14,000 matches
-
Dumnezeu l-a scos din închisoare.” (Remus Radina, Testamentul din morgă, Ed. Tinerama, sine loco, sine anno, p. 56) Dacă postul de bucate, pentru mulți era totuși imposibil, postul minții devenea un excelent prilej de aprofundare spirituală. De comun acord deținuții poartă discuții exclusiv referitoare la probleme teologice, evită certurile și înmulțesc rugăciunile. La mulți dintre mărturisitori apare menționată Săptămâna Patimilor sau vinerea patimilor ca perioade de post respectate, deși administrația penitenciarelor tocmai atunci, intenționat îmbunătățea hrana, de altfel foarte mizeră
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 by http://confluente.ro/Marturisitorii_minuni_marturii_repere_cateva_consideratii_si_reflectii.html [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
îmbunătățea hrana, de altfel foarte mizeră, cu câte o bucată de carne. Una dintre probele grele prin care cetățeanul gulagului românesc trebuia să treacă era relația cu aproapele. Îndemnând la lupta pentru supraviețuire și la delațiune, regimul spera în închistarea deținuților într-un egoism feroce care să provoace ură și respingere față de celălalt. Soluția nu putea veni din altă parte decât din morala creștină și astfel: „În celulă, din ce în ce mai mult, fiecare va simți că suferința nu e numai a lui și
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 by http://confluente.ro/Marturisitorii_minuni_marturii_repere_cateva_consideratii_si_reflectii.html [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
al tenebrelor și lipsei de speranță. Mărturisirile Părintelui Arhimandrit Ioan Iovan sunt punctate mai frecvent de slujirea sfintei Liturghii decât de anchetele sau pedepsele la care este supus. „Nu a lipsit o zi fără să oficiez Sfânta Liturghie. Cu ajutorul plantoanelor (deținuți de drept comun), primeam o sticluță de culoare închisă, pe care scria ‹‹vin tonic››, dar în realitate conținea vin adus clandestin de aceștia. Antimisul îl aveam cusut pe spatele maieului. Potirul era o cutie de medicamente, din ebonită, sfințită.”( Monahia
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 by http://confluente.ro/Marturisitorii_minuni_marturii_repere_cateva_consideratii_si_reflectii.html [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
PNȚ, a cunoscut cel mai dur regim de izolare, singura posibilitate de comunicare se reducea la bătăile morse în țeava caloriferului sau la tușitul morse, o practică ce nu este întâlnită decât la acest penitenciar. În astfel de condiții totuși deținuții au reușit să se mărturisească: „Printre puținele întâmplări ce mi-au schimbat ‹‹o clipă din șirul zilelor la fel›› îmi amintesc că, de Crăciunul anului 1961 sau de Paștele anului 1962, în tot cazul, după revenirea mea a doua oară
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 by http://confluente.ro/Marturisitorii_minuni_marturii_repere_cateva_consideratii_si_reflectii.html [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
a făcut posibilă trăirea unei vieți în Iisus Hristos deplină și poate de aceea sistemul a fost nu de puține ori mult mai dur cu ei: La Canal, brigada preoților era brigadă disciplinară, supusă unui regim exterminant. Pe lângă munca epuizantă, deținuților preoți le erau administrate sistematic bătăi. Remus Radina mărturisește: „Călăul Chirion (comandantul lagărului n.n.) constituise o brigadă disciplinară numai din preoți, condusă de torționarul Vasile Matei. Preoții erau supuși la o muncă grea și la bătăi permanente. Cu toate acestea
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 by http://confluente.ro/Marturisitorii_minuni_marturii_repere_cateva_consideratii_si_reflectii.html [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
o formă de opoziție, de rezistență, demonstrând că sistemul nu este imbatabil, că prezintă fisuri și că speranța, chiar și din această perspectivă a imediatului, nu a murit. Sărbătorirea Nașterii Domnului în ciuda eforturilor administrației care își înmulțea șicanele rămân pentru deținuți momente încărcate de emoție și seninătate de care toți mărturisitorii își amintesc cu plăcere. La tradiționalele melodii se mai adăugau texte noi, specifice mediului carceral, compuse de poeții închisorilor: „Și în lagăr la Cavnic, de Crăciunul din anul 1952, am
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 by http://confluente.ro/Marturisitorii_minuni_marturii_repere_cateva_consideratii_si_reflectii.html [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
extraordinar al unui legionar ardelean, pe nume Ciumău, cutremurau galeriile. Când am ieșit din corfe la orizontul 200 unde lucram noi, din cerime, atârna o creangă de brad, împodobită cu panglici colorate. O puseseră acolo artificierii civili. Pe măsură ce corfele descărcau deținuți, creștea numărul vocilor, din corul condus de popa Scai. Mai bine de o jumătate de oră nimeni n-a plecat la locul lui de muncă și s-au cântat colindele cunoscute de tot românul, dar și cele cunoscute numai de
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 by http://confluente.ro/Marturisitorii_minuni_marturii_repere_cateva_consideratii_si_reflectii.html [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
ești Doamne, în suferințele pe care ni le îngădui! Fă-mă Doamne, bun! Bun, ca un Om!”(Pr. Dimitrie Bejan, Vifornița cea mare, vol. III, Ed. Credința Strămoșească, sine loco, sine anno, pp. 124-125) Mărturisirea credinței în Învierea Domnului conferă deținutului o stare harică, unică, în care toate constrângerile fizice la care e supus se dizolvă, lăsând loc acelei păci duhovnicești, capabilă să metamorfozeze cele mai sumbre circumstanțe. Fie ca preț plătit din liberă voie pentru păstrarea demnității, fie ca traseu
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 by http://confluente.ro/Marturisitorii_minuni_marturii_repere_cateva_consideratii_si_reflectii.html [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
cu creștinismul, dar, întâlnind în temniță pe cei care îl practicau, sesizând seninătatea și împăcarea cu care își petreceau detenția, au început și ei să practice rugăciunea și celelalte fapte creștine posibile într-un asemenea spațiu; - au existat, desigur, și deținuți care nu au avut o autentică trăire creștină, dintre aceștia administrația închisorilor își racola informatorii. Tot din rândul celor necredincioși au fost cei care s-au sinucis sau au ieșit din închisoare socotindu-se învinși și dorindu-și răzbunarea. Dar
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 by http://confluente.ro/Marturisitorii_minuni_marturii_repere_cateva_consideratii_si_reflectii.html [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
și-au câștigat libertatea și fericirea, realizând ceea ce părea imposibil - izbânda în fața comunismului. În urma materialului consultat, a rezultat că, în ciuda tuturor eforturilor pe care sistemul comunist le-a făcut, de înăbușire a credinței și de descompunere interioară a persoanei umane, deținuții din închisorile comuniste au reușit să trăiască o viață în Iisus Hristos în toată plenitudinea ei. Demersul nostru introspectiv și retrospectiv printre oameni și fapte dintr-un timp al întunericului, când România a fost luată în stăpânire prin minciună și
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 by http://confluente.ro/Marturisitorii_minuni_marturii_repere_cateva_consideratii_si_reflectii.html [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
prietenii și colegii de serviciu să devină informatori și să dea declarații acuzatoare, a reușit să-și ajungă scopul, inculpându-mă în legătură cu Revoluția Maghiară și condamnându-mă la 4 ani de închisoare. Din 1958 mărimea condamnării nu mai era importantă. Deținuților ce executau sentința în lagărele de muncă forțată, deschise în 1958 în Balta Brăilei, li se putea prelungi punerea în libertate, cu o pedeapsă administrativă, la fiecare nouă scadență. Astfel eliberarea se putea realiza la data decesului. Destinul însă n-
O viață de luptă, suferință și speranță: VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist by http://revistaderecenzii.ro/o_viata_de_lupta_suferinta_speranta/ [Corola-blog/BlogPost/339238_a_340567]
-
nume, dintre cei 800 de elevi care au trecut prin Închisoarea de la Târgșor. De altfel, un colaborator al revistei Candela de Montréal a scris un articol, Răspuns unui denigrator, în care îl combate cu citate din cărți publicate de alți deținuți politici, arătând că tot ce spune el sunt fantasmagorii personale. D.G.: Ce nu ți-a oferit România pe plan profesional? V.R.: În februarie 1951, la ieșirea din închisoare, doi dintre colegii mei, ce făcuseră parte din grupul pe care îl
O viață de luptă, suferință și speranță: VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist by http://revistaderecenzii.ro/o_viata_de_lupta_suferinta_speranta/ [Corola-blog/BlogPost/339238_a_340567]
-
Acasa > Stihuri > Semne > SFINX III Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Înlănțuit de-a pururi în quintale Așa cum unui deținut ai pus cătușe la picioare, Pe piatra ta acolo sus pe munte Asculți albastre trilluri scumpe. M-aș confrunta încet cu stânca ta Vulturul mă ține însă treaz, Devine o dovadă a libertății gândului Căldura sau răceala vântului. Nimeni nu
SFINX III de PETRU JIPA în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/petru_jipa_1420618055.html [Corola-blog/BlogPost/376648_a_377977]
-
asista. Nu și la moartea sfiirii. Tăcute fi-vor toate și juruite sub imn de nescris!” Ce urmează să însemne Evanghelia Tăcerii pentru cititor, suntem încredințați: „O imensă grădină va fi Evanghelia Tăcerii. Și slovele- închisori ale gândului nerostit! Etern deținut al Melanholiei mă așez să tac! Biserica din stele mă rabdă!” Simbolul central al poemelor este, evident, Tăcerea, metaforă a descoperirii trăirii, a sentimentelor, a particularului, a detaliului de viață și, nu în ultimul rând, a sinelui. Exeget al Tăcerii
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Evanghelia_tacerii_nicoleta_milea_1327350119.html [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
Cu gândul ăsta am încercat s-adorm. Am cumpărat a doua zi ziarele pe care le știam,am căutat pe internet,nimic și iar nimic. Nimeni n-o mai vroia înapoi. Dar și pe mine mă-ncurca. Era genul de deținut care n-avea decât un gând. Să evadeze ! Ce naiba fac cu tine?” am întrebat-o cu gând că îmi va da răspunsul. Și mi l-a dat. A întors capul către ușa și a lătrat puternic. „ Să-ți dau drumul
RECOMPENSA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1431756349.html [Corola-blog/BlogPost/341607_a_342936]
-
pe care l-am luat pe DVD” au fost auzite însă de membrii unei patrule, care i-au arestat și i-au luat pe sus imediat. În câteva ore doar, cei doi au fost încarcerați într-o închisoare, ca niște deținuți periculoși, rași în cap și dați în grija gardienilor. A doua zi, urmau să fie executați prin electrocutare pe temutul scaun. Pirații nu se jucau, la fel ca și producătorii. Doar că fiecare o făcea în maniera sa. „Bine, dar
TEROAREA ALBĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1475792419.html [Corola-blog/BlogPost/350221_a_351550]
-
întrebat dacă în acest context în care au primit asigurări că au Biserica în ceruri, nu ar putea să plătescă slujba de mărturisire prin virament bancar, dacă tot nu mai contează duhovnicul?! „Unde sunt Ierarhii noștri?” se întreabă astăzi toți deținuții politici cocoțați pe scara nonagenară, preacucernică și preacuvioasă a trăirii lor jertfelnice. Unul mai hâtru răspunde: - Poate sunt în pelerinaje de pocăință pe la vestitele închisori, care au ofilit, încarcerat și decimat aproape toată Floarea tinerimii ortodoxe, între 1938-1964 și după
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_unde_sunt_gheorghe_constantin_nistoroiu_1346049274.html [Corola-blog/BlogPost/355286_a_356615]
-
cuvântului), cum era el, acest lucru ar fi constituit mai degrabă o povară. Un episod, pe care chiar Părintele ni l-a povestit odată, are și o notă de haz. În perioada imediat următoare anului 1964, după eliberarea generală a deținuților politici, s-a pornit un mare scandal în legătură cu biserica româneasca din Saint Jean de Beauvais de la Paris, a cărei "recuperare" sub jurisdicția Patriarhiei Române era dorită mult de puterea comunistă. Cum Părintele Benedict Ghiuș a fost în tinerețe prieten cu
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1497590105.html [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
închisoarea "C" MAI, la Jilava din 3.04.1959, la Aiud din 19 mai anul 1959, fiind transferat apoi la formațiunea 0957 Ostrov din 16 mai 1962. A fost eliberat pe 25 iunie anul 1964, fiind grațiat alături de alți mulți deținuți politici. Restul vieții și-o va petrece în aceeași discreție și smerenie, devenind un adevărat model de duhovnicie pentru numeroase generații. S-a născut în viața cea cerească și veșnică, fiind înmormântat în cimitirul Mănăstirii Cernica în ziua de 12
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1497590105.html [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > PERDELE DUBLE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 676 din 06 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului PERDELE DUBLE Printre deținuții colegi de muncă de la mina Almașul Mare unde lucram, se afla și deținutul Sărindar, un tip brunet mare cât un munte, care lucra la echipa de transport de la orizontul IV al minei Muncăceasca Vest. Sărindar povestea că era închis el
PERDELE DUBLE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Perdele_duble_mihai_leonte_1352189518.html [Corola-blog/BlogPost/351286_a_352615]
-
faptul că una dintre fete este căpitan de securitate, cealaltă secretară la școală - funcții care, în contextul dat, ținând cont de epoca delațiunii în care se petrece acțiunea romanului, puteau fi îndeplinite concomitent de o singură persoană. Fiice ale unui deținut politic, ele ajung turnătoare ca să își poată continua studiile și pentru ca mama lor să își păstreze locul de muncă, altfel ar fi rămas fără casă și muritoare de foame. Și în privința legăturii gemenelor cu Norinel lucrurile sunt încurcate: îl urmăresc
DEDUBLAREA ÎN ROMANUL RĂZBUNAREA GEMENELOR DE AL. FLORIN ŢENE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1443091470.html [Corola-blog/BlogPost/379384_a_380713]
-
depindeau de acele cartelele pentru pâine. Pentru ajunge la mina Muncăceasca Vest trebuia să parcurgem o distanță de peste 3 kilometri de galerie prin minele Almașul Mare și Muncăceasca Est. La fiecare intrare existau santinele înarmate, căci în respectivele mine lucrau deținuți, așa numitele forțe speciale. Intrarea se făcea pe baza unei legitimații emise de colonia de muncă. La fiecare intrare sau ieșire trebuia să arăți legitimația, erai controlat corporal de sus până jos, lampa o aveai desfăcută și dacă santinela voia
1961 DE LA UCENICIE LA MUNCA ÎN SUBTERAN de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 by http://confluente.ro/1961_de_la_ucenicie_la_munca_mihai_leonte_1374999204.html [Corola-blog/BlogPost/365148_a_366477]
-
moralitatea individului. De la minciunile în lanț la distrugerea miturilor, tradițiilor, ajungându-se până la disputarea apocaliptică a doi morți, artiști cunoscuți, în scopul campaniilor electorale, a plusării imaginii unui prefect și a unui ministru din tabele opuse. Ajungându-se până la răscumpărarea deținuților dintr-un „beci domnesc”, șperțari ordinari, politicieni veroși, ba și a unui torționar din pușcăriile comuniste, singurul rămas după gratii fiind un tip condamnat pe nedrept pentru a dublă crimă comisă de alții, unul dintre criminali fiind... gardianul care-l
TÊTE-À-TÊTE, NIG ȘI MIRCEA M IONESCU de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/nuta_istrate_gangan_1437263315.html [Corola-blog/BlogPost/359679_a_361008]
-
a fost izolat, la fel ca alți 12 bărbați din celula sa, în hrubele secției 1. Acolo au fost dezbrăcați în pielea goală și lăsați într-un frig cumplit, neavînd paturi sau scaune pe care să șadă. Epuizat, unul dintre deținuți a căzut din picioare după cîteva ore. Mircea Vulcănescu s-a așezat pe ciment ca o saltea pentru cel doborît, salvîndu-i viața. Filosoful a murit însă pe 28 octombrie anul 1952, bolnav de plămîni, ca urmare a tratamentului inuman la
ÎMPLINIREA A 113 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC ŞI A 65 DE ANI DE LA MUTAREA SA ÎN VEŞNICELE ŞI CEREŞTILE LOCAŞURI – MIRCEA VULCĂNESCU (1904 – 1952)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţi by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493711479.html [Corola-blog/BlogPost/343136_a_344465]
-
din ACNSAS (dosar ce cuprinde acte cu privire la lotul II al Guvernului Ion Antonescu din care făceau parte, printre alții, ca și condamnați criminali de război Alexandru Marcu și Mircea Vulcănescu) se află dosarul de Penitenciar nr. 64/1952 P al deținutului K9320/1948 Vulcănescu Mircea. Arestat preventiv fără mandat încă din 30 august 1946, condamnat la 20 octombrie 1948, i se alcătuiește dosarul ce-i poartă datele de naștere, părinții, ocupația la data arestării, averea la data arestării (în dreptul căreia stă
ÎMPLINIREA A 113 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC ŞI A 65 DE ANI DE LA MUTAREA SA ÎN VEŞNICELE ŞI CEREŞTILE LOCAŞURI – MIRCEA VULCĂNESCU (1904 – 1952)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţi by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493711479.html [Corola-blog/BlogPost/343136_a_344465]