956 matches
-
curtea mănăstirii pentru a cumpăra suveniruri de pelerinaj, mai ales reproduceri ale icoanei miraculoase. Aparțin, într- adevăr, Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi, după cum aflasem anterior, fără a putea verifica însă informația. Întreb, puțin provocator, dacă moldovenii de la Iași sunt mai darnici și mai deschiși la pungă decât ardelenii de la Nicula. Bărbatul rotund, blond, cu un „ceva” slavo-ucrainean în privirea sa verde albastră, râde cu poftă, deloc deranjat, și-mi spune cu umor : „Nu sunt mai darnici, dar sunt ceva mai bogați
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
moldovenii de la Iași sunt mai darnici și mai deschiși la pungă decât ardelenii de la Nicula. Bărbatul rotund, blond, cu un „ceva” slavo-ucrainean în privirea sa verde albastră, râde cu poftă, deloc deranjat, și-mi spune cu umor : „Nu sunt mai darnici, dar sunt ceva mai bogați ! Numai că zici că au arici pe fundul buzunarului”. Prezent la datorie este tânărul vânzător de pachete tămăduitoare „Maica Domnului Siriaca”, altă veche cunoștință de pelerinaj (Suceava, Nicula). Este îmbrăcat cu aceeași fustanelă neagră, pseudomonahală
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
zi de 1 Decembrie care să-i încurce prin calendar, când, până și șeful statului are treburi mai importante de făcut. Ca o compensație la știrbirea sentimentului național, românii au așteptat, și n-au făcut-o degeaba, Sfântul Nicolae cel darnic, văzut ca Moș mitic, întemeietor și ziditor, strămoșul binefăcător care veghează din ceruri pe toți cei care-i sunt urmași. Și eu l-am așteptat pe Moș Nicolae cu nerăbdare și interes, nu ca să-mi aducă ceva, fiindcă eu nu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
bolnavi sau neobișnuiți cu munca câmpului, care ajutau la bucătării, unde aveam hrană îndestulătoare. Celor rămași în închisoare li se aduceau fructe și zarzavaturi, lapte, pâine, căci, înstăriți sau mai puțin avuți, dar în general gospodari, țăranii erau binevoitori și darnici. La câmp tăiau viței, berbeci sau păsări: No, domnișorilor - deși eram robi, deținuți, știau cine suntem și ne respectau - luați, mâncați și duceți și la fârtați că și așa om rămâne fără de ele dacă or veni sălbaticii ăștia peste noi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
n-are nici o vină și-aici e înțelesul lucrării de mister; ci lutu-acesta negru în floarea mea-i lumină și-n fructul meu lumina ia chip de giuvaer!... Și, iată, gându-acuma, smarald este în faptă; împodobit de roadă sunt darnic vistier!... Eu, rostul meu, de-acuma, l-am împlinit în viață. Am ridicat spre ceruri, din lut, a mea făptură... Și lupta care-am dat-o e-atâta de măreață că-n fibra mea subțire nu-i nici un strop de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
opera Traviata (11/23 ianuarie 1882); un spectacol cu o „piesă socială” (15/27 martie 1882). De obicei, însemnările sunt sărace, fără comentarii. Uneori, notează o scurtă impresie, precum „spectacol bun” sau „reprezentație slabă”. Alteori, destul de rar, e ceva mai darnic în comentarii, precum în însemnarea din 7/19 ianuarie 1883: „Ora 8 plecat cu Candiano la teatru. Prima operă românească, Haiducul, în trei acte, nu e rea, muzica plăcută, foarte plin și multe aplauze”. La fel face cu lucrările de
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
sănioara Și cu daruri proaspete, Bucuroși de oaspete? Bucuroși, bucuroși! Strigă glasuri de copii. Moșule, de unde vii? Iaca vin din moși strămoși. Încărcat cu jucării Pentru voi, iubiți copii. Scrisoare de Otilia Cazimir Moș Crăciune, toți îți spun Că ești darnic și ești bun Eu îți scriu de mai-nainte Că nu-s băiețel cuminte. Și-ți mai scriu așa să știi, Că nu îți cer jucării Cum ți-ar cere alți copii Însă nu m-aș supără Dacă tot mi-
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Farago Toți copii, azi, se-mbracă, Cu ce au ei mai frumos, Și părinților le cântă: Învierea lui Cristos. Și la masă, ciocnesc, astăzi, Toți copiii cei cuminți, Ouă roșii și pestrițe, Cu iubiții lor părinți. Toți copiii azi sunt darnici, Căci ei știu că lui Hristos, Îi sunt dragi numai copiii Cei cu sufletul milos. Și copiii buni la suflet, Azi, cu bucurie, dau Cozonaci și ouă roșii La copiii care n-au. Hristos a înviat de Aurelia Pop Zori
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
se facă? Hai să ceară La furnică, pan’ la vară, Niscai boabe de secara! Pe cuvânt de lighioana, Voi plăti cinstit, cucoana, Cu dobânzi, cu tot ce vrei!.... Dar furnică, harnica Are un ponos al ei: Nu-i din fire darnica, Și-i răspunde cam răstit: Asta vară ce-ai păzit? Dacă nu e cu banat Zi și noapte am cântat. Pentru mine, pentru toți.... Joacă astăzi dacă poți! (La Fontaine) 112 BIBLIOGRAFIE 1. Adler A., 1995 „Psihologia școlarului greu educabil
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
al ciclului primar, celebrăm spiritul care ne însuflețește, înțelegând iubirea ca pe o bucurie de a fi alături de cei care au nevoie de o mână de ajutor, de un gest de afecțiune, deoarece cu ei viața nu a fost la fel de darnică cum a fost cu noi, ceilalți. împlicându-mă în crearea viitorului acestor copii timp de patru ani, am încercat să le aduc zâmbetul pe chipul îndurerat, iar mai departe caut să-i determin să creadă în puterea speranței (spunându-le că
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
cu sfinții laolaltă Și-n rai mă duseră de-a drept. Dar cum mai pune Sfântul Petre La rău canon pe-un biet creștin! Când cer să beau, zice: ,,Cumetre, Noi n-avem cimpoieri și vin. Și totuși domn fusesem darnic Și bun de inimă cu toți. De câte ori l-al meu păharnic Umplut-am cupa numai zloți! Că ce sunt recile mademuri, Ce aur, pietre și sidef Pe lângă vinul copt de vremuri, Pe lâng-un haz, pe lâng-un chef. împresurat-am eu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
vânt de toamnă care ducea frunzele de ici-colo. Razele de aur ale soarelui nu mai aveau puterea să încălzească. Cu timpul se va pierde tot, chiar și frunzele ruginii. Căci va veni iarna. În pădure, toamna nu este așa de darnică cum este pe câmp. Pe deal, oamenii culeg viile și pregătesc pământul pentru anul viitor. În sfârșit, primul văl de brumă argintie se lasă peste pământ. Semn că iarna este foarte aproape. Norii fug goniți de vânturile înălțimilor. Pădurea are
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
militant basarabean. A scris mult, pe teme variate de inspirație. A tipărit relativ puțin iar referințele critice sunt și mai puține. Într-un comentariu din revista „Licurici” În 1942 era considerat „un viguros fir de grâu ce-și Înalță spicul darnic și plin de har”. Boem și militant, liric și pragmatic, a ars pentru Înaltele idealuri ale neamului său. Adesea, gândurile sale ajung la Înălțimi stelare, pentru ca de-acolo să cuprindă mai bine crugul ciuntit al patriei sale. Curajul opiniilor nu
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Ciucului am dat de un monument închinat uciderii secuilor cu veacuri în urmă, nu de români, dar de unguri!!! Așa că vedeți, istoria se cere cunoscută bine și la adevărul adevărat... Așadar, între secui m-am simțit excelent, oameni buni, calzi, darnici! Bătând Ardealul în lung și-n lat am adăstat și între unguri. Toți, și secui și unguri, vorbitori de maghiară fiind, sau "ungurește". Le-am deprins graiul. Între prietenii mei de mult suflet se numără și nenumărați scriitori de naționalitatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
creat un harem numeros și, dornic de schimbări în trăirile intime, căuta noi modalități de satisfacere a trebuințelor erotice. Așa a fost captivat de o frumusețe din cartierul vesel, Bao Shi, pe care a adus-o în harem. Împăratul era darnic în relațiile cu noua concubină a haremului și, cu toate străduințele sale, nu reușea să-i intre în grații. Toate favorurile și darurile oferite n-au făcut-o pe frumoasa mofturoasă nici măcar să zâmbească. S-a tot străduit împăratul s-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
somn, în vis i-a apărut ca atentator la viața lui Claudiu și, pentru un vis inventat, a fost condamnat la moarte. Pe Popaea, mama viitoarei Sabina, soția lui Nero, s-a răzbunat pentru că-i subtilizase un dansator. Messalina era darnică cu cei pe care-i agrea, îi copleșea cu daruri pe cei de care se îndrăgostea. O asemenea victimă erotică a fost dansatorul Mnester dar, pentru că i-a refuzat favorurile, a ordonat aducerea lui la palat pentru diferite servicii. Poporul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
devenit, după moartea reginei Victoria, în 1901, regele Edward al VII-lea (1901- 1910). Regina Alexandra, soția lui Edward al VII-lea, nu o agrea pe Alice, dar a fost nevoită s-o tolereze ca și pe celelalte amante. Foarte darnic regele nu a fost cu Alice, în sensul că nu i-a lăsat o rentă din visteria publică cum făcuse Carol al II-lea cu Nell Gwynne, Ludovic al XIV-lea cu Madame de Pompadour și cu Madame du Barry
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
reabilita financiar pe un tânăr amant, Chaireas. Mama ei o mustră pentru că, fiind îndrăgostită de un tânăr risipitor, nu mai este disponibilă și-și refuză clienți bogați. O sfătuiește să se poarte ca o curtezană, să fie atentă la clienții darnici, să renunțe la comportamentul de îndrăgostită, la fidelitatea față de frumosul și tânărul Chaireas. Ampelis (vița de vie) este curtezana experimentată care o învață pe Chrysis (sinceritate), o începătoare în ale meseriei, să-și facă gelos iubitul, dacă vrea să fie
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
toate părțile. Orice fată îl interesa. Alerga după cunoscute și necunoscute. Le vorbea tuturor de iubirea lui nețărmurită. Apărea din nou. Dar nu făceam cîțiva pași și iar mă pără232 Constantin Călin sea. O altă cunoscută trecuse... - Fii mai puțin darnic cu iubirea, prietene, îi spun odată. - Asta-i singura mea meteahnă! Mă omor după femei. Așa-i firea mea, ce să fac împotrivă-i? Toată ziua vin la mine. Nu-mi dau pace o clipă! Să vezi că le întreb
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
european, considerați tot atât de periculoși ca „păgânii necredincioși” , poziție exploatată cu abilitate și de turcii mahomedani care-și extind dominația și datorită opoziției catolicism - ortodoxism . Interesele și integritatea țărilor catolice trebuiau salvate cu prețul unor scrisori și promisiuni, vehiculate de ambasadori darnici în vorbe măgulitoare, dacă ajutorul militar era mai greu de dat, așa că nu e de mirare că Apusul era privit ca nepăsător și viclean. Indiferent de rațiunile politice, religioase și militare ale potentaților apuseni care-i determinau să apeleze la
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
că așa Își recupera Întreaga sumă. Lăcomia pentru bani Îl face pe Ghiță să-și găsească scuze pentru necinstea lui, spunându-și În gând ca „așa l-a lăsat Dumnezeu”. Lică venea des pe la Moara cu noroc, era vesel și darnic, iscând o Întrecere Între Uța și Ana În a-i atrage atenția; Ghiță nu se veselea deloc. Când vedea Învârtindu-se pe lângă Ana, ori pe Ana trăgându-se la el, se ducea În altă parte să nu-i vadă. În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Ministerul Culturii ar putea amâna achizițiile destinate bibliotecilor și ar putea lansa un slogan electoral Fără carte în 2008. Așteptăm guvernanți mai darnici la anu’! R. Chiruță Ministerul Culturii și Cultelor (MCC) nu a reușit să termine nici până în aprilie 2008 achizițiile publice de cărți și reviste aferente anului 2007. Programul național specific a fost blocat timp de două luni, din cauza unei contestații
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
redactor-șef, În numărul 174 (12 - 18 aprilie a.c.Ă al revistei „Suplimentul de cultură“ a apărut articolul „Ministerul Culturii ar putea amâna achizițiile destinate bibliotecilor și ar putea lansa un slogan electoral: Fără carte în 2008. Așteptăm guvernanți mai darnici la anu!“. Fără a contesta construcția textului și dreptul redacției de a alege titlul și subtitlurile unui articol, mă văd nevoit să vă semnalez câteva inexactități și exagerări, cu rugămintea de a publica aceste îndreptări ca un drept la replică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
de criticii muzicali pentru cea mai bună interpretare scenică a anului 2007 din Cehia. Premiul a recompensat-o pentru rolul lui Minnie din La fanciulla del West, opera lui Puccini. Iar în paranteză fie spus, cehii, departe de a fi darnici cu artiștii străini ce trăiesc printre ei sau și-au legat cumva destinul de al lor, au meritul de a recunoaște valorile. Și mă gândesc aici, în ce ne privește, nu numai la Anda-Louise Bogza, dar și la cartea lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
noua generație, o consider pe domnișoara Avrech cea mai bună, cea mai universal dotată și unul dintre puținii artiști tineri de încredere care pot salva și continua tradiția glorioasă a instrumentului ei“. Cum se știe, Sergiu Celibidache nu era excesiv de darnic cu elogiile la adresa artiștilor... Dina Avrech și Celibidache se cunoșteau deja de câțiva ani buni, din epoca primelor concerte ale dirijorului în Israel și se împrieteniseră. Familia ei venise în Israel în epoca primilor coloniști, cea în care, la sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]