1,932 matches
-
peste urechi daca cineva i-ar spune cumcă el vorbește franțuzește ca țăranii din Auvergne și din Franche-Comte". {EminescuOpXIV 288} Din motivele aceste se esplică molcomia noastră față cu greșeli de dialect, fiindcă simțul nostru neci n-a fost încă deșteptat până la o așa simțibilitate pentru de-a fi atinși și jenați până și de greșeli ne-nsemnate spuse de pe scenă. Cu-atît mai îngrijită și mai conștiințioasă trebuie să fie din cauza asta proscholiul unui actor în privința emancipărei de dialect. Daca se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și de-aceea și face astfel de apucături stângace. Cu o observare (fină) detaliată va vedea orcine cumcă așa este și va găsi confirmate de adevăr real cele susținute de noi. Greșala slăbirei diftongului face un efect nu comic, pentru că deșteaptă intuițiunea ordinarităței în care rătăcește nobleța, greșala a doua însă, lărgirea vocalului în diftong, face efect comic, pentru că prezintă o opintire de putere cu totului nenorocită. Daca vocala e după natura ei sunetul plin și ne-mpiedecat, consonantul din contra e
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu poate merge până la aceste estreme. Atât tonul infim cât și cel estrem de care e capabilă vocea umană nu trebuie să ni se prezinte ca estreme, pentru că escită intuițiunea unei siluiri la care tonul a fost forțat, prin urmare deșteaptă icoana forțărei. Întru formarea înălțimei și profundității se pune mai mult valoare pe aceea ca polii vocei să fie încă timbrați și produși fără sforță (silă). Numai prin aceasta ni se impune binefăcătoarea siguranță cumcă vorbitorul mai posedă încă un
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
totul afară de hotarăle ei și asupra cărora nu face pretenții, nici poate fi încurcat în certe pentru aceasta. În sfârșit procedura sceptică adevărat că nu este mulțămitoare pentru întrebările rațiunei, dar e totuși o (preexercitare ) un exercițiu pregătitor, pentru a deștepta precauțiunea ei și a arăta mijloacele temeinice care o pot asigura în proprietățile ei legitime. ARHITECTONICA RAȚIUNEI PURE Pricep sub arhitectonică arta sistemelor. Fiindcă unitatea sistematică este aceea ce din cunoștință comună face știință, adică face numai dintr-un agregat
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mână întreagă”, dar sunt cuprinși de un somn irezistibil în noaptea când apare zmeul : „îl apucase o piroteală de nu se mai putea ține pe picioare [...], mai târziu, somnul îl copleși și căzu ca un mort, fără să se poată deștepta decât tocmai când soarele era ridicat de două sulițe și atuncea văzu că merele lipsesc”. Chiar Prâslea (eroul autentic) este nevoit să-și meșterească o adevărată „instalație de trezire” pentru a scăpa, la venirea zmeului, de vraja somnului malefic. în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
este drogat de un doctor cu „afion” (175). „Cuvântul tiriachiu - scrie I.G. Ionescu-Gion în 1899 - a trecut de mult în popor, și se zice om tiriachiu, omului care se scoală după somn mahmur, adică indispus, întocmai ca morfinomanul, după ce se deșteaptă din scumpa lui beție” (176, p. 604). în vechime, consumatorul de opium era poreclit tiriachiu. Porecla s-a transformat în renume și apoi în nume. Un ispravnic pe nume Constantin Tiriachiu este atestat în Moldova la sfârșitul secolului al XVIII-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
EminescuOpXIII 93} Și apoi crede oare acest părinte de familie că nu sunt și alte nume la cari s-ar putea aplica figura retorică de care ne-am servit?... Nu putem zice mai mult, căci ne e teamă să nu deșteptăm nouă susceptibilități... N-ar mai trebui, ca o încoronare a acestui "bizar incident, decât ca vreun Făt-frumos de contrabandă să-și închipuiască că am vorbit de el când am menționat pe Adonis sau că vreo doamnă care din păcate obicinuiește
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
naivi cu toții ca copiii din doi părinți, crescuți sub acelaș acoperământ. Dar au venit copii stricați între noi, copiii altor popoare, străine, cu limba și cu obiceiele cele rele, cum ar zice Matei 101 {EminescuOpXIII 102} Basarab, și ne-am deșteptat și noi. O lovire de stat de jos în sus n-ar fi pentru cine se pregătește, adică pentru d-voastră, ci pentru cine se nemerește, după cum spune povestea vorbei, că mai știe aiducul nostru ș-altă potecă, nu numai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ar dizolva, tot planul acesta de operațiune va fi norma de conducere a roșiilor. Vor juca unii pe opozanți, alții pe guvernamentali și, daca țara va fi dispusă a vota pentru opoziție, are să cumpere pisica 'n sac și se va deștepta prea târziu că oaia din urnă s-a transfigurat, în Cameră, în lup. A 'ntroduce acest joc pare a fi misiunea "Națiunii". În adevăr, pielea de oaie e blândețea cu care se face opoziție; o blândețe care-a prezidat de-atîtea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
departe de-a le folosi acestora, au trezit și mai adânc sentimentul național al vrednicului și statornicului popor românesc. Observăm cu bucurie că, chiar în acele ținuturi unde sufletul părea mai adormit, un spirit nou, dătător de viață, s-a deșteptat. Cine are dreptate la urma urmelor nu este pretinsul drept istoric sau dreptul public, durat în favorul unei singure naționalități, a celei maghiare, cine are dreptate este realitatea etnologică, este adevărul. În numele adevărului și sub suflarea lui binefăcătoare e scrisă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pe la începutul secolului trecut pentru strămutarea la Craiova a Scaunului episcopal de Nicopoli, n-a întîmpinat nici o rezistență în Oltenia. În timpul nostru, în sfârșit, biserica papală a înființat în țară mai multe așezăminte de învățămînt, fără ca prin aceasta să fi deșteptat vreo prevențiune în opinia publică 298 {EminescuOpXIII 299} a țării. Ba, atunci când monseniorul Paoli a pus în lucrare proiectul său de a zidi o catedrală catolică în București, românii ortodocși au contribuit deopotrivă cu străinii catolici aflați în țară pentru ca
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de probe, de logică și de bun simț; ele vor înlocui vestitul: ești austro - maghiar din 1868 și bătaia de picior a consulului prusac, sau România aruncată la picerile contelui Andrassy din anii 1871 - 75. Un lucru care totdauna a deșteptat mirarea noastră este disprețul adânc pentru publicul cititor ce se dovedește în aceste procedări de polemică; nemărginita încredere ce are d. Rosetti în ignoranța și ușurința clienților "Romînului"; desăvârșita lipsă de respect pentru acel popor cu care stă la vorbă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
antenele. Trebuie știut tu că lor nu place distrus alți oameni dușmani. Ei spune mare păcat ucis ce e viu. Ei întreabă dacă voi nu bahlah aveți. - Cum adică? - Părinți vor știe dacă oameni nu avut undeva semeni nu așa deștepți, bahlah, pentru ca să dușmani transforme în ei. Nu e bine ucis pe nimeni. Bella își simți tot sângele cum îi năvălește în obraji. - Și dacă noi nu avem o ființă în care să ne transformăm dușmanii, înseamnă că n-au să
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de Z, oare nu acolo ar fi trebuit să fim, în loc să umblăm după alambicul ăsta? Johansson surâse trist. - Bătălia aia e pierdută. Nici tu, nici eu și nici chiar cu toții împreună nu vom putea stăvili ceea ce cred eu că a deșteptat Bella acolo. Animalele alea oribile au să ne distrugă pe toți, indiferent dacă el știe sau nu lucrul ăsta. Nu avem de ales. Știi la fel de bine ca și mine... Barna oftă din rărunchi. - Ai dreptate. De fapt, gândul care nu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
își puteau permite, desigur) în străinătate de la vârste mici, arăta: "... părinții nu să cuvine să mai aibă altă grijă decât, de la vârsta carea copilul începe a vorbi, să înceapă a-i învăța în limba națională a citi și a scrie, deșteptându-i spre datoriile catehismului legii, și oareșce învățătură într-acea streină limbă prin care socotește că să va cuveni să auză tot cursul învățăturilor" (Golescu, 1963: 199). Mulți alți gânditori s-au raportat la această problemă a limbii naționale. Dacă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
națiuni (ntregi". Prin Curierul, Heliade a construit treptat un fond aperceptiv (n r(ndul populației. Elis Reignault (1855: 401) nota: "Scrierile poetului jurnalist făcură să străbată (n toate clasele g(ndirea politică; studenții școlilor, negustorii orașelor, cultivatorii c(mpiilor se deșteptară la accentele unei voci neobosite" (apud. Sorohan, 1982: 157). (n aceste condiții, este de (nțeles revolta sa (mpotriva a tot ceeea ce limita libertatea presei. (n acea vreme, cum arăta el, era prezentă o "libertate mai infamă dec(t cenzura
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
bei ceaiul în ticnă, te întorci în vagon, apoi te înfășori bine în tartan, îți pui paltonul căpătâi, te lungești pe canapeaua de catifea roșie sau în vagonul pat, dormi ca acasă vreo nouă ceasuri și la opt dimineața te deștepți la Roman. Aici cafea cu lapte cu un kipfel, două, și 17 ceasuri, minut cu minut, după ce-ai plecat din București te găsești transportat pe malul îmbălsămat al Bahluiului în fosta capitală a fostului principat al Moldovei, unde ajungi
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
pe măsură în chipul de pandur iscusit și tenace al lui Țiriac. Am avut în față doi luptători: jocul lor nu mai era o simplă întrecere, ci o gravă și plină de răspundere înfruntare. Sentimentul pe care ni l-a deșteptat nu mai era unul ludic, ci unul agonal. Asta înseamnă că au ridicat competiția lor la treapta cea mai de sus, la care lupta e un act de civilizație și la care frumusețea acestui act e cu atât mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
lui Mihail Dragomirescu. După cum se preciza în statutul constitutiv, scopul Institutului era: „a) de a studia în mod științific din punct de vedere biblio-filologic, istoric și literar operele de valoare ale literaturii române și capodoperele literaturii universale; b) de a deștepta și cultiva gustul publicului pentru adevăratele creații în domeniul literaturii; c) de a selecționa producțiile literare curente; d) de a promova producția literară și de a-i da o direcție în concordanță cu idealul cel mai înalt artistic.” Mijloacele prin
INSTITUTUL DE LITERATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287564_a_288893]
-
maghiare erau oarecum tardive: „Domnii unguri însă nu s-au gândit să ne facă propuneri substanțiale decât când rămânerea noastră în Ungaria nu mai era decât o chestiune de zile. [...] Ungurii, dacă erau sinceri - ceea ce eu mă îndoiesc - se puteau deștepta mai devreme. Și apoi orice înțelegere semnată cu ungurii ne-ar fi aprins paie în cap nu numai cu Consiliul Suprem, dar și cu sârbii și cehoslovacii“81. Nicolae Petrescu Comnen a plecat apoi la București, unde s-a întâlnit
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mă simt ca Într-un balon de spumă. Viața adevărată e undeva departe, la kilometri distanță. Tot ce contează e copilul. — Uite! zic, cînd odrasla noastră cască brusc. Are doar opt ore și știe să caște! Doamne, cît e de deșteaptă! O vreme, ne uităm siderați la pătuț, sperînd că poate ne mai uimește cu ceva. Hei, poate că-ntr-o zi o să fie prim-ministru! zic Încetișor. N-ar fi mișto? Am putea s-o punem să facă toate lucrurile
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Maicii Domnului sunt unite prin intenția scriitorului de a realiza monografia existenței unei zone umane nealterate de intervenția civilizației și a culturii urbane, prin exploatarea elementului istoric, etnografic și folcloric, utilizarea evocării, descripției, portretului, observației realiste, toate întrunite spre a deștepta „măcar în câțiva cititori interesul pentru minunatele însușiri ale unei lumi ce stă să apună”. Volumul Premise și concluzii la „Terra” constituie, în esență, o autobiografie și conține „amintiri și mărturisiri”, pagini care pot fi subsumate jurnalului memorialistic dominat de
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
Miron Pompiliu), Ioan Scipione Bădescu. Aceste almanahuri au stârnit criticile lui Titu Maiorescu. Cu toate acestea, realizările asociației orădene au stimulat și alte inițiative. Merită subliniat faptul că s-au dat la lumină și o serie de publicații manuscrise, precum „Deșteaptă-te, române” - foaie redactată de Iosif Vulcan între 1857 și 1859, când a fost membru al societății -, „Muza română”, întocmită în 1870 sub redacția lui Ioan Groza, și „Aurora”, alcătuită în 1883 sub redacția lui George Mihalca. Repere bibliografice: Vasile
SOCIETATEA DE LECTURA DIN ORADEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289754_a_291083]
-
diletanți prezintă comedia Iorgu de la Sadagura a lui Vasile Alecsandri, iar în 1874, pentru a răspunde interesului față de reprezentațiile teatrale, se constituie o societate cu acest profil, numită Thalia Română. Seratele „declamatorico-muzicale” ofereau ocazia recitării din poeziile lui Andrei Mureșanu (Deșteaptă-te, române, O privire din Carpați, Glasul unui român), Vasile Alecsandri (Către români, Cântecul gintei latine, Santinela română), Iosif Vulcan, Dimitrie Bolintineanu ș. a. Din 1867 va funcționa și o orchestră, iar din 1873 un cor. La 15 mai 1868 se
SOCIETATEA LITERARA „SAMUIL VULCAN”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289760_a_291089]
-
poezii, [...] deprinderi literare corespunzătoare, ținerea de concerte muzicale și declamative, ajutoare pentru membrii mai lipsiți”. În raportul de activitate pe anul 1878 se afirmă că menirea societății „a fost nu numai de a se cultiva membrii ei pe sine, a deștepta și nutri simțul național numai în inimile membrilor ei, ci a-și extinde razele încălzitoare, după putință, peste întregul public român din Cluj și dimprejur”. Se organizează ședințe ordinare și publice. În ședințele ordinare se discută și se citesc scrieri
SOCIETATEA DE LECTURA „IULIA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289750_a_291079]