1,641 matches
-
cu buze subțiri într-un luminiș de păr negru. Blînd și cu tristețe, revizită dealurile și prăpăstiile unui peisaj familiar, iar laturile membrelor lui se frecară de preaplinuri dulci cu vîrfuri surprinzător de tari, iar extremitățile i se afundară în cutele unei răni umede care se deschidea într-o peșteră mlăștinoasă, în care mici gemete înfloreau în întuneric ca niște violete. Erau mirosuri fetide și chiar un iz de bălegar. Rătăcindu-se, se întinse pe spate, simțind că și el este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
după toate aparențele, cu părul tuns marinărește, îmbrăcat într-un tricou negru, pantaloni și espadrile. — Stînjenești lumea. Știu de ce-ai nevoie. Vino cu mine. — Gîndește-te puțin. Vocea îi părea familiară. Lanark se uită mai de aproape și văzu niște cute la colțurile ochilor și gurii care indicau că această față moale, palidă și ironică era a unui bărbat destul de bătrîn. — Nu ești Glooppy, zise el. — De ce nu? — Gloopy, te-ai schimbat. Arăți mai bine. — N-aș zice același lucru despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
privi cu niște ochi pe care Gosseyn îi găsi necruțători. Patricia Hardie se răsuci, stânjenită, și-l privi pe tatăl ei, căutându-i parcă sprijinul. Marele bărbat îi evită privirea, foindu-se jenat în fotoliul său. Fata se ridică, o cută disprețuitoare afectându-i armonia buzelor. ― Deci te are și pe tine la mână ― zise ea plină de sarcasm. Ei bine, să nu-ți închipui că mă sperie și pe mine. Într-o bună zi am să-i plasez un plumb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
-l depășesc nici cu un milimetru. „Nu știu“, am răspuns. „A trecut pe aici o singură dată și atunci nu eram acasă.“ „Să nu minți !“, m-a avertizat Vizitatoarea. Acum îi vedeam bine obrajii ușor veștejiți, contururile moi ale bărbiei, cuta dintre sprâncene. Se cam răstea la mine, i-aș fi tras peste ochi pălăriuța aia de pichet. Scormonea în geantă, căuta ceva acolo... * Pe aeroportul din Nairobi, un Boeing 747, având la bord 361 de pasageri, s-a lovit de
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
privi cu niște ochi pe care Gosseyn îi găsi necruțători. Patricia Hardie se răsuci, stânjenită, și-l privi pe tatăl ei, căutându-i parcă sprijinul. Marele bărbat îi evită privirea, foindu-se jenat în fotoliul său. Fata se ridică, o cută disprețuitoare afectându-i armonia buzelor. ― Deci te are și pe tine la mână ― zise ea plină de sarcasm. Ei bine, să nu-ți închipui că mă sperie și pe mine. Într-o bună zi am să-i plasez un plumb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
o are fiindcă au venit câțiva și la noi, pentru tindă și lucrau când aici, când dincolo... Ar fi minunat! — Numai că, vedeți dumneavoastră, e o problemă... Acum bărbatul iar părea mai bătrân și iar i s-a făcut o cută între sprâncene. — E casă de vară și n-are sobă, nici lemne, nici așternut. Însă știți că omul e în stare de multă stăpânire. Simeon Stâlpnicul a trăit o grămadă de vreme pe un stâlp. Și-ntr-o zi l-
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
delicatesă ca asta, fiindcă fraierii ăștia își închipuie că își mestecă propriile... O privi fără ocolișuri, așa cum nu făcuse vreodată cu vreo femeie. Nu știa câți ani să îi dea. Era tânără și voinică, înaltă cât el și, în afara unei cute între ochi, pe care o făcea la mânie - fiindcă tocmai ce o văzuse înfierbântându-se -, totul era freamăt în ea și-ți fura privirea. „Era ca o iapă gestantă“, dacă luai de bune cuvintele lui Godun, care se făcea un
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
era să se-arate cum două prințese, o regină și-o mamă, fuse seră onorate de Alexandru Cuceritorul, care nu le mișcase un fir de păr! Omar, care atunci avea douăzeci de ani, fusese impresionat de frumusețea detaliilor, de fidelitatea cutelor pe mătase, a alămurilor și broderiei. Oricum, lui îi plăcea Veronese mai mult chiar decât Tițian și decât alți maeștri europeni, pe care îi știa cu ochii închiși, deși nu-i văzuse în muzee, iar el nu era decât un
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
comentat mult despre strângerea de mână cu fermitate sau fără (mâna întinsă franc, ori timid, indică fie simpatie, fie lipsă de decizie). Salutul este important, mai ales pentru politicieni. În timpul ceremonialului de salut, pe frunte apare un model propriu de cute, ce se exteriorizează cu vârsta (cute ale voinței, ale concentrării, verticale la rădăcina nasului ori pe frunte, unde sunt și cute ale agresiunii). Elementele ce însoțesc acest ceremonial de salut sunt ochii (dacă o persoană întoarce capul și micșorează ochii
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
cu fermitate sau fără (mâna întinsă franc, ori timid, indică fie simpatie, fie lipsă de decizie). Salutul este important, mai ales pentru politicieni. În timpul ceremonialului de salut, pe frunte apare un model propriu de cute, ce se exteriorizează cu vârsta (cute ale voinței, ale concentrării, verticale la rădăcina nasului ori pe frunte, unde sunt și cute ale agresiunii). Elementele ce însoțesc acest ceremonial de salut sunt ochii (dacă o persoană întoarce capul și micșorează ochii, ori nu se uită în ochi
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
decizie). Salutul este important, mai ales pentru politicieni. În timpul ceremonialului de salut, pe frunte apare un model propriu de cute, ce se exteriorizează cu vârsta (cute ale voinței, ale concentrării, verticale la rădăcina nasului ori pe frunte, unde sunt și cute ale agresiunii). Elementele ce însoțesc acest ceremonial de salut sunt ochii (dacă o persoană întoarce capul și micșorează ochii, ori nu se uită în ochi, se simte vinovată). Ceremonialul de salut se realizează cu capul, verbal, gestual, cu mâinile. În
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
culoarea pielii, hermafrodit, cu mâna dreaptă ridicată, cu cea stângă lăsată în jos. LINIILE PALMEI DEPIND DE... Propriu-zis, mâna reprezintă, cu ajutorul antebrațului, o prelungire a spiritului. Studiul palmelor începe cu forma mâinii, a unghiilor (culoarea, textura, temperatura, marginile pielii și cutele/ dermatoglife) de tip labirintic, pozițiile mâinii și ale degetelor, liniile, traiectoria și structura lor. Liniile schimbătoare din palmă depind de gândirea pozitivă, de schimbările de mediu, de meserie și oportunități. Liniile din palmă depind de câteva emisfere ale creierului, (la
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
plonjeze într-o ceașcă de ceai. Ce zici, Mirciulică? E o ținută destul de convenabilă? Bătrâna se admira în oglinda fixată pe ușa interioară a șifonierului. Îmbrăcase o rochie cafenie cu o cravată verde închis. De la centură, fusta se deschidea în cute adânci. Pe marginea fotoliului își pregătise pardesiul ― un raglan dintr-o țesătură ecosez discretă ― și poșeta încăpătoare. ― Totdeauna am susținut că maronul este cel mai indicat pentru voiaj. O culoare care, hotărât, nu te avantajează, dar este extrem de practică... Mirciulică
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
nevoie să simtă că i se umblă la haină fără ca manevra să-i atragă atenția în mod deosebit. Își va închipui că Mir-ciu-li-că e cel care umblă." Se aplecă puțin și-și strecură degetele în buzunarul profesorului... Ascunse cuțitul în cutele rochiei zîmbindu-i serafic lui Șerbănică Miga. Motanul se zbătea ca apucat. ― De ce nu-l lași jos? o întrebă bătrânul. ― Oh, în starea lui de spirit mi-e teamă să nu facă vreo poznă... Ioniță Dragu visa cu ochii deschiși: ... E
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
O soluție simplă și fără riscuri. Trebuie deci să ia măștile cu ei. Dar cum să le-o sugerezi? Ar putea constitui o probă capitală împotriva ta. Cum? Cum, Melania? Te întreb!" Privi în jur disperată, ascunzîndu-și palmele asudate în cutele rochiei. Apoi ochii îi căzură pe bibliotecă. ― Eventual... Căruntul își umezi buzele arse: Eventual benzina. ― Ce-i cu benzina? ― Să nu umple suficient rezervorul. Înțelegi? Ne-ar obliga la o aterizare forțată. Cârnul chițăi: ― Vezi! Tot la ideea mea vă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
înfășurase picioarele într-un pled călduros: ― Sânt sigură că ne vom petrece timpul extrem de plăcut. Am locuit ani de zile împreună, fără să ne cunoaștem. ― Eu, unul, m-am simțit foarte bine, replică în surdină Popa. Valerica Scurtu își îndreptă cutele capotului. Rosti cu dinții încleștați: ― Nu mă mișc nici moartă de-aici! ― St! făcu Panaitescu. Umblă cineva la ușă. Matei își privi ceasul. ― 6, 30. Pe unde i-or fi sticlit ochii amicului Vîlcu? Ușa se deschise încet și apăru
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Un astfel de bărbat ar fi putut... Își înghiți saliva: Hotărârea lui, sânt convinsă, nu va surprinde prea mult. Valerica Scurtu își lipi mâinile asudate de zid. ― Am impresia că visez... ― Epistola rămâne neiscălită? se interesă sculptorul. Bătrânica își îndreptă cutele capotului apoi reflex părul. ― M-am gândit și la asta. Se răsuci pe călcîie: Domnule Popa, mi se pare că anul trecut ați primit o carte poștală de la Panaitescu. Era cu soția dumnealui pe litoral. Cred că vă ruga să
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
uimit în jur ca și cum impresia ar fi răsărit de acolo, din odaia bătrânei, ar fi generat-o un obiect, o mobilă sau altceva. Melania Lupu continua să zâmbească. Vorbea frumos, o voce care-și păstrase tinerețea, ținea mâinile delicate în cutele capotului. ― ... inutil, bineînțeles. Nici eu nu sânt de acord, mi-e greu să-i înțeleg pe oamenii care se bagă cu forța în viața lor, povestesc, nu-i așa, amănunte penibile, cu o lipsă de pudoare jenantă. Cu familia Panaitescu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Panaitescu și, trebuie să recunosc, chiar eu am mici... manii. ― Și totuși evoluția sculptorului mi se pare nefirească, afirmă pe gânduri maiorul. Îl vedeam altfel... Se uită la bătrână căutând parcă răspunsul în ochii albaștri, puțin decolorați. Femeia își îndreptă cutele capotului cu un gest plin de eleganță. ― Nu sânt o desăvârșită cunoscătoare a naturii umane, domnule maior, și cred că nimeni nu ar putea face această afirmație fără să fie ridicol. Nici o clipă nu mi-a trecut prin minte că
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
intrarea în universul de semne și de închipuiri în care Rasputin era prizonier. Din când în când, Steiner întârzia în cârciumile porturilor și beția sa se retrezea, ca un blestem care nu i-a părăsit niciodată trupul, bine ascunsă în cutele conștinței sale, de unde urca către suprafață dominând și desfigurând. În acele zile, Steiner nu mai era decât o epavă ce murmura cuvinte neînțelese, un erudit care se clătina pe picioare, cu privirea tulbure în care nu se mai regăsea nimic
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
desfăcută la piept, se zărea cicatricea oribilă făcută cu fierul roșu. Dar nu-i mai pomeneam de ea. Se întuneca la față chiar și când îmi surprindea privirea și atunci părea îmbătrînită; avea obrajii ușor căzuți și îi apărea o cută adâncă pe frunte; doar părul roșu, viu, arzând ca o flacără în lumină, rămânea ca înainte. În asemenea situații o luam de mână și mă arătam tandru. Uneori mă grăbeam să plec, culmea, ca să beau o cafea proastă lângă pescarii
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
mai mare încredere în soția sau iubita lor, descopereau că sunt geloși. Bărbați care se credeau ușuratici în dragoste, își regăseau sentimentul statornic. Fii care trăiseră pe lângă mama lor abia privind-o, legau toată neliniștea și tot regretul de o cută a obrazului ei care le obseda amintirea. Această despărțire brutală, fără nici o posibilitate, fără viitor previzibil, ne lăsa descumpăniți, incapabili să facem ceva împotriva amintirilor acestei prezențe, atât de apropiate încă și atât de îndepărtate în același timp, care ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
E posibil? —Și eu mi-am pus întrebarea asta. Dacă nu cumva cei din Hamas fac pe ei de frică, cum ziceți voi. Maggie zâmbi. Era întotdeauna atentă la prima impresie, inclusiv la cea pe care o lăsa ea. Dar cutele de neliniște de pe fruntea acestui bărbat, felul în care mintea lui părea veșnic în confruntare cu ea însăși, o făceau să aibă încredere în el. Al-Shafi își mângâie barba. Maggie încerca să-i descifreze trăsăturile. — Mai e ceva, nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
acolo. Se uită la pantalonii negri, jacheta Ann Taylor și cămașa Agnes B care îi alcătuiau îmbrăcămintea: erau bune pentru serviciu, dându-i eleganța necesară întâlnirii cu diplomați și miniștri. Dar aici păreau monotone. Și ridurile acelea din jurul ochilor sau cutele acelea care apăreau când zâmbea... —E acolo. Uri arătă spre un bărbat care stătea deoparte și privea ringul de dans, cu mâna pe gâtul unei sticle de bere, dând din cap în ritmul muzicii. Părea pe jumătate drogat, pe jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
cărunt și ochelari mari, demodați, Rosen era slab, cu brațe și picioare de păianjen. Brațele sale, care ieșeau de sub cămașa cu mâneci scurte, erau pline de pete. Pe când se ridica, Maggie văzu câteva dungi roșii estompate, gravate pe figura lui, cutele dobândite de un bărbat care a adormit pe o suprafață tare. În cazul acesta, pe biroul lui. —Mi-ați spus să vin aici! —Despre ce vorbești? Maggie observă că Rosen își căuta ochelarii, deși îi avea deja pe ochi. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]