8,894 matches
-
la Cigmău. Patru centurii de ostași, Conduse de patru sutași, Păzeau cu strășnicie drumul Pe care transportau uiumul, Luat de la dacii supuși, Romanii de Traian aduși. Ei se distrau în Germisara, Loc fain cum nu-i în toată țara! Pe daci i-o-mpins, ah, mama lor, În “Valea Spurcăciunilor”: Soldați romani n-aveau curaj, Să intre în al lor sălaș! Pe-aproape au găsit izvor! O groapă au făcut de zor Și-așa a apărut, tataie Vestita Thermă Dodonae. Dar
GERMISARA, IZVOR DE POPOR de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1472713600.html [Corola-blog/BlogPost/376465_a_377794]
-
dragi gioagieni, Să fie-un bun șef de oșteni. Umor, turismul și cultură, Să fie-a voastră partitură. Și bucuroși, mereu cântați, C-o stradă-aveți cu muzicanți... Izvorul cald din sfânt pământ, E pentru voi un lucru sfânt. Romani și daci, unguri și sași s-au îmbăiat. Și-a lor urmași. Dar cel mai mult, căci e al lor, I-a încălzit pe-ai noști români. Poftiți la Geoagiu Băi tovarăși! Și veți fi puternici, iarăși! Referință Bibliografică: GERMISARA, IZVOR DE
GERMISARA, IZVOR DE POPOR de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1472713600.html [Corola-blog/BlogPost/376465_a_377794]
-
și graiul ce-l vorbesc, românește mă învie Hai român din toată zarea de ți-e inima română Cum e pîinea și cu sarea, să iubim limba străbună Din vechime ne-a fost dat să simțim tot românește Obicei din Daci lăsat, pe pămîntul ce ne crește Să cinstim limba română cu gramatica în parte Și s-o dăm din mînă-n mînă celor care nu știu carte 10 06 2014 Referință Bibliografică: Sunt român și românește... / Georgeta Zecheru : Confluențe Literare, ISSN
SUNT ROMÂN ŞI ROMÂNEŞTE... de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Georgeta_zecheru_1402472617.html [Corola-blog/BlogPost/371079_a_372408]
-
furate Și duse în cele patru zări, Iar azi stupide metaforizări Au devenit istorii dirijate... Mi-e dor de Decebal eroul Ce a-nfruntat furia Romei Și nu s-a închinat fantomei, Columna transmițând ecoul... Mi-e dor de numele de dac, Ce azi românul îngrădit De false istorii înbrobodit, Mai stă cu Roma în cerdac... Mi-e dor de Dacia străbună Cu vii, livezi și codrii deși, De limba lor fără de greș Ce a rămas daco-română! Mi-e dor și dor
DOR DE STRĂBUNI de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1438355599.html [Corola-blog/BlogPost/370266_a_371595]
-
cerdac... Mi-e dor de Dacia străbună Cu vii, livezi și codrii deși, De limba lor fără de greș Ce a rămas daco-română! Mi-e dor și dor de tine Țară Ce gemi cu istoria vândută, Dar Dacia mândră redută, Pe daci nu lasă ca să piară! Referință Bibliografică: Dor de străbuni / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1673, Anul V, 31 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Constantin Enescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
DOR DE STRĂBUNI de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1438355599.html [Corola-blog/BlogPost/370266_a_371595]
-
banii dumneavoastră..., nu uitați! În fine, Luca Cipolla din Italia vă prezintă câteva poezii. Nu pot spune despre tematica lor pentru că nu știu să vorbesc în limba aceasta, a italienilor. Ei ar trebui să cunoască limba noastră pentru că... din limba dacilor, a străbunilor noștri, s-a format, acum aproape două mii de ani, limba peninsularilor! Oricum, aveți traducerea... Ar mai fi câte ceva de spus, dar mi-am amintit că aveți la dispoziție un „sumar” bine pus la punct. Adevărat, m-am jenat
DIN VĂZDUHUL SEMNELOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Din_vazduhul_semnelor_marian_malciu_1378846334.html [Corola-blog/BlogPost/372764_a_374093]
-
teaca ,jarul, Dacia s-o lase lata. Nu a reușit niciunul Să mi-i bată pe străbuni, Chiar de-au ocupat cătunul, Doar vremelnic,far' de răni. Din Leuce-n Cogaion Sună bucium de-adunare, Cu Zamolxe,Sfântu Ion, Vin toți Dacii,toți călare. Risipitu-s-au cu toții, După atâtea mii de ani N-au dat nimănui emoții Spunem noi,vechii Ramani! Referință Bibliografica: DACIA ETERNĂ / Edi Peptan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1844, Anul VI, 18 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
DACIA ETERNA de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/edi_peptan_1453107882.html [Corola-blog/BlogPost/380587_a_381916]
-
Geoagiu, fosta Germisara, cu Băile termale "Dodonae"...) 1. Epoca romană Pe-un drum roman plin de dudău, Aveau un Castru la Cigmău. Patru centurii de ostași, Conduse de patru sutași, Păzeau cu strășnicie drumul Pe care transportau uiumul, Luat de la dacii supuși, Romanii de Traian aduși. Ei se distrau în Germisara, Loc fain cum nu-i în toată țara! Pe daci i-o-mpins, ah, mama lor, În “Valea Spurcăciunilor”: Soldați romani n-aveau curaj, Să intre în al lor sălaș
AUREL LUCIAN CHIRA by http://confluente.ro/articole/aurel_lucian_chira/canal [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
la Cigmău. Patru centurii de ostași, Conduse de patru sutași, Păzeau cu strășnicie drumul Pe care transportau uiumul, Luat de la dacii supuși, Romanii de Traian aduși. Ei se distrau în Germisara, Loc fain cum nu-i în toată țara! Pe daci i-o-mpins, ah, mama lor, În “Valea Spurcăciunilor”: Soldați romani n-aveau curaj, Să intre în al lor sălaș! Pe-aproape au găsit izvor! O groapă au făcut de zor Și-așa a apărut, tataie Vestita Thermă Dodonae. Dar
AUREL LUCIAN CHIRA by http://confluente.ro/articole/aurel_lucian_chira/canal [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
Satirică din Geoagiu, fosta Germisara, cu Băile termale "Dodonae"...)1. Epoca romanăPe-un drum roman plin de dudău,Aveau un Castru la Cigmău.Patru centurii de ostași,Conduse de patru sutași,Păzeau cu strășnicie drumulPe care transportau uiumul,Luat de la dacii supuși,Romanii de Traian aduși.Ei se distrau în Germisara,Loc fain cum nu-i în toată țara!Pe daci i-o-mpins, ah, mama lor,În “Valea Spurcăciunilor”:Soldați romani n-aveau curaj,Să intre în al lor sălaș
AUREL LUCIAN CHIRA by http://confluente.ro/articole/aurel_lucian_chira/canal [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
Castru la Cigmău.Patru centurii de ostași,Conduse de patru sutași,Păzeau cu strășnicie drumulPe care transportau uiumul,Luat de la dacii supuși,Romanii de Traian aduși.Ei se distrau în Germisara,Loc fain cum nu-i în toată țara!Pe daci i-o-mpins, ah, mama lor,În “Valea Spurcăciunilor”:Soldați romani n-aveau curaj,Să intre în al lor sălaș!Pe-aproape au găsit izvor! O groapă au făcut de zorși-așa a apărut, tataieVestita Thermă Dodonae.Dar nu oricum, o
AUREL LUCIAN CHIRA by http://confluente.ro/articole/aurel_lucian_chira/canal [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
cea română, Miorița mi-i străbună. Limba mea doină cu dor, Cântă glasul de popor. Limba mea are un nume, E durere și renume. Limba mea vechi obicei, S-a născut cu vechi temei. Limba mea-i din neam de daci, Mândri și oșteni și traci. Limba mea-i vatră străbună, Cântă un arcuș din strună. Limba mea o să rămână, Pururea în veci stăpână. Limba românească S-a-ntrupat din Harul Sfânt E frumoasă prin cuvânt Limba mea, ca o lumină... Mă veghează
ANTOLOGIA ”LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ” STARPRES 2016 de ELENA BULDUM în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_buldum_1475100820.html [Corola-blog/BlogPost/365333_a_366662]
-
Dumnezeu darul acesta de la noi. Dar eu îi înțeleg; călugării din România sunt așa dezordonați și neputincioși în a se supune unei ordini și rânduieli, pentru că așa sunt românii. Poporul român este împrăștiat din fire, iată nu mai avem nici dacul, nici creștinul de altădată; acum se căsătoresc negru cu alb, ortodoxul cu protestantul, catolicul cu africanul, țiganul cu românul, încât firea, la un moment dat, structura psihologică, se schimbă. Tot acest amalgam de națiuni dă naștere acestor răutăți și acestor
PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Parintele_arhim_iustin_parv_stelian_gombos_1371454534.html [Corola-blog/BlogPost/346089_a_347418]
-
reale, precum și drepturile reale intabulate după notarea urmăririi în cartea funciară se vor radia din oficiu, cu excepția celor pentru care adjudecatarul ar conveni să fie menținute; de asemenea, vor fi radiate din oficiu drepturile reale intabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci, dac�� vânzarea s-a făcut în condițiile prevăzute la art. 845 alin. (7), toate notările făcute cu urmărirea silită, cu excepția notării contestației împotriva procesului-verbal de licitație, dacă aceasta nu a fost soluționată prin hotărârea rămasă definitivă, interdicția de înstrăinare sau de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277152_a_278481]
-
cel mai tarziu până la luarea hotărârii de acordare a brevetului de invenție; în caz contrar, OSIM nu ia în considerare cererea solicitantului de modificare a colectivului de inventatori. ... F. Actul de transmitere a dreptului la acordarea brevetului de invenție (1) Dac�� inventatorul ori inventatorii au cedat dreptul la brevet de invenție unei persoane fizice sau juridice înainte de depunerea cererii de brevet de invenție, solicitantul va depune la OSIM actul din care rezultă această transmitere, pentru a face dovada că este persoana
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149866_a_151195]
-
persoană fizică sau juridică. ... (7) Obiectul unei licențe obligatorii îl constituie numai informațiile din cererea de brevet de invenție sau cele din brevetul de invenție. ... (8) Condițiile prevăzute la art. 48 pentru acordarea unei licențe obligatorii pot fi aplicate numai dac�� la data cererii adresate de persoana interesată Tribunalului București există o cerere de brevet de invenție pentru care OSIM nu a luat o hotărâre de respingere ori nu a fost retrasă sau considerată ca fiind retrasă ori există un brevet
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149866_a_151195]
-
data intrării în vigoare a prezentei legi sau de împrejurarea ca activitatea lor să fi fost interzisă sau întreruptă în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, iar acestea să-și fi reluat activitatea după data de 22 decembrie 1989, dac��, prin hotărâre judecătorească, se constată că sunt aceeași persoana juridică cu cea desființată sau interzisă, precum și partidele politice a căror activitate a fost interzisă sau întreruptă în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, dacă și-au reluat activitatea în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165798_a_167127]
-
să declare că întreprinderea de transport debitoare este obligată să verse creanța oficiului central în totalitate sau în parte; suma astfel vărsata trebuie să rămînă consemnata pînă la hotărîrea definitivă asupra fondului a judecătorului competent sau a tribunalului arbitral. § 4. Dac�� întreprinderea nu varsă, în termen de 15 zile, suma stabilită de oficiul central, acesta adresează o nouă somație de plată, cu indicarea consecințelor refuzului. § 5. Dacă această nouă somație de plată rămîne fără rezultat timp de 2 luni, oficiul central
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137018_a_138347]
-
se completează după cum urmează: 1. La articolul 87, după punctul 64) se introduc două noi puncte, punctele 65) și 66), cu următorul cuprins: "65) restrângerea utilizării apei potabile pentru populație în folosul altor activități sau depășirea cantității de apă alocate, dac�� are un caracter sistematic ori a produs o perturbare în activitatea unei unități de ocrotire socială sau a cauzat neajunsuri în alimentarea cu apă a populației; 66) continuarea activității după pierderea drepturilor obținute în baza legii." ... 2. La articolul 88
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249467_a_250796]
-
a) numele său denumirea și domiciliul său sediul social ale solicitantului și, unde este cazul, ale fabricantului; ... b) denumirea medicamentului; ... c) caracteristicile calitative și cantitative ale tuturor constituenților medicamentului, inclusiv denumirea comună internațională (DCI) recomandată de Organizația Mondială a Sănătății, dac�� există o asemenea denumire sau o referire la denumirea chimică relevanță; ... d) evaluarea riscurilor pe care medicamentul le-ar putea prezenta pentru mediu; acest impact este evaluat și, de la caz la caz, se iau măsuri specifice pentru limitarea să; ... e
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205173_a_206502]
-
Ca urmare la toate acestea, Constantin Frosin, cu cea mai mare stimă și admirație, își expune părerea despre Rodica Elena Lupu în modul următor: “Fructele hristice: rodiile s-au combinat cu frumusețea Elenei din Troia și cu simbolul suprem al Dacilor: Lupul. Și a rezultat Cuvântul întruchipat în poezie, proză, eseu jurnalistic și cine știe câte încă vor mai fi fiind și asteaptă ca distinsa Autoare să le dea la iveală... Felicitări și la mai multe, stimată și distinsă Doamnă Rodica Elena LUPU
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1491277087.html [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
GHEORGHE DRAGOMIR ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ și KATIUȘA RUSEASCĂ. TIMP ȘI DESTIN CAP. I POPORUL ROMÂN, DESCENDENT AL DACILOR HIPERBOREENI 1. Râdăcinile poporului român în istoriografia română și străină MOTTO: „Suntem unul dintre cele mai vechi popoare ale Europei și cel mai vechi din sud-estul european. Strămoșii noștri dacii și geții locuiau acest pământ cu optsprezece veacuri înainte de HRISTOS
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400834.html [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
RUSEASCĂ. TIMP ȘI DESTIN CAP. I POPORUL ROMÂN, DESCENDENT AL DACILOR HIPERBOREENI 1. Râdăcinile poporului român în istoriografia română și străină MOTTO: „Suntem unul dintre cele mai vechi popoare ale Europei și cel mai vechi din sud-estul european. Strămoșii noștri dacii și geții locuiau acest pământ cu optsprezece veacuri înainte de HRISTOS. Itsoria nu recunoaște altă patrie decât aceea în care trăiesc și astăzi urmașii lor. „Noi suntem aici”, în timp ce toți vecinii noștri au venit mai târziu în țările pe care le
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400834.html [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
cititorului argumente suplimentare de necombătut, care au la bază lucrările unor istorici ai antichității, dar și referiri la unele izvoare aparținând Evul Mediu timpuriu, care întăresc convingerea continuității neîntrerupte pe actualul teritoriu și nu numai, a poporului român descendent al dacilor hiperboreeni. Formarea Daciei este pusă de Vasile Lovinescu în legătură cu „acele migrațiuni de la Nord spre Sud ale popoarelor hiperboreene, atestate de multe mituri și mulți autori antici. O astfel de etapă a migrației a fost cea dacică. În cetatea naturală a
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400834.html [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
se mai cunoaște. Am făcut parte dintr-o Românie de trei ori mai mare decât Dacia (care purta cu mândrie numele România încă din secolul IV d.Hr.) și vicistiudinile istoriei au sfărâmat-o definitiv... Toată lumea e de acord că dacii se aflau pe pământul nostru cu cel puțin o mie de ani înainte de Hristos și, cu toate acetea, am fost singurul popor european căruia i s-a contestat dreptul de-a stăpâni țara pe care a locuit-o moșii și
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400834.html [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]