranță el
ÎN ARŞIŢA PRIMĂVERII TIMPURII (NUVELĂ) PARTEA A DOUA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380816_a_382145]
-
trei focuri, în tufișul de peste drum, în care tocmai dispăruse animalul! Bubuiturile armei, m-au adus și pe mine la realitate: Nu știu dacă am nimerit fiara, pentru că oricum, trăsesem la întâmplare! Am pus arma la loc, în tocul de la curea, promițându-mi să nu mă mai despart de ea, mai ales, în asemenea situații nocturne, cu atâta suspans și neprevăzut! Mi-am pipăit urechea: Aveam o zgârietură de la ghiara Cougarului și sângeram puțin. Cu siguranță șapca mi-a protejat capul
ÎN ARŞIŢA PRIMĂVERII TIMPURII (NUVELĂ) PARTEA A DOUA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380816_a_382145]
-
obosit. -Secetă mare, murmură el îngrijorat. Se făcea seară. Au început toți să cânte „Cu barca pe valuri...” După o dușcă de whisky, marinarul i-a cerut lui Emil: -Ia cântă-ne, Emile, chestia aia a voastră cu pușca și cureaua lată. Ai, ce-mi place! Ți-amintești când te-ai îmbătat la un chef și ne-ai cântat-o de vreo cinci ori? Până dimineața. -M-am plictisit de cântecul ăla. Da´ vă cânt un cântec ce l-am auzit de la
TREI ÎNTR-O ARCĂ, PLUS COCOŞUL de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380983_a_382312]