1,802 matches
-
lui Ionașco logofăt”, dând de înțeles că și Ionașco logofăt era tot un Corpăcesc. S-ar putea ca Ionașco Corpaci de la Tămășeni, datornicul lui Miron Costin, să fie fiul acestui Ionașco logofăt, una și aceeași persoană cu scriitorul actului de danie. De remarcat pentru cititori, frecvența numelui Corpaci în satele umbrăreștene de-a lungul timpului, unii dintre ei fiind preoți, poate urmași ai celor enumerați mai sus, alții oameni simpli, cultivatori de pământ. Toate aceste mici stăpâniri, mai puțin Bozieștii de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din care un Melinte și un Trif, acesta fiind „fiul lui Ionașco Căuia” (numele acesta, Căuia, bănuim că stă la baza prolificului neam al Căuleștilor, răspândit pe toate vetrele vechi umbrăreștene) - surprinde perioada de desăvârșire a fărâmițării obștii ancestrale, prin daniile și vânzările făcute unor slujbași de stat, cum a fost Ștefan căpitanul, în cazul din 1634, Mitre Apostol și Vasile Costache și altele, care vor urma la puțin timp. În documentul din 29 iunie 1697, prin care se face „Socotiala
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
asemenea, forma hotarelor moșiei, implicit a satului în întregimea sa, cu lungime și lățime ce țin de fenomenul numit însorărire, fenomen considerat de către logofătul Costache Conachi drept dovadă de „stâpânire învechită și pacinică” și nu așezare rezultată în urma a niscai danii „din locuri domnești”, deci după întemeierea statului, reprezintă un alt argument în susținerea aprecierii noastre că satul și comunitatea sa au străbătut drumul în timp de la stadiul organizării familiale la faza superioară, ce a constat în organizarea obștii teritoriale-sătești, la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fost specificate în felul următor: -bătrânul Gurban fusese împărțit pe opt părți, adică la opt familii; -bătrânul Ciovlec revenea numai la cinci familii, deci cinci părți; -bătrânul Căuie se împărțise în șapte părți; -bătrânul Fetion, din care se făcuseră unele danii anterior, numai din vadul morii, și din care s-a lăsat părți răzeșilor, care nu au vrut să vândă, nu apare separat pe părți distincte, așa cum s-a procedat cu ceilalți trei bătrâni. După cum se constată, în acești primi trei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și politice ale satului, proba indubitabilă a stratificării și stadiului avansat al disoluției în obște oferindu-o acest nepot al lui Bilăi, pârcălabul Furdui. Deci, anii 1633 (data aproximată pentru zapisul lui Furdui), 1634, data certă a confirmării vânzărilor și daniilor consemnate în alte documente, reprezintă un moment de vârf al dezorganizării devălmășiei din Torcești. O dovadă în plus pentru ilustrarea aspectului o aflăm în cartea domnească dată de voievodul Vasile Lupu, în ziua de 20 mai 1634, când întărește cumpărăturile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în alte documente, reprezintă un moment de vârf al dezorganizării devălmășiei din Torcești. O dovadă în plus pentru ilustrarea aspectului o aflăm în cartea domnească dată de voievodul Vasile Lupu, în ziua de 20 mai 1634, când întărește cumpărăturile și daniile reglementate prin zapise anterioare, în care scrie că „Melintie, fiul popii Chirilă, de bună voia sa a dat și a dăruit dreapta sa ocină și dedină din satul Torceștii din ținutul Tecuciului, jumătate din partea sa cât se va alege”, danie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
daniile reglementate prin zapise anterioare, în care scrie că „Melintie, fiul popii Chirilă, de bună voia sa a dat și a dăruit dreapta sa ocină și dedină din satul Torceștii din ținutul Tecuciului, jumătate din partea sa cât se va alege”, danie făcută lui Ștefan căpitanul din Dumbrăvița, deci din afara satului, personalitate bine documentată și cunoscută în perioada respectivă prin partea locului. La fel, Trif, fiul lui Ionașco Căuia, face zapis prin care afirmă că-și vinde „dreapta lui ocină și dedină
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de domnitorul Vasile Lupu prin cartea dată acum. Din cuprinsul zapiselor menționate se vede că ocinile și dedinile înstrăinate erau încă nealese în momentul vânzărilor, alegerea și separarea urmând a se face. Mai observăm că cei care vând și fac danie nu sunt din mulțime, ci oameni cu stare și funcții, unul fiind fiu de preot, iar celălalt nimeni altul decât fiul unui fruntaș din obște, descendent indubitabil al bătrânului Căuia, unul din cei patru fruntași bătrâni pe care s-a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ai unor mici dregătorii locale, dar cu aspirație de a fi promovați în altele superioare, sau măcar să fie menținuți în cele pe care le au, deoarece ele, funcțiile, sunt generatoare de putere politică și, implicit, economică. Cei care primeau acum danie ori cumpărau făceau parte din categoria dregătorilor cu rang mijlociu, cum sunt, spre exemplu, Adam, iuzbașă de călărași, Ștefan căpitanul, dregător ținutal, toate acestea depinzând de dregătoriile mai înalte, dar care se legau între ele. De acum încolo, odată pornit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
boierești. Identificăm în asemenea postură pe Mitre Apostol, ajuns mare vornic, și, mai ales, pe Vasile Costache, mare comis, mare paharnic și, în cele din urmă, mare vornic al Țării de Jos. Primul menționat, în calitate de cumpărator sau beneficiar al unor danii, a fost Mitre Apostol, pe când era vel căpitan de Codru (1683), și pe care, potrivit actului din 1697, îl aflăm cu părți de moșie în toți cei patru bătrâni ai satului și moșiei Torcești, urmând, parcă la concurență, comisul Vasile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu să-i împileze cu „năpăști”, și să-i spolieze prin astfel de acte inumane. Totuși, nu toți locuitorii din Torcești și-au vândut părțile de moșie la data de mai sus și în condițiile arătate. Unii vânduseră sau făcuseră danie mai dinainte, alții vor face același lucru după 1684. De exemplu, la 10 ianuarie 1686, Ion și fiul său, Arhire, vând paharnicului acum Vasile Costache „o vie din Torcești”, iar la 15 ianuarie același an, Maria cu fiul ei, Grozav
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în zapisul din 1684, întâlnim și alte nume de vânzători precum: Danca, femeia lui Stratulat, Dode și frate-său, Gheorghe, Necula, Cârlea, Moțoc, Florea, aceștia vânzând ori mai dinainte, ori mai târziu decât cei 15 din 1684. Alții au făcut danie, precum Gavril, fiul Cârlianței, cu frații și cu feciorii lui, Andronic și Ion, Constantin, fiul Caliei etc. Iar în actul de întăritură domnească din 28 februarie 1698 ni se relevă și vânzările făcute sigur după 1684, de către „Andrei Tonul, ficiorul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Apostol, printr-un zapis „de schimbătură ce au avut între dumnealor de au dat dumnealui vornicul Vasile dumisali vornicului Mitrii parte din Cârlomănești [...], iar dumnealui vornicul Mitre a dat vornicului Vasile toate părțile ce au avut di ocină în Torcești, danie și de cumpărătură și de schimbături”, avem toate datele din care reiese cum a intrat boierul Vasile Costache în stăpânirea întregului sat Torcești de pe malul de est al apei Bârladului. Ce putem înțelege din elementele prezentate mai sus privind aservirea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pierdut sătenii libertatea și răzeșiile lor. Recapitulând, rezultă că în a doua jumătate a secolului al XVII-lea au coexistat la Torcești trei stăpâniri și anume: - 100 de stânjeni aparțineau răzeșilor, care nu au acceptat să vândă ori să facă danie; - moșia lui Mitre Apostol, căruia în 1696 i se dă carte de blestem de la Sava, arhiepiscopul de Suceava „pentru alegerea părților sale din Torcești”; - moșia marelui vornic Vasile Costache; și pentru el se emite un hrisov domnesc, în 1697, după ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de un document din 18 mai 1732, când se încheie aici o tranzacție între Neculai Apostol, fiul boierului mare dregător Gheorghiță Apostol, și stolnicul din acel timp, care era Toader Costache, în legătură cu vânzarea unei țigănci. Roaba țigancă fusese anterior făcută danie lui Neeulai Apostol de către vara sa primară, Casandra, „fata Mitrei Vornicul”, iar el a vândut-o căpitanului Toader Ciornei la prețul de 16 lei, fără a fi întrebat în prealabil „pe dumnialui stolnicul Toader, fiindu-mi dumnialui - recunoaște vânzătorul acum
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșia”, anterior acestei date, răzeșii nefiind față, li s-ar fi „înpresurat o bucată de loc”, pentru care se impune acum o nouă hotărnicie. Cu câteva luni în urmă, respectiv pe data de 20 aprilie 1740, printr-o scrisoare de danie din partea lui Constantin Costin Neaniul, unchiul soției lui Toader Costache, Maria, li se încredința stăpânirea unor moșii din Moldova, scriindu-se în act că „toate aceste moșii li-am dat cu tot hotarul și cu tot venitul nepotului nostru Toader
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-și „stăpânească moșiile” așa cum se obișnuia în astfel de împrejurări. Dintr-o copie de pe actul de împărțeală a averii rămasă, purtând data de 1 martie 1752, vedem că agoniseala ce se redistribuie acum nu e prea substanțială. E posibil ca dania lui Constantin Costin Neniul să nu fi fost acceptată de către alți pretendenți la stăpânire, a satelor făcute danie, căci nu găsim nici unul din ele printre satele moștenite de urmașii lui Toader Costache. Tot ce a rămas după deces se împarte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
averii rămasă, purtând data de 1 martie 1752, vedem că agoniseala ce se redistribuie acum nu e prea substanțială. E posibil ca dania lui Constantin Costin Neniul să nu fi fost acceptată de către alți pretendenți la stăpânire, a satelor făcute danie, căci nu găsim nici unul din ele printre satele moștenite de urmașii lui Toader Costache. Tot ce a rămas după deces se împarte în cinci, respectiv părțile celor patru copii rămași minori: un băiat, Iordache, și trei fete, Catrina, Anița, Zoița
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Bârloviță și Bârlad, de fapt Cătunașii și partea sudică a satului Salcia de astăzi. Un document mai concludent în privința stării economice înfloritoare provine tot din vremea lui Vasile Lupu. Este cartea domnească din 4 aprilie 1649 prin care domnitorul face danie lui Iorga (Iordache) vistiernicul „un sat anume Bozieștii de Sus ce-s la ținutul Tecuciului, cu mori gata în apa Bârladului și cu vii și cu livezi și cu heleșteie și cu toate cele ce i se vin acelui sat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
gata în apa Bârladului și cu vii și cu livezi și cu heleșteie și cu toate cele ce i se vin acelui sat”, adică dispune de toate structurile economice necesare satisfacerii vieții și a altor venituri pentru boierul ce primea dania. Înscrierea cantitativă și precizia informativă privind rezultatele economice reale rămân, totuși, deficitare pentru o îndelungată perioadă de timp, în sensul că nu întâlnim documente cu astfel de date. Abia mai târziu, aproape de epoca modernă, când unii boieri simt nevoia să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
economice de aici, în perioada veche, reluăm câteva date din actele ce atestă existența și funcționarea morilor umbrăreștene. În prealabil e bine să ne lămurim asupra expresiei documentare des uzitată, „parte din vadul morii”, fie că este vorba de vânzare, danie ori pretenție la așa ceva. Credem că termenul are două accepții și anume: 1) loc prielnic construirii unei mori, în apropierea sursei de apă numită în mod obligatoriu în document, loc ce semnifică o valoare; 2) loc unde deja este în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
unei mori, în apropierea sursei de apă numită în mod obligatoriu în document, loc ce semnifică o valoare; 2) loc unde deja este în funcțiune o moară aducătoare de câștig, venit. Prin urmare, când în actul de vânzare sau de danie se folosește formula „am dat”, „am vândut” cutăruia „toată partea noastră dintr-un vad, de moară ce avem pre apa Bârladului” nu trebuie înțeles un loc fără moară în momentul respectiv, ci cu moară în funcțiune, căci nu locul în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
toată partea noastră dintr-un vad, de moară ce avem pre apa Bârladului” nu trebuie înțeles un loc fără moară în momentul respectiv, ci cu moară în funcțiune, căci nu locul în sine sau moara fac, în asemenea situație, obiectul daniei ori vânzării, ci venitul din vadul morii, o parte din el cât i se cuvine celui care transferă acest drept de stăpânire. Or, ar fi absurd să realizăm că poate rezulta venit dintr-un loc de moară fără existența instalației
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în timp ce locul aceleiași mori de pe Bârlovița s-a păstrat atât în amintirea localnicilor, cât și documentar, în cartea de hotărnicie pomenită mai sus. Nu știm, pentru că actul este lipsit de precizie, dacă în anul 1664, când sătenii din Umbrărești fac danie hatmanului Neculai Racoviță un „vad de moară”, se afla și instalația corespunzătoare acolo. După cum an văzut însă, din actele Conăcheștilor și altele anterioare lor, Umbrăreștii sunt menționați adeseori cu mori în apa Bârladului. Cu toate că, în scrisorile de învoială și de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
suprafață destul de întinsă la sud de satul Salcia. Cultivarea viței de vie pare să fi reprezentat o îndeletnicire importantă în peisajul agriculturii locale. Sunt documente prin care se atestă această stare de lucruri. În documentul prin care Vasile Lupu face danie satul Bozieștii de Sus în aprilie 1643 se arată că existau aici, la data de mai sus, vii și livezi. În anul 1686, trei familii din satul Torcești și anume: Ion și fiul său, Arhire, Maria cu feciorul său Grozav
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]