1,251 matches
-
creatori - Paradjanov, Stus, Vadim Delaunay, Amalrik, Gorbanevskaia - sunt trimiși în lagăre sau internați în aziluri psihiatrice. Represiunea este deosebit de severă contra intelighenției ucrainiene, care îmbină aspirațiile democratice cu ideea unei renașteri culturale naționale. Sub presiuni internaționale, puterea preferă să se debaraseze de sute de creatori „rebeli” obligându-i să emigreze cu o „viză evreiască” sau expulzându-i din țară. Multora dintre aceștia li se retrage cetățenia sovietică. în imposibilitate de a se exprima fără a se plia în fața diktatului ideologiei sau
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a început prin a desemna denunțarea cultului personalității lui Stalin, lansată în februarie 1956 la cel de-al XX-lea Congres al PCUS și, după aceea, tentativa făcută în cursul anilor 1956-1964 de către Hrușciov și de apropiații săi, pentru a debarasa regimul de cele mai staliniste din trăsăturile sale. Actualmente, termenul are o accepție mai largă și desemnează procesul complex care, atingând sferele politică, economică, socială și culturală, afectând nu numai elitele conducătoare și întreaga societate în URSS și în democrațiile
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
iunie 1982, este supus hărțuielilor, iar o lege din noiembrie 1983 le permite comandanților lagărelor să prelungească pedepsele deținuților. Dacă, începând din martie 1985, Mihail Gorbaciov* se străduiește să promoveze perestroika și glasnost, el înțelege, la rându-i, să se debaraseze de disidenți și într-o primă etapă, se arată a fi chiar mai represiv decât Brejnev*. Astfel, Anatoli Marcenko, care făcea greva foamei pentru eliberarea tururor deținuților politici, moare pe 8 decembrie 1986 urmat, în octombrie 1987, de Valeri Marcenko
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
pentru puterea sa, așa cum s-a vădit și la moartea lui Stalin sau a lui Mao*. Iar accesul la vârful partidului nu înseamnă sfârșitul luptei: lui Hrușciov îi vor trebui trei ani pentru a-și consolida puterea după ce s-a debarasat de Beria; dar el însuși va fi răsturnat de la putere printr-o revoluție de palat, și succesorul său, Brejnev, va face uz de niște intrigi întortocheate pentru a se pune la adăpost de o soartă asemănătoare. începând din anii 1970
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
agenți, iată ceea ce ne trebuie”. Lenin este fascinat de organizarea riguroasă modernă de armată, de marea întreprindere capitalistă, care implică o conducere încarnând „unitate de voință”. într-o aluzie la Naceaev, el merge până la a afirma că „pentru a se debarasa de un membru nedemn de ea, o organizație de revoluționari adevărați nu se va da înapoi de la niciun mijloc” - legitimând deja crima cu justificare politico-ideologică. Astfel, Lenin răstoarnă concepția social-democrată* a partidului*: nu clasa muncitoare* este cea care creează, în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ultimii au trebuit să admită că un succes militar nu capătă sens decât în raport cu o linie politică adaptată împrejurărilor. Cea de-a patra transformare esențială este „naționalizarea” PCC. Departe de Moscova, lipsit de legătură radiotelegrafică timp de mai multe luni, debarasat după întrunirea de la Zunyi de tutela lui Otto Braun, delegatul Internaționalei Comuniste* PCC își accentuează procesul de „naționalizare”. Consecința imediată - el are o mai bună percepție a mutației fundamentale a climatului politic chinez - avântul naționalismului* confruntat cu presiunea crescândă a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Problemele care urmează să fie reglementate prin decizia majorității sunt separate în mod artificial de faptele ce le precedă, le însoțesc și le succedă și sunt transformate într-un „caz” juridic sau într-o „problemă” politică de care ne putem debarasa printr-o decizie majoritară. În contextul afacerilor interne, această procedură nu este neapărat dăunătoare. Aici decizia luată prin vot majoritar de către un organism parlamentar operează în contextul unui sistem complex de mecanisme care vizează schimbarea pașnică, completându-se, sprijinindu-se
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de-a doua reguli depinde de îndeplinirea celei dintâi, la fel și realizarea celei de-a treia reguli depinde de respectarea celei de-a doua. Un stat poate avea o abordare rațională a propriilor interese naționale numai după ce s-a debarasat de spiritul cruciat al crezului politic. Un stat este capabil să evalueze cu obiectivitate interesele naționale ale părții adverse numai după ce și-a asigurat ceea ce consideră a fi propriile interese naționale. Compromisul pe orice temă, oricât de minoră, este imposibil
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de frustrare; șefii ierarhici, în schimb, au impresia că nu cunosc bine toate problemele, că iau decizii fără a avea la dispoziție toate informațiile necesare, fapt care le creează un oarecare sentiment de incertitudine; șefii ierarhici nu acceptă să se debaraseze de unele funcții care, de fapt, revin celor funcționali. De exemplu, ei vor realiza în continuare controlul subordonaților, ceea ce duce la apariția sentimentului de inutilitate la cei din serviciile funcționale; la rândul lor, cei din serviciile funcționale, ca reacție de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de pulsiuni indezirabile, dar dorind să rămână fideli idealului sinelui lor (liderul este admirat pentru curajul său și insufl\ curaj subordonaților săi pentru a realiza idealul său); 9. liderul care este un exemplu negativ și subordonații care doresc să se debaraseze de conștiința morală sau de valorile convenționale, dar care sunt incapabili de a o face singuri; 10. liderul „bun exemplu” și subordonații turmentați de gânduri imorale, care doresc să reziste acestora, dar nu reușesc să o facă singuri (subordonatul își
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ierarhizarea elementelor în vederea eliminării a tot ce este inutil, neesențial, superfluu. Această operație este orientată împotriva tendinței naturale a omului de a acumula. Seitsu sau organizarea duce mai departe operațiunea anterioară, în sensul că odată ce postul de muncă a fost debarasat, urmează ca fiecare element conservat să fie amplasat acolo unde este necesar, astfel încât să se evite pierderea de timp în căutarea lui, să fie evitate gesturile suplimentare și inutile etc. Principiul care stă la baza acestei operații este relativ simplu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sunt mai bine decelate defectele, cu atât o organizație este mai bine cotată, cu atât tinde spre „zero-defecte” și devine în scurt timp cel mai bun agent de recrutare. Seiketsu sau ordine definește regulile prin care locurile de muncă sunt debarasate de obiectele inutile, prin care ele sunt aranjate și organizate sau prin care se realizează curățirea lor. Această operație le consolidează pe celelalte trei, dar se asociază cel mai puternic cu a treia, deoarece oferă ocazia de a descoperi mijloacele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
grave perturbări mentale și chiar moarte; patologiile posttraumatice generate de orice tip de accident, indiferent de locul unde și de momentul când se produce ; faptul că nu întotdeauna organizațiile se îngrijesc de cei accidentați, ci mai curând încearcă să se debaraseze de ei, precum și faptul că nu sunt întreprinse suficiente măsuri care să preîntâmpine provocarea lor îi fac pe membrii organizației să perceapă organizația ca încălcând ceea ce se numește justiție organizațională, să nutrescă sentimente de ranchiună, să fie dezorientați etc., ceea ce
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
acest context, mersul gândirii? În fața acestei probleme, exegeții au adoptat adesea două atitudini opuse. Unii, după exemplul lui Louis Althusser, afirmă că noțiunea de muncă Înstrăinată este un concept premarxist. Descoperind valoarea-muncă a lui David Ricardo, Marx s-ar fi debarasat de „deșeurile ontologice” care i-ar fi deranjat până atunci producțiile. Fără a dori să intrăm aici În polemici inutile, ne vom rezuma la a observa că această reprezentare a evoluției gândirii lui Marx se lovește de faptul că referința
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
numea „chestiunea centrală a democrației”: cetățenii stimulați de libertatea de conștiință și de opinie acceptă de bunăvoie, În numele interdependenței care Îi unește, să creeze societate. Aceasta este calea pe care trebuie să o urmeze orice om modern pentru a se debarasa, conform Învățămintelor celui care a scris Vechiul Regim și Revoluția, de „orice servitute de fapt” și pentru a se realiza ca „individ complet”. Ar trebuie oare, În acest sens, să vorbim despre o legătură reciprocă, cooperatistă, contractuală sau, mai sofisticat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
diversificare sau de uniformizare (care poate merge până la constituirea de grupuri izolate). O nouă epistemă Apariția unei episteme a diversității impune problematizări metodologice și epistemologice. Nu mai este de-ajuns să admitem, premisă stânjenitoare, dar inevitabilă și de care ne debarasăm imediat după aceea, ca În științele umane cercetătorul să fie simultan și alternativ subiectul care Întreprinde cercetarea și obiectul acesteia pentru a rezolva dificilele probleme puse de intersubiectivitate și de interferență Între cunoaștere și angajare. Diversitatea culturilor și a limbilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Închis de către autoritățile civile. Este necesară o autorizație expresă din partea statului pentru a Înființa o congregație; călugării nu mai pot să conducă școli, „nici direct, nici indirect”. Legea din 1905 exclude toate ordinele religioase din Învățământ. Laicizarea școlii, menită să debaraseze Învățământul de orice subordonare clericală, a declanșat un veritabil război școlar. Clemenceau declarase foarte clar În privința partidei clericale: „Războiul dintre noi nu se va desfășura În stradă, ci În școli”. Viviani a mai răsucit puțin cuțitul În rană: „Nu am
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Atitudinea mixofobă implică dorința de a-i ține la distanță sau de a-i Îndepărta pe cei despre care se crede că ar amenința grupul. Această dorință de separare poate deveni extremă, transformându-se În dorință de exterminare: ne putem debarasa de „ceilalți” care ne neliniștesc sau de „diferiții” care ne amenință printr-o segregare strictă, prin expulzarea totală sau prin distrugerea lor. Dacă acceptăm acest cadru de analiză, concentrarea asupra diferențelor culturale poate fi interpretată fie ca o mască sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de făcut, în măsura posibilului și fără să consimtă la mari sacrificii“. Sună a muzică familiară?... Și tot Havel explică: „...Trebuie să fii naiv pentru a crede că de la o zi la alta populația noastră - sau umanitatea întreagă - se va debarasa de orbirea ei, de egoismul ei, că va deveni altruistă și va accepta sacrificiile în numele cauzei bune“. Există o sentință „naivă“ la amicul meu N.C. Munteanu, care m-a făcut să redeschid cartea lui Havel și să scriu această scrisoare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
de 40% sunt indicate explorări suplimentare cum ar fi scintigrafia pulmonară, cateterismul cardiac simplu sau cu sondă dublă cu balonaș cu blocarea arterei pulmonare [10,14]. 4.1. DECORTICAREA PLEURO-PULMONARĂ Decorticarea pleuro-pulmonară din punct de vedere etimologic înseamnă „a se debarasa de coajă, de carapace” (decorticarea bobului de orez - Delorme 1892); este intervenția chirurgicală care redă plămânului funcția respiratorie eliberându-l de capsula fibroasă care îl încarcerează. Se urmărește desființarea pungii pleurale prin îndepărtarea pahipleuritei viscerale și a celei costo-parietale, cu
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
vindicativă de către Partidul Comunist din Boemia Moravia (KCSM) în Cehia și de către Partidul Comunist Slovac (KSS). Cel de-al doilea versant al clivajului este ocupat de către partidele care văd în moștenirea comunistă o greutate supărătoare de care trebuie să se debaraseze pentru a lupta eficient împotriva relației de dependență. Această orientare duce la stigmatizarea intereselor formate în timpul vechiului regim ca fiind "clientelare". Este cazul Uniunii Forțelor Democratice (SDS) în Bulgaria, al Partidului Național Liberal (PNL) și al Partidului Democrat (PD) în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
și care se perpetuează de-a lungul diferitelor regimuri. Ca urmare, ea nu reprezintă, după părerea noastră, un proces reușit, ci mai degrabă o ecloziune parțială care își transformă conținutul, nuanța, dar care încă nu a ajuns la a se debarasa de logica automatismelor. Ca urmare, în afară de clivajul centru versus periferic, restul contradicțiilor sunt valorizate sub forma conflictelor politice instituționalizate în substitutele clivajelor parțiale cu durată de viață determinată. Altfel spus, după 1989, nu se pot identifica într-adevăr clivaje, ci
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
situație prin persoana caucazianului Mehmet Șihau Oglî, „rebotezat“ în rusește Ivan Ivanovici Șahov, dar care continua să-și spună Mehmet. Dorința unora dintre boierii basarabeni de a-și proba patriotismul rusesc era însă așa de puternică încît țineau să se debaraseze de numele moldovenesc în orice chip. Cea mai simplă modalitate era modificarea numelui astfel ca să nu mai pară moldovenesc. Tatăl Smaragdei Theodorovna se numea Toader Cacioni. „[...] numele lui adevărat, Cățăoanu, cum era moștenit de la părinți și moși, i se părea
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
sarcina teoriei informației. 6. Teoria informației Științificitatea modelului este întărită de teoria informației. Fenomenul luat în considerare este redus: nu mai este vorba decît de mesaj la nivelul său tehnic, cu alte cuvinte, fără intervenția unui conținut semantic oarecare. Ne debarasăm de problema complexă a semnificației. Mesajul, fără conținut semnificant, este redus la producerea unităților discrete, în succesiune. Este un șir. Pentru ca acest șir de unități să poată atinge extremitatea lanțului fără a fi deformat, trebuie să respectăm anumite condiții: • privitor
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
În fața justiției și administrației, care era marea victorie a enciclopediștilor și revoluționarilor francezi, avându-l ca mentor pe J.J. Rousseau, „descoperitorul bunului-simț” și al dreptului natural; nu, Karl Marx „visa” o „altă societate”, care să forjeze „omul nou”, un individ debarasat de instinctele și reflexele sale fundamentale, create și Întărite Într-o evoluție de mii de ani de viață socială. Și, mai ales, visătorul om de știință, Marx, voia extirparea „egoismului uman”, diferențierea, „monstruoasă” uneori, Între indivizii aceleiași societăți. Naivitatea sa
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]