1,636 matches
-
a concentrat întregul lui program de viață: să trăiască numai pentru „Acela care a murit pentru noi toți”, pentru că „numai Dumnezeu este bun” (Lc. 18, 19). De aceea Francisc a și pornit în misiuni, împreună cu frații, „doi câte doi”, să cutreiere lumea și să predice Vestea cea Bună, în ascultare, sărăcie și în armonie cu Biserica. La sfârșitul vieții, înainte de a se întâlni cu Surioara Moarte, el le-a dictat fraților testamentul, în care a recunoscut cele trei mari valori care
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
culoare, sunet și poezie fraților misionari. Papa Inocențiu al III-lea le-a acordat franciscanilor dreptul de a predica în stilul predicatorilor ambulanți, prin exhortație. Franciscanii misionari, asemenea unor cantori, semănau sfințenie și cunoștințe creștinești în ținuturile pe care le cutreierau. Scopul predicării franciscane era atunci de a ajunge la coardele inimii, și mai apoi să le ridice până la înălțimea bucuriei spirituale. În predici frații vorbeau despre Dumnezeul Bunătății și al harului, iar ascultătorii erau chemați la penitență și la adorație
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
din Valahia, Moldova și Transilvania, începută de generațiile misionarilor franciscani din secolele XIII și XIV, avea acum o nouă perspectivă, cu toate dificultățile și confruntările de amploare, ale epocii. Misionarii franciscani și-au desfășurat apostolatul lor de bine și pace cutreierând meleagurile Moldovei, Valahiei și Transilvaniei, răspândind credință și cunoaștere în limba română, cultivând programatic conștiința originii latine a acestui popor, cu care ei au împărțit și lipsurile și puținele bucurii, rezistând împreună în fața războaielor, a năvălirilor și a tuturor vitregiilor
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
A vorbit întotdeauna foarte frumos despre români. Iohannes Baptista del Monte s-a născut într-o familie de marchizi și la doar 12 ani a intrat în ordinul franciscanilor; din 1663 a fost misionar în Muntenia și Moldova, dar a cutreierat, predicat și învățat practic întreg teritoriul locuit de români. În mijlocul unor primejdii de nedescris, a fost răpit în mai multe rânduri de către tătari, a servit ca interpret în timp de război, a fost un diplomat de mare calibru, servindu-l
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
păstrau cu evlavie o iconiță, primită în dar, de la Episcop. El, presimțind ororile comunismului, îi îndemna „să ridice o biserică și în sufletele lor, atunci când nu vor mai fi preoții”. Oamenii vorbeau despre „Sfântul cu inimă de moldovean”, care le cutreiera Moldova binecuvântându-i și învățându-i. El a rămas mereu în sufletele lor și ale noastre, unindu-ne în rugăciune. Fericit este astăzi poporul al cărui Dumnezeu este Domnul și a fost păstorit de omul lui Dumnezeu, Anton Durcovici! 5
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
consemnate nicăieri. În vreme ce făceam tot ce-mi stătea în putință ca să vindec oamenii cu resurse medicale foarte limitate, am început să consemnez toate remediile tradiționale pe care le-am găsit. Cu o geantă în spate, în care puneam ierburi, am cutreierat satele de pe munți, oprindu-mă peste tot ca să vorbesc cu oamenii despre leacurile lor. Mi-am notat tot ce vedeam și auzeam de la săteni. Când m-am întors la spitalul la care lucrasem în Beijing, am aplicat aceste remedii pacienților
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
Napoleon III et les Principautés roumaines, Paris, 1858; trad. rom., București, 1859; L’autonomie roumaine Armand Lévy sosește în București înarmat cu profecțiuni tari, susținut de masonerie și de unele puteri streine. El pretinde guvernului ca să aibă libertatea de a cutreiera Moldova și de a studia situația evreilor la fața locului. În epoca aceea, în 1869, guvernul era prezidat de Beizadea Mitică Ghica, iar ministrul de Interne era Mihail Kogălniceanu.67 Toate aceste influențe tari silesc mâna lui Kogălniceanu, care dă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
capitol al lucrării de față (Anul 1882, „Petreceri ale vechiului București“). Pagina 156 * Foarte popular și cunoscut în toate cercurile era Ionică Cobzarul ce-și zicea el singur „Ionică Frumosul“! Ionică Frumosul era fiu de popă și cam idiot. Vara cutreiera grădinile-restaurante unde toată lumea făcea haz și cânta din cobză, iar iarna era internat la mânăstirea Viforâta unde erau internați demenții. Voga lui Ionică Frumosul i-o făceau două cântece: întâiul era un cuplet politic în versuri datorit lui N.T. Orășanu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și a început să organizeze bande armate, care să producă tulburări în România, Bulgaria și Grecia. O propagandă în favoarea unei subscripției publice, în vederea achiziționării de avioane, era depusă de un comitet de șapte persoane, în frunte cu generalul Zecoff, care „cutreieră” orașele din țară și promovează în adunări publice proiectul respectiv. Liceele de fete au început a fi instruite militar de către cadre militare în activitate, iar la Sofia urma să se înființeze o organizație „pur «Cotleniană»”, cu misiunea de a executa
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
desfășurau sarcinile profesionale în mod real. În partea a doua a memoriului, Cernat a prezentat câteva constatări personale asupra situației nesatisfăcătoare din țară: - persistența unor acțiuni clandestine dezvoltate de „elemente dubioase”, care exploatează neajunsurile existente și a unor spioni, care „cutreieră țara nestingheriți”; - situația deficitară din agricultură, raportarea de statistici false, nemulțumiri ale țăranilor față de măsurile restrictive; - economia suferă „de pe urma șperțului”, iar birocrația afectează sistemul de învățământ și de sănătate; - românizarea a sporit numărul funcționarilor, însă evreii, în pofida măsurilor de expropriere
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
contribuind la pătrunderea și consolidarea acestora în Ardeal. Conștient de pericolul exagerărilor latinismului, militează pentru o cultură unitară, întemeiată pe elemente ale vieții populare. Pune un accent deosebit pe respectarea tradițiilor și a obiceiurilor naționale, pentru a căror cunoaștere a cutreierat, cu vie curiozitate, toate provinciile românești, reflectând apoi în studii și articole unitatea lor etnică. În lupta împotriva asupririi naționale, el consideră cultura un mijloc eficace. Acordă o atenție aparte educației și pedagogiei: în 1871 publică, în „Speranța”, articolul Despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
de aceea iarna fuge de la noi. (Gh.F.C.) Soarele e ochiul lui Dumnezeu, scaunul lui Dumnezeu sau fața lui Hristos. (Gh.F.C.) Soarele și luna sînt frați. Soarele a vrut să-și ia de nevastă sora; atunci Dumnezeu i-a blestemat să cutreiere cerul, să lumineze pămîntul, dar să nu se vadă niciodată. (Gh.F.C.) Soc Lemnul de soc nu-l arde nimeni, crezîndu-se că la din contra, omul ar avea durere de mă sele. Solniță Chiperul și sarea din solniță de se varsă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
omul zăpezilor din Himalaya), locul acesteia fiind ocupat de reprezentările aparent mai „raționale” (În fond, tot atât de imaginative) ale ideologiei. Pentru geografia imaginară din romanele lui Jules Verne, de exemplu, ultimele trasee necartate cu instrumentele cunoașterii de factură pozitivistă rămâneau oceanele cutreierate de căpitanul Nemo și de Mathias Sandorf, drumul spre centrul Pământului, călătoria spre Lună sau cele câteva pete Încă albe de pe harta terestră a epocii sale, din Africa sau din insulele Oceanului Pacific. În secolul XX, după ce aceste pete albe terestre
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
parcă presimte nenorocirea, însă nu are cum să o evite; poate de aceea își îndreaptă spre cer orbitele goale; doar sub tălpile ultimilor doi orbi solul este, foarte scurt timp, sigur. În planul îndepărtat, într-un peisaj de toamnă timpurie cutreierată de corbi și ciori, o biserică vegheată de o persoană cu scufie verde; probabil că în ea vreun preot îl citează tocmai pe Matei: Când un orb călăuzește pe un alt orb, vor cădea amândoi în groapă". Involuntar, Ioana continua
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
parcă presimte nenorocirea, însă nu are cum să o evite; poate de aceea își îndreaptă spre cer orbitele goale; doar sub tălpile ultimilor doi orbi solul este, foarte scurt timp, sigur. În planul îndepărtat, într-un peisaj de toamnă timpurie cutreierată de corbi și ciori, o biserică vegheată de o persoană cu scufie verde" A doua parte cuprinde excursul intertextual : "[...] probabil că în ea vreun preot îl citează tocmai pe Matei: Când un orb călăuzește pe un alt orb, vor cădea
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
de nesperate recunoașteri și onoruri. Scrierile următoare nu sunt decât amplificarea, ramificațiile acesteia, descriind traseele, tot mai întinse, parcurse în întreaga Europă și în lume, de la Montréal la Tokio. Omul de știință, aflat la congrese medicale în mari capitale culturale, cutreieră muzeele și cercetează cu interes istoria locurilor, găsește timp să îl citească pe Miguel de Unamuno spre a înțelege mai bine Spania, privește operele de artă cu ochii omului de gust, dar și cu o curiozitate de savant. Proza de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290422_a_291751]
-
b. Cu motoreta Motoreta lui Mitică are o roată moale. Uite un cui mititel! arată Anton. Numai trei minute au trecut. Roata e montată la loc. Mă iei cu tine? Eu nu am călătorit cu motoreta. Urcă alături! Ei au cutreierat multe locuri. 53. Transcrieți cuvintele: Tatiana, Traian, Titel, Toma, Tania, Teleorman, Tatomir, Tinel, Tarcău, Tinca, Timotei, Terente, Tulcea. 54. Alcătuiți propoziții din cuvintele: Toma, tartină, cere, o mălai, cerne, Tinca Iarna, trece, rece 55. Scrieți numele obiectelor desenate: 23 56
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
primele volume de versuri, Maci în rouă (1963) și Univers intim (1966), M. exploatează anecdoticul, relatarea frustă, dar și parabolicul. Formula poetică este contaminată de clișeele timpului, conținând totuși în subsidiar un refuz al idilicului. O poezie despre tăcerea pământului cutreierat de fiorii creației, despre duritatea și gravitatea comunicării, despre dramatismul înstrăinării resimțite pe pământ basarabean („Poate osul, de-a fost os,/ Avea-n loc de rădăcini/ Inimă de Făt-Frumos/ Îngropată de străini”). În majoritatea culegerilor ulterioare se intonează o cântare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288058_a_289387]
-
de lângă Beiuș (Belényes), au fost executați 37 oameni, la scurt timp după plecarea trupelor ungare, iar în localitatea apropiată Ginta (Gyanta) au fost uciși 47 de maghiari. Garda Maniu organizată la Brașov de avocatul originar din Reghinul Săsesc, Gavril Olteanu, cutreiera Țara Secuilor (Sântdominic-Csíkszentdomokos, Gheorghieni-Gyergyószentmiklós) prădând și ucigând. Cea mai teribilă faptă a lor rămâne masacrul de la Aita-seacă (Szárazajta), unde s-au săvârșit decapitări cu toporul. Pe 15 octombrie, în Aghireș (Egeres), au fost masacrați 15 oameni, la Huedin (Bánffyhunyad) 11
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
rezultatul acelor patru ani și a intensivei propagande turistice de atunci. Înainte, "Ungaria nu cunoscuse Transilvania" - pentru foarte mulți oameni, perioada a însemnat momentul cunoașterii. Pe deasupra, acest lucru s-a făcut în ambele direcții: orașele Ungariei, mai ales Budapesta, erau cutreierate de zeci de mii de transilvani, prin intermediul organizațiilor de cercetași și "levente" (organizație premilitară). Din cauza claustrării epocii comuniste, măreția imaginii orașului dunărean, neatins încă de bombe, a persistat încă mult timp în memoria celor din Transilvania. Totodată, a fost și
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
album (pentru ca onorații turiști s-o poată pune în bibliotecă spre aducere-aminte ori de câte ori vor căuta un volum printre rafturi), precum și în format de buzunar (pentru ca onorații turiști s-o poată folosi oricând și oriunde, odihnindu-se la o cafenea ori cutreierând cu ea în mână frumoasele meleaguri). Așadar, utilă, dar și obiect de pură admirație, lucrarea prezintă un rezumat al eroicului trecut al vǘndǘnilor, stăpâni din preistorie pe aceste locuri, trece apoi la datele statistice (populație, valoarea monedei naționale, PIB-ul
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
album (pentru ca onorații turiști s-o poată pune în bibliotecă spre aducere-aminte ori de câte ori vor căuta un volum printre rafturi), precum și în format de buzunar (pentru ca onorații turiști s-o poată folosi oricând și oriunde, odihnindu-se la o cafenea ori cutreierând cu ea în mână frumoasele meleaguri). Așadar, utilă, dar și obiect de pură admirație, lucrarea prezintă un rezumat al eroicului trecut al vandanilor, stăpâni din preistorie pe aceste locuri, trece apoi la datele statistice (populație, valoarea monedei naționale, PIB-ul
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
în care s-a născut scriitorul. Cu firea lui senină și echilibrată, A. pășește prin viață lin, cu nonșalanță, gata oricând să guste o plăcere, cu delicii de rafinat epicureu. E înclinat spre confort și reverie, dar tânjește mereu să cutreiere prin ținuturi cu un soare blând și învăluitor. Dacă pare uneori infatuat și distant, mai ales în raport cu tânăra generație, față de cei apropiați se arată mereu afectuos, cu duioșii neașteptate. Ușurătatea celui pe care Eminescu l-a văzut „veșnic tânăr și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
ca într-o cochilie de sticlă, contemplă obiectele, evenimentele și chiar propriul sine cu acea stare de melancolie adâncă și gravă care golește prezentul de substanță și îl proiectează într-un trecut îndepărtat, aproape uitat: „am cunoscut duritatea pământului/ am cutreierat furtunile oceanelor/ îndurând spaima insulelor îndepărtate și necunoscute/ și-acum ajuns aici/ nu știu cine sunt// îmi amintesc pauzele muzicale/ ale celor ce traversau strada/ totdeauna cei ce traversau îmi păreau cunoscuți/ dar odată ajunși pe-un trotuar sau pe altul/ ei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]
-
Le notez cu grijă, ca pe niște mărturii de preț, după ce m am convins de autenticitate. Unii din interlocutorii mei se grăbesc spre lumea umbrelor. Rămân cu regretul de-a nu fi fost mai harnic, să-i solicit din vreme! Cutreier aproape zilnic orășelul, în căutarea mărturiilor și-i descopăr noi frumuseți, în haina ce-o schimbă odată cu anotimpurile. Foșnește singuratic, înfiorat de vânt, bradul din fața casei în care a trăit Tutoveanu la Tinca Stratilescu, pe Strada Română 320. Pe Ulița
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]