826 matches
-
sălcie pe care ți-o lasă poeziile chiar de la întâia lectură te determină să le cercetezi mai îndeaproape (...). Citești din nou poeziile și într-adevăr te convingi: Mult mi-e drag și drag mi-o fi Omul - flacără pe creste Dârz și simplu, zi de zi Făurar al țării-aceste. sau: Toi înainte, înainte Cutează gândul bărbătesc. sau: Nu-i ușor mersul drept către țel etc. Poetul nu se poate mulțumi să afirme: «Mi-e drag omul nou care zi de zi
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
problemă de teoria literaturii, în rezolvarea căreia se prăbușesc din redacții lucrări valoroase: Ți-așează „măiestria”-n dreapta Și-n stânga, gândul... Dar se poate Ideia ici, iar colo fapta, Apartamente separate? În fața acestor «criticaștri», îndeamnă pe tânărul poet: Tu dârză frunte ți-o aține - Nu te-ntrista de-al lor oprobiu, Să-ncerci mereu să faci mai bine. Să fie nou. Să fie propriu. Iată de pildă cum prin intermediul unei imagini viguroase se comunică indignarea pasională a poetului, revolta sa
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dai (...) Uite-mă-s în prag de Cincinal. Ce mai chiot trag de pe canal! Peste-o mie de gospodării Colective... Ih! Ce bine mi-i! Combinat, hidrocentrale... Vis... Nici să crezi că-s fapte toate. Și-s (...). Nicolae LABIȘ - Fii dârz și luptă, Nicolae! În: lașul Nou, nr 8, dec. 1950 -Te văd scriind la fizică-n odaie. Ești un elev fruntaș, măi Nicolae, Spre muncă și știință avântat; Doar ai carnet de U. T.M. - ist înflăcărat. Hai, vin, tovarășe, alăturea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Și-ți spune: -„E aproape biruința”. Din Wall-Street îți vor moartea căpcăunii, Vor sânge Forestal-ii și nebunii. Dar nu pot să înșele iar popoare, Nu pot să-ntunece al vieții soare, Nu pot să-mbrace-n negre straie; Te-nalță dârz și luptă, Nicolae! xUtemist, în vârstă de 14 ani, din cenaclul Fălticeni. Eugen FRUNZĂ - Cântec pentru seceriș și colectări. În: Contemporanul, nr. 191, 2 iun, 1950 Semănat-am semănat Ca să crească rod bogat Rodul mult și bobul plin Fără boz
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
multvisat. Veghează Stalin din Kremlin. Ne-nvață Eu, becuri, tu poeme. Iar oțel Avem destul și știm ce-i de făcut cu el, Când vorba e să ne-apărăm o viață. (...) Tu-n versuri mai departe munca du-ne Fii dârz, fii iscusit, cum suntem noi. De vor șacalii lumii alt război, Cu-această viață plină-i vom răpune! Miron Radu PARASCHIVESCU - Legământ partidului. În: Viața românească, nr.4, apr., 1951 De-ar fi să-ți număr anii, niciodată N-ași
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Socialism pe rupte!) Nădușește ședințarul Amețit de lupte. Las’ să plouă cu rebuturi Și potop de-ar fi, El îți scoate din servietă Ordinea de zi. Secătura Mult mi-e drag și drag mi-o fi Omul flacără pe creste, Dârz și simplu, zi de zi Făurar al țării-aceste. Dar urât mi-e cel ce-așteaptă Socialismul mură-n gură, Lung la vorbă, scurt la faptă: Chiulangiul „secătură”! 54. A.E. Baconsky - Pe scurt. În: Almanahul literar, Cluj, nr. 5 (42
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
e viață, scurt! El n-a suflat la timp în supă. Acuma suflă și-n iaurt). Să calci prin smâcuri cu plevușcă Sau ardă-ți capul printre aștri, Ce te doboară și te mușcă Nu-i critica...Sunt criticaștri. Tu dârză fruntea ți-o aține - Nu te-ntrista de-a lor oprobru. Să-ncerci mereu să faci mai bine Să fie nou. Să fie propriu. Cu Gorki am să-nchei desigur Ce critic minunat era Spunând că scrisul nostru-n friguri
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de iarbă, trimițându-și „gândul departe”, întrezărind „Reșițe noi cu coșuri pân-la cer”, locomotive „cum n-au mai fost pe pământ / pentru graba aspră a puterniciei românești”, poetul nu era străin de tendințele prospective ale avangardei europene. Profet cu „vrere dârză”, îl însuflețesc proiecte enorme, vizând „Lăcașe sfinte ale mușchilor și ale creierului: / Romele,/ Parisurile, / New Yorkurile / izbânzilor românești de mâine!” Verbul lui se vrea exhortativ, oracular, liturgic. Prin infuzie de forțe proaspete, „sili-vom grâul românesc să crească,/ înalt și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
doinei, a cărei muzicalitate atenuează reliefurile colțuroase ale expresionismului și fluidizează versul eliptic și abrupt: „Mi-a fost scris din neam/ odihnă să n-am,/ sângele să-mi fiarbă,/ ca o mare oarbă, / și în codru-adânc/ inima să-mi mânc// [...] Dârz, cu pieptul gol,/ pe unde trec să scol,/ să scol, să răscol,/ volburi de pârjol”, spune o Haiducească. Inedită e, în opera acestui cântăreț cu verbul incendiator și inconcesiv, și lirica religioasă din ciclul Psalmilor românești. Rugăciunile nu sunt ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
-și uite” românimea risipită pe întreg pământul, din Carpați la Pind, Timoc, Craina, Tesalia, Siberia, din Basarabia până-n cele două Americi și Australia, dar mai ales i se cere ca „în țara preschimbată-n oarbă închisoare,/ neamul să crească mai dârz și mai tare!...// Și ziduri să dureze, de neclintit,/ între noi și răsărit!” Într-un Cântec de slavă, inserat firesc printre psalmi, poetul se recunoaște urmaș al tuturor conaționalilor săi, în sângele lui sălășluiesc „tăietorul de păduri din Maramureș”, moțul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
înainte doar ca să aflu cum se termină. (atâtea lucruri inutile...) Pe lângă nevoia de a ocoli, de a nu spune nimic pe șleau, cartea mai e construită și pe o neliniște profundă, din cauza căreia fiecare poem pare o luptă temerară și dârză cu balaurii. Poetul e la "biroul la care lucrează zi și noapte". Viața trupului, iubirile lui, plutesc ca un nor în jurul unui corp inert, priponit de cealaltă parte a hârtiei. Semnele așternute prin scris descriu progresul societăților omenești către acel
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
tîrzii (Heine, Hölderlin, Novalis ș. a.) și atmosfera orașului Jena. De aici provin atît pesimismul sentimental, religios și metafizic, cît și naționalismul romantic al lui Eminescu. Era tot timpul fascinat de istorie și de folclor. Eminescu a avut o atitudine foarte dîrză împotriva atîtor străini care spoliau România. După părerea lui, aceștia erau în trecere prin ținuturile românești, cucerindu-le, jefuind, pustiind și violînd, dar cel mai adesea rămâneau ca să exploateze și să domine 65. La sfîrșitul celui de-al doilea deceniu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
duhul"205. Iorga nu nutrea nici o animozitate personală față de unguri. Atunci cînd aceștia au adus din Turcia trupul eroului lor național, Francisc Rákóczi, Iorga remarca: "Ungurii nu l-au uitat nici sub stăpînirea austriacă, nici acum. Acești oameni viteji și dîrji au știut să recunoască un luptător generos, care nu a renunțat la drepturile sale și nu s-a plecat în fața nimănui... Astăzi, noi, românii, ne plecăm capetele în fața sicriului lui Rákóczi; mîine vom putea vorbi din nou despre noi și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fi cei reabilitați în fața istoriei. La șaptezeci de ani, Iorga vedea lumea prăbușindu-se în jurul lui, dar nu renunța. Găsind paralela istorică, el scria despre "Cannae a Romei antice și Cannae a epocii moderne", amintindu-le cititorilor săi "cît de dîrji sînt englezii" și exprimîndu-și "credința în ei"7. În săptămînile care vor urma, Iorga și-a pus tot mai mult încrederea în Statele Unite. Ziarul său relata despre orice cuvîntare a președintelui Roosvelt și despre orice creștere în domeniul înarmării Americii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pe care o putea prefigura acum pentru România era o garanție din partea Germaniei și a Italiei. Ulterior, România se va alătura Pactului Tripartit dintre Germania, Italia și Japonia. Nici una din aceste soluții nu-i erau pe plac, dar acest patriot dîrz a înțeles că nu putea face întotdeauna ceea ce ar fi vrut să facă și nici măcar să facă ceea ce ar fi trebuit să facă, ci numai ceea ce putea să facă pe moment. Simțul strict militar al legii, ordinii și disciplinei al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
suferit distrugeri foarte mari. Cu toate că nici Iorga, nici membrii familiei sale nu au fost răniți, casa s-a transformat într-o ruină și a devenit de nelocuit. În timp ce Iorga contempla ruinele și tot ceea ce clădise o viață întreagă, atitudinea lui dîrză i-a surprins atît pe prieteni cît și pe dușmani; doamna Catinca părea o stîncă alături de soțul ei. Familia Iorga s-a mutat în casa deteriorată, dar locuibilă a doamnei Lucia. Spre bucuria lui Iorga, tipografia sa scăpase nevătămată 32
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a femeilor după război, mai ales În Germania. Statutul bărbaților nemți, Înjosiți și umiliți - transformați din eroii strălucitoarei armate hitleriste Într-un șir ponosit de prizonieri eliberați Într-un târziu, care au găsit, buimăciți, la Întoarcere o generație de femei dârze, perfect capabile să supraviețuiască și să se descurce fără ei -, nu este o ficțiune. Cancelarul german Gerhard Schroeder e doar unul dintre miile de copii germani care au crescut fără tată după război. Rainer Fassbinder captează cu măiestrie imaginea feminității
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
școli a introdus ateismul, metoda cea mai sigură de a-l înrobi și stăpâni pe om luptând împotriva Bisericii cu înverșunare; preoți, profesori și alți slujitori care nu și-au compromis misiunea au fost eliminați din societate, iar cei mai dârji au fost întemnițați și aruncați în gropi comune și înlocuiți cu analfabeți plagiatori. Uzurpatorii adevărului vor câștiga mereu pe seama celor adormiți, a lașității și credibilității impostorului sau prin necunoașterea adevărului. Dar degeaba cunoaștem adevărul dacă nu vrei sau nu știi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de pâine mai bună pentru neamul său și pentru un loc demn în societate. Pentru aceasta a îndurat chinuri inumane până la moarte. Legionarul a dat dovadă de loialitate față de comunitatea spirituală a neamului său, a dat martiri de o hotărâre dârză și curaj în lupta care le umple sufletul până la sublim și nu are a-și reproșa nimic și nu are fapte ascunse. CRIMINALITATE ȘI LEGIONAROFOBIE Justiția spune: judecă, dovedește și apoi condamnă. Nerespectarea acestei rânduieli umane înseamnă criminalitate. Dar legionarofobia
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Ele se Întretaie În cadrul capitolelor și subcapitolelor pentru a realiza o structură perfectă. Dintre personaje, Îl distingem pe Miron Iuga, reprezentant al conservatorismului feudal, caracter ferm, voluntar, Încrezător În autoritatea sa, convins de prestigiul personalității sale În fața țăranilor. El este dârz, dar și crud. Își găsește sfârșitul pentru că a ignorat Însușirile țăranilor, socotiți de el niște unelte de muncă care pot fi mânuite oricum și oricând. Grigore Iuga, fiul lui Miron Iuga, este posesorul unei culturi rafinate obținute În Europa, așa cum
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
personaj indirect, e prezent prin relatările altor personaje. El este un voievod informat, cunoaște secretul de fabricație a tunurilor turcești, numărul luptătorilor și al cămilelor. Sever și hotărât, trage toată avangarda turcă În țeapă, făcând un fel de „pădure macabră”. Dârz, e capabil să pună munte peste munte, să facă zid și să Întindă capcane. Pașa din Vidin, are o rară luciditate, crede că Țepeș are sclipiri de geniu inconstant, „cam intermitent”. Vlad Țepeș poate face și „una boacana”, dar de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
în satele locuite de ucraineni. În special acei care au servit în unitățile române arată o încredere nemărginită în Armata Română. Sunt însă mulți care arată într-o măsură oarecare indiferență față de noua situație. Ucrainenii par a fi opus o dârză rezistență față de măsurile fostului regim bolșevic. Ei s'au organizat în secret încă dela intrarea trupelor bolșevice în Bucovina de Nord și Basarabia, iar după plecarea bolșevicilor au organizat gărzi naționale în unele localități și au asigurat paza depozitelor rămase
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
interpretează judicios detalii anterior neglijate, contrazice locuri comune, deschide perspective neevidente, dar legitime și persuasiv argumentate. Spirit funciarmente polemic, scriitorul își teoretizează înclinația, afirmând caracterul intrinsec polemic al criticii literare. Bătăios, criticul polemizează cu cavalerism, „contrazice, de regulă pe ton dârz și caustic, judecăți curente și false adevăruri consacrate prin uz, folosind impecabil o viguroasă retorică demonstrativă” (Mircea Iorgulescu). Libertatea de exprimare din anii ’90 a făcut posibile revelarea și manifestarea abundentă, cvasipletorică, a potențialului lui G. în domeniul publicisticii pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
States and the Nonmarket Economy Countries, al 95-lea Congres, sesiunea I, 1977, p. 13; Ceaușescu, România pe drumul..., XIV, 136-137. Puteți găsi o relatare melodramatică despre cutremur și urmările sale într-o serie de scurte viniete, intitulată Curajos și dîrz, pe deplin solidar, poporul român a depășit cu succes această încercare, "Agerpres", nedatat, de la p. 1. 1867 Raport al personalului, Ajutorul umanitar pentru victimele cutremurului din România, pregătit pentru Comitetul pentru Probleme Juridice, Senatul SUA, 28 mai 1977, p. 4
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
întregului sat Torcești de pe malul de est al apei Bârladului. Ce putem înțelege din elementele prezentate mai sus privind aservirea satului Torcești ? În condiții extrem de vitrege, cum au fost acelea din „vremea Ducăi Vodă”, unii dintre răzeși au opus o dârză rezistență presiunilor exercitate asupra lor, reușind să-și păstreze statutul de răzeși, oameni liberi, fără servituți individuale față de un anumit boier. Ulterior, ei își vor pierde această libertate, dar îndârjirea și rezistența lor merită și trebuie să fie pusă în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]