2,277 matches
-
din Cacica, biserică ortodoxă construită prin subscripție publică între anii 1892-1896, prin strădaniile preotului paroh Ilarie Bădăluță, îmi permit să atrag atenția asupra faptului că „Biserica ortodoxă a fost și a rămas păstrătoarea și apărătoarea trebuințelor sufletești, a obiceiurilor și datinilor, un instrument de dezvoltare și afirmare a drepturilor, o pavăză și un îndemn în lupta cu imperiile vecine și din zonă” (dr. I Nistor , Istoria fondului bisericesc, Cernăuți, 1921). În cazul Bucovinei propriu-zise, prin biserică, populația de-aici, - constata Aron
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
de nave comerciale. Uzinele de autocamioane, autoturisme și cele de aeronautică, împrăștiate pe tot cuprinsul țării, combinatele siderurgice și petrochimice, rafinăriile, gazele naturale, aurul și metalele rare, pădurile, combinatele de porci și păsări, agricultura, apicultultura, fondul cinegetic, chiar și cultura, datinile și tradițiile ancestrale, sunt astăzi, după doar 27 de ani de ocupație în mâna multinaționalelor străine; vie și dureroasă amintire, în inima românului, ajuns aproape fără identitate națională. Acesta este adevărul crunt, despre România - Țara de Dincolo de Neguri, Țara Titanilor
ROMÂNIA ÎN CUMPĂNA VREMII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376318_a_377647]
-
de duh, miraculoasă, alungă duhuri rele din suflet și din casă. În destin mijlocitor, vestit e prin credință. Că e tămăduitor celor în suferință. Prin rugăciunile Lui, din îndrăciți pot scoate slujitorii Domnului, blesteme necurate. Ca urător de bine în datini populare, poate schimba destine precum ploaia-n ninsoare. Se spune că ar fi fost fratele Crăciunului, trimis pe lume cu rost. Din porunca Domnului. Practici magice se fac în prima zi de An Nou, cu semințele din sac și rugă
TRADIȚII, SUPERSTIȚII ȘI PREDICȚII DE SF.VASILE ȘI ANUL NOU (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376678_a_378007]
-
dobândesc virtuți sacre prin punerea lor în relație cu Iisus: Maica Precista paște oile la umbra pomilor, ceea ce amintește de grădina raiului, mărul, pomul cunoașterii binelui și răului, apare în refren „Florile dalbe, flori de măr”, iar în colindul „După datini, colindăm” merii sunt sădiți toamna și în mod miraculos infloresc iarna, prin puterea dragostei lui Iisus, trandafirul „lilioară trandafir” (Gazde mari nu mai dormiți) este simbolul dragostei, al sacrificiului, al lui Iisus însuși. Mai apar bradul, simbolul veșniciei, paltinul, arbore
SACRU ŞI PROFAN ÎN COLINDA RELIGIOASĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376712_a_378041]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > MOȘNENII BREZOIENI - PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ȘI OBICEIURILOR ROMÂNEȘTI Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1437 din 07 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Domnul Gelu Efrim este un brezoian dornic de a descoperi trecutul moșnenilor situați la confluența Lotrului cu Oltul. Astfel, după studii și
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
și localitățile de pe Valea Lotrului. Regretatul istoric și scriitor vâlcean, Petre Petria, scria printre alte considerații despre lucrarea domnului Gelu Efrim: „Culegerea de față, oferă un material amplu și reprezintă adevărate nestemate literare în care iubitorii de frumos, păstrători ai datinilor și obiceiurilor, gustă cu nesaț din aceste izvoare ale istoriei poporului român, frumoasă și durabilă operă creată de stihuitorul anonim, obiceiuri și datini care au rezistat vicisitudinilor vremii, ajungând atât de curate până în zilele noastre. Așa se face că autorul
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
față, oferă un material amplu și reprezintă adevărate nestemate literare în care iubitorii de frumos, păstrători ai datinilor și obiceiurilor, gustă cu nesaț din aceste izvoare ale istoriei poporului român, frumoasă și durabilă operă creată de stihuitorul anonim, obiceiuri și datini care au rezistat vicisitudinilor vremii, ajungând atât de curate până în zilele noastre. Așa se face că autorul, Gelu Efrim, i-a intrat în suflet dorința să reconstituie frumosul și istoricul colindului și legendelor la români; în cazul nostru cele loviștene
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
și să le aducă din îndepărtatul timp mai aproape de zilele noastre și să le lase zestre nemuritoare generațiilor viitoare așa cum ne-au lăsat și nouă înaintașii noștri.” Ion Nălbitoru - membru al LSR - Filiala Vâlcea Referință Bibliografică: Moșnenii brezoieni - păstrători ai datinilor și obiceiurilor românești / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1437, Anul IV, 07 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
cu sania pe drum. Însă miniștrii din guvern, Stau liniștiți și nu gândesc La biet român sărac și demn, Când alte legi îi pregătesc. Românii în inimi poartă, Sărbătoarea cea creștină. O iubesc și o respectă, Cum o știu, după datină. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: GÂNDURI DE CRĂCIUN / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1426, Anul IV, 26 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gabriela Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
GÂNDURI DE CRĂCIUN de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376777_a_378106]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > DARUL DE CRĂCIUN (2) Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1451 din 21 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Au fost primiți cu multă prietenie și, după salutul creștin, potrivit datinei, s-au îmbrățișat călduros și s-au sărutat pe obraji. Eugen nu știa ce să creadă. De câțiva ani nu-l mai văzuse pe tatăl sau atât de prietenos cu cineva! Mai apoi întâlnirile se succedau în nota obișnuită. Sosirea
DARUL DE CRĂCIUN (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376700_a_378029]
-
coboară adesea de pe scena clasei în lumea mirifică a scrisului, măsurându-și dorul pentru meleagurile natale prin arta cuvântului.” „Dora Alina Romanescu își întoarce ocheanul sufletului spre meleagurile natale, punând în valoare acel univers al satului cu psihologia, obiceiurile și datinile sale”. Ion Nălbitoru, noiembrie 2014, membru al LSR, Filiala Vâlcea Referință Bibliografică: Viața - un episod din „Roata timpului” / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1426, Anul IV, 26 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Nălbitoru : Toate
VIAŢA – UN EPISOD DIN „ROATA TIMPULUI” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376770_a_378099]
-
nr. 1826 din 31 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Azi mai mult ca oricând, Simți crescând dorul de țară... Cu ochii minții, Plugușorul urând, Îl vezi la poartă ca odinioară! Ești unul dintre brazii ce n-au uitat De obiceiuri, datini din Carpați, Cu sufletul, nu te-ai mutat... Gândind din când în când la frați! Românul nostru oriunde s-ar afla Nu-și uită frumoasa, sa glie, Chiar vântul dur, de-ar sufla Și pe jos ar vrea să vie
PRIBEAG PRIN LUME de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375028_a_376357]
-
ceasul cel din urmă, Vom cere socoteală, să ne spună Ce-au făcut...cât au stat la cârmă! Cum ne-au vândut țara străbună? Vândut-au păduri, pământ la străini Pe șpăgi, prietenii din vremuri, Au interzis literați, obiceiuri și datini, Spunând mereu aceleași refrenuri! Cum rabdă, Pământul pe nemerci Și pot dormi liniștiți pe pernă? Ne vor fi in veci datornici Că le-am votat minciuna eternă... Vine Anul Nou, sperând să fie, O nouă istorie, cea adevărată, Schimbând fața
PRIBEAG PRIN LUME de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375028_a_376357]
-
folclorist) care spune că până Poetului Victor Burde este „adânc muiata în simțăminte și trăiri lăuntrice dintre cele mai profunde, iubirea, sub diversele ei ipostaze: iubirea-iubire, iubirea de mama, iubirea de neam, iubirea de toate ale lui - cântec, port și datini, de Dumnezeire și de întreaga să creatură, ocupând locul principal în temele abordate. Și alături ei, toamna, toamna vieții, cu întregul alai de sentimente pe care ea îl generează.” Distinși și merituoși confrați ce au avut onoarea de a scrie
VICTOR BURDE – DESPLETIREA CLIPEI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372746_a_374075]
-
tradițiilor strămoșești, divinității și aurei ce i-a înconjurat fiindul în toată trăirea telurică. El s-a sfințit prin naștere și a mulțumit vieții, prin dăruirea de urmași, frumoasei și prețuitei clădiri a existenței. În viață s-a binecuvântat prin datini și obiceiuri în casa pe care și-a clădit-o cu toată dăruirea ființei lui fericite de a avea o familie. Familia a constituit pentru români chezășia neamului, ardoarea cu care părinții își binecuvântau, de fiecare dată, la marile sărbătorii
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
daci se nășteau cu privirea îndreptată spre înaltul cerului, pentru a lua cunoștință, încă din prima clipă a vieții, că acolo, Sus, sălășluia puterea divină care îi veghea, mustrându-i cu secete sau cu boli, când uitau uneori de vechile datini, dar și cu ploi și lanuri mănoase de grâu, cu sănătate în trupurile lor viguroase și cu bogăție în case, când vocile acestora înălțau imn de mulțumire zeului suprem. Una dintre cele mai mari sărbători ale lumii creștine, Crăciunul, a
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
mărturisiri își au o lume a lor și puțini cunosc taina pătrunderii în tradițiile și obiceiurile acestei sărbători: Cine încearcă să descopere această lume, să se apropie de ea, de tiparele ei dintâi, acela trebuie să aibe ceva din însuflețirea datinei, a tradiției și a obiceiului. Căci obiceiurile, tradițiile și datinile de Crăciun au puterea legii nescrise, deci a unei legi ce dăinuie în viața generațiilor, nu ca ceva impus, ci preluat, în mod firesc, într-o ordine a existenței care
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
taina pătrunderii în tradițiile și obiceiurile acestei sărbători: Cine încearcă să descopere această lume, să se apropie de ea, de tiparele ei dintâi, acela trebuie să aibe ceva din însuflețirea datinei, a tradiției și a obiceiului. Căci obiceiurile, tradițiile și datinile de Crăciun au puterea legii nescrise, deci a unei legi ce dăinuie în viața generațiilor, nu ca ceva impus, ci preluat, în mod firesc, într-o ordine a existenței care depășește efemerul. (Acad.Română, IEF, 1993:1) Când s-a
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
părți ale țării, unde colindele mai trăiesc încă timpurile de început ale românismului. În fapt, suntem singurul popor din lume care avem colindători și colinde ca imnuri ale slăvirii muncii, a existenței noastre armonioase și a măreției puterii deusiene. În datina poporului nostru, bradul a avut un permanent și activ rol generativ de existență în viața acestuia, dar și strânse legături cu universul. Bradul îl regăsim în obiceiuri coborâtoare în timpurile străvechi, până la daci: O, brad frumos, o brad frumos, / Cu
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
-n lacrimi de Bucurie, cu Mir picioarele I-a uns ! Printre ultimii la Cruce, în lac de lacrimi a tot plâns Apoi Trupul DOMNULUI, cu Miresme, I L-a uns ! Chiar după ce Mântuitorul (pentru unii), A murit... Cu dragoste orice datini și rânduieli a săvârșit ! Pentru Marea ei Credință, Îngerul trimis de Sus A-nștiințat-o ca să spună : "A Înviat DOMNUL IISUS !" Prima, L-a văzut pe DOMNUL IISUS CHRISTOS Cel Înviat Și-a fost prima Vestitoare, ce pe Apostoli a-nștiințat ! După ce-
SF.M.PROOR.IEZECHIEL SF.MIR.MARIA MAGDALENA. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373082_a_374411]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > LACRIMĂ ROMÂNĂ Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 1895 din 09 martie 2016 Toate Articolele Autorului Să nu fim, fraților, proscrișii propriei ființe, ci să ne întărim cu datini rădăcina, ce sângeră și plânge, picurând peste semințe... Pe noi ei să ne facă să nu știm a cui e vina? Ni-s mărginite sfintele hotare, ce puse-au fost de-ostașii geți și de romani legionari, și plângem Biblia
LACRIMĂ ROMÂNĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373226_a_374555]
-
trăii, se zbate-n gândul durerii, constiința-n mine, de-a fi. Lăsată în urmă iubirea, pe căile voastre pustii, vă zace în piepturi trădarea, hrănită de-a voastre hoții. Mă doare geamătul dreptății, îi alunecă-n umbră cărarea, se pierde datina identității și-n morminte învie disperarea. Nepăsarea de dragoste și rost, înnecată-n a voastre tăceri, nu va găsi nicăieri adăpost, va putrezii-n a voastre averi ! Bezna păcatelor voastre, mă face nevrând să mă tem, de vremuri lipsite de scrupul
BEZNA PĂCATELOR VOASTRE… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373260_a_374589]
-
Prin timp de-a fi nemuritor Mamelor e salvatoare, de cei sărmani e aproape, pururea-i ocrotitoare călătoriilor pe ape. În podgorii, pe coline, struguri încep să se coacă. Must să curgă din ciorchine și tulburel să se facă. Cu datina străbunilor se practică obiceiuri de pomenirea morților, când se-mpart prune și struguri. Se tocmesc pândari la vie, struguri să nu prăduiască acei ce nu vor să știe via s-o gospodărească. Spre a fi recolte bune de grâu în
TRADIȚII LA ADORMIREA MAICII DOMNULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373264_a_374593]
-
plăcut în mod deosebit ultimele două strofe din poezia „O arcă - Bucovina”: „Și universul se restrânge parcă, / De-atâta nins văzduhu-i ostenit / Și toată Bucovina e o arcă / În legănare tandră către mit./ Ea duce tainele din vremea veche, / Cu datini smulse greu de la înec/ Și-o seminție mândră, nepereche, / Ce-și trage nemurirea la edec.” Nu cred că este nevoie să explic de ce mi-au plăcut. Dragostea de ținutul natal este evidentă așa cum este și sentimentul de patriotism al autorului
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
dor de iernile de-odinioară, Mi-e dor adeseori să fiu copil, Aș vrea ca amintirea să nu doară, Pășesc în vreme, trecător, umil. Plânge un copil- Colindul pruncului sărac Ana Podaru Și-a strâns bunul Dumnezeu, plânge un copil, Datinile-n pumnul său, plânge un copil, Și s-au subțiat nămeții, plânge un copil, Brazi se-ascund sub fusta ceții, plânge un copil, Moșul fuge-n munți săracul, plânge un copil, Că-i umplut de lacrimi sacul, plânge un copil
BRĂDUȚ NINS DIN CODRU- COLINDUL BRADULUI de ANA PODARU în ediţia nr. 2172 din 11 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376135_a_377464]