560,054 matches
-
expoziția, designerul și graficianul Ioan Cuciurcă, au creat un discurs vizual cu o epică subiacentă de-a dreptul spectaculoasă. Premisa acestui scenariu, adică zestrea, deși aparent o simplă abstracțiune pentru că ea desemnează mai mult un ceremonial și o lume dispersă decît o realitate ușor perceptibilă, a fost transformată insesizabil într-o fascinantă demonstrație de bogăție și de vitalitate a vieții individuale și a organismului social. Amestec de precepte morale, de filosofii practice, de instinct al continuității și de obiecte concrete, de
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
inventarul de interior, bunurile casei, în special cele din categoria mobilă. Această contribuție complementară așeza părțile sub semnul întregului și asigura, de la bun început, un cadru ferm pentru buna funcționare a tînărului mecanism familial. O dată creată această premisă, nu rămînea decît opțiunea consolidării și a sporirii în timp. Pînă și imperativul stabilității familiale era încorporat în zestre, din moment ce destrămarea unei familii nu atrăgea automat după sine și recuperarea bunurilor aduse în patrimoniul comun dacă vinovăția era limpede stabilită. Dar cum societatea
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
de multe ori unică preț de o generație, erau, în esență, văluri magice, forme investite tacit cu puterea miraculoasă de a conserva tinerețea și de a recepta fericirea. Deoarece numai într-o lume pentru care puterea aspirației este mai mare decît prezumția morții și energia ficțiunii depășește cu mult orizontul cotidianului, corpul se poate încredința, fără suspiciunea incompatibilității, unor asemenea construcții la limita neverosimilului. Costumele acestea, îmbrăcate episodic și apoi transmise ca zestre, au devenit și un altfel de zestre, migrînd
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
că înainte de a avea probleme cu "catindatul", dl Năstase are mari probleme cu partidul. Nu e nevoie de cine știe ce sondaje complicate pentru a descoperi că destui membri activi ai P.S.D.-ului vibrează mai degrabă la limbajul gros al lui Vadim decât la neologismele suave ale lui Năstase. Urmăriți-le reacțiile în momentele sensibile și veți fi șocați de amestecul de naționalism, intoleranță și xenofobie ce le guvernează comportamentul. Nici în "teritoriu" Adrian Năstase nu stă mai bine. Incapabil să se impună
Iliescu, succesorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14688_a_16013]
-
nației. Din păcate pentru el, în domeniul politicii externe e masiv eclipsat de către versatul Iliescu, dar mai ales de către surprinzător de activul Mircea Geoană. Ca să nu mai spun că până și Petre Roman ori Adrian Severin fac figuri mai convingătoare decât omul din Piața Victoriei. Dl Năstase știe foarte bine că în materie de progres economic n-a fost capabil de mai nimic. Sprijinul, pe față sau mascat, adus sistemului comunist din economie, complicitatea dubioasă cu sindicatele, incapacitatea de a atrage
Iliescu, succesorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14688_a_16013]
-
în materie de progres economic n-a fost capabil de mai nimic. Sprijinul, pe față sau mascat, adus sistemului comunist din economie, complicitatea dubioasă cu sindicatele, incapacitatea de a atrage investitori străini sunt handicapuri insurmontabile chiar pentru premieri mai capabili decât fostul reprezentant la Strasbourg și Oslo al lui Nicolae Ceaușescu. E bineștiut că orice guvern ia măsurile dure în prima parte a mandatului, lăsând pentru partea a doua oblojirea rănilor sociale. De-acum, chiar dac-ar vrea să facă reformă
Iliescu, succesorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14688_a_16013]
-
monarhia (după ce, în prealabil, ar convinge membrii Casei Regale că Ion Iliescu ar fi șeful ideal al unui guvern cu puteri nelimitate). Să nu-mi spuneți că e absurd, pentru că de doisprezece ani încoace în România nu s-au împlinit decât profețiile absurde! Dacă soluția monarhic-iliesciană nu vă surâde, există încă una, la fel de avantajoasă pentru Iliescu și de catastrofă pentru Năstase: pur și simplu, desființarea instituției prezidențiale. Tot prin modificarea Constituției, și tot prin invocarea unui model ilustru: se știe doar
Iliescu, succesorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14688_a_16013]
-
Iliescu și de catastrofă pentru Năstase: pur și simplu, desființarea instituției prezidențiale. Tot prin modificarea Constituției, și tot prin invocarea unui model ilustru: se știe doar că în America președintele e șeful guvernului - și atunci totul n-ar mai fi decât o chestiune de titulatură. Adică, în loc să ne alegem președintele, ne alegem primul - ministru! Cu alte cuvinte, să intrăm în binecunoscutul scenariu al furtului național al pălăriei, domeniu în care românii au o reală valoare... internațională. Ea ne-ar înălța în
Iliescu, succesorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14688_a_16013]
-
numele lui (astfel încît, la vîrsta de trei ani, Nissa Shetty a devenit Nissy Poe), a trudit din greu ca să aducă ceva de pus pe masă sau cîte ceva de îmbrăcat, și nu a cerut de la Hellen nimic în schimb decît munca obișnuită a femeii și făgăduiala că nu o să mai aibă împreună alți copii și, cu toate că ea așteptase lucruri mari de la viață, a înțeles foarte bine că fusese gata să se prăbușească în șanț și că norocul îi scosese în
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
okay, cu adevărat okay, ea era toată ziua ocupată, ceea ce ușura situația, el era de modă veche la pat și afară din pat, nu agrea prezervativele și alte chestii de felul ăsta, așa încît totul mergea bine, adică mai mult decît bine; ceea ce e bine. O dată pe săptămînă se duceau la cinematograful în aer liber, cu camioneta lui John, iar Hellen Poe se uita la stelele de deasupra capului, și nu la cele de pe ecran, și le mulțumea, cu oarecare reținere
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
mătăhălos, blînd dar dominator, așa încît bea zi de zi lichidul albăstrui, cu miros înțepător, pe care-l detesta. Și după ce nenorocitele de capre spaniole au fost duse la abator, săptămîni de zile nu s-a mai mîncat în casă decît carne de capră. Hellen Poe nu era o bucătăreasă prea înzestrată și micuța Nissy ajunsese direct să se teamă de mese, din pricina zîmbetului încîntat pe care trebuia să-l afișeze pe față. John Poe simțea nevoia să audă întruna mulțumiri
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
împărțea. După o masă copioasă cu carne de capră, își împingea scaunul în spate și pornea să țeasă proiecte de viitor. Cele cîteva animale din țarcul împrejmuit cu un gard de aproape doi metri, țepuit cu sîrmă ghimpată, nu constituiau decît începutul, declara tatăl vitreg al lui Nissy. El n-avea de gînd să trudească toată viața pentru alții, o să vedeți voi. O fermă de capre, ăsta era visul lui. [...] în casa lui nu exista nici un colțișor de intimitate. Copiii dormeau
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
cu pumnii, satisfăcută că, în scurtul timp cît îi putuse cotonogi, reușise să-i izbească dureros pe denigratorii ei. John Poe și-a scos din nou cureaua, dar fără tragere de inimă, pentru că știa că voința fetei era mai aprigă decît a lui. Ca urmare, a început să o ignore și nu a însoțit-o pe Hellen cînd aceasta s-a dus la cei din conducerea școlii să-i implore să n-o dea pe fiica ei afară din școală, s-
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
la asasinii primejdioși. Poate că o privire de respect. Dar după cinci minute, șeriful Henry și-a dat seama că ar fi fost foarte greu pentru un copil să săvîrșească asemenea grozăvie, să-și spînzure mama, ce dracu' nu avea decît zece ani. Nu a fost un caz prea greu de rezolvat, o femeie nebună pe care a apucat-o amocul, o femeie trupeșă și chipeșă, încă destul de bună pentru ca un bărbat s-o strîngă în brațe și s-o consoleze
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
Nissa, s-a găsit în afara pericolului. Poate că ea fusese aleasă să supraviețuiască, poate că mama ei o selectase ca pe unicul membru al familiei care merita să trăiască. Poate că mama ei văzuse sau auzise ceva la ea, altceva decît sălbăticia sau violența, și din această pricină îi cruțase viața. Nissa, steaua ei căzătoare! M-a auzit! Hellen m-a auzit, și-a spus ea. Probabil că într-o zi m-a urmărit în pădure, fără știrea mea, și de
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
personaje-marionetă, sau chiar complet devitalizate (o doamnă este "cu spate drept și sîni adevărați", domnii sînt "bine", "la braț cu soții sau amante machiate elegant") se transformă în piesă de teatru, astfel se inversează ordinea realului; piesa este mai adevărată decît ceea ce e marcat drept real. în Orizontal non-stop, într-adevăr una dintre cele mai reușite povestiri din volum, focalizarea pe vocea interioară a personajului face din lumea exterioară un spectacol: "e șase și treișpe' minute, gîndește Isidor, mai sînt trei
Violență și flori by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14711_a_16036]
-
grafic disjuncția din titlu; ceea ce desăvârșește, însă, senzația de supralicitare barocă sunt ilustrațiile, inspirat integrate grafic, tipărite pe foiță de calc. Preluate din cele mai diverse surse și grele de conotații erudite, ele au darul mai mult de a epata decât de a ilustra propriu-zis. Autorul le pune sub semnul provizoratului și lasă astfel cititorului inițiativa unei mai bune alegeri de imagini. Problema, însă, nu stă în aceea că ele nu sunt relevante, ci dimpotrivă, în faptul că depășesc cu mult
Cervantes resuscitat by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14716_a_16041]
-
Am fost cîndva soldați și tineri). în această ordine vom prezenta succint cele două titluri amintite. La prima vedere Infidelă este un film centrat pe adulterul unei femei căsătorite care își redescoperă feminitatea după ce cunoaște întîmplător un tînăr (mai tînăr decît ea) negustor de cărți. începutul filmului, precum și al relației celor doi, plutește parcă într-o atmosferă suavă de nevinovăție oarecum adolescentină; începutul filmului, precum și al relației celor doi, se situează sub semnul forțelor naturii (o furtună ce-i face să
Dramele și comediile zilelor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/14702_a_16027]
-
necesare unui asemenea efort (vezi filmele sale anterioare Atracție fatală, Scara lui Jacob). Am fost cîndva soldați și tineri reia obsesiv pentru cinematografia americană subiectul războiului din Vietnam. De astă dată însă numai ca fundal pentru prezentarea unei alte drame decît cea politică, anume una individuală, personală. început în registru patriotic, construit clasic și corect, cu redundanțe specfice peliculelor made in America, Am fost cîndva soldați și tineri utilizează tema războiului ca pretext pentru un discurs pe tema singurătății individului pe
Dramele și comediile zilelor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/14702_a_16027]
-
comandantul față de soldații săi, aceștia din urmă unii față de ceilalați. în altă ordine de idei să amintim și faptul că din cele 137 de minute de proiecție mai bine de jumătate se desfășoară pe cîmpul de bătălie - ceea ce nu face decît să asigure o oarecare monotonie, fără a contribui esențial la întărirea mesajului (fără doar și poate Am fost cîndva soldați și� tineri este mai înainte de orice un film cu mesaj: patriotic, umanitar ș.a.m.d.) ci din contră. Un film
Dramele și comediile zilelor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/14702_a_16027]
-
mărturisită a autorului în posibilitățile teatrului. O serie de grafice și tabele ne arată cum numărul total al didascaliilor - 52 % din textul dramatic - depășește numărul total al replicilor, iar personajelor feminine le revin mai multe didascalii deși mai puțin voluminoase decât cele destinate personajelor masculine. Statistica tipologică ne arată dominația clară a didascaliilor narative, în primul rând psihologice, care, diferențiindu-se în funcție de genul personajului, "reflectă nu o necesitate a textului dramatic, ci doar o prejudecată a autorului. Limbajul psihologic al didascaliilor
Cât teatru, atâta proză by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14713_a_16038]
-
ca niște ghilimele", "surâde ca un bust de filozof cu cap mare", "lucid ca dungile unui fotospectru analitic", "cu un dispreț de metal pur" etc. Concluziile vin de la sine: "Personajul de hârtie conturat de didascalii are mult mai multă forță decât personajul în carne și oase al replicilor ș" ț Criteriile de prioritate sunt inversate. Spectacolul va avea mai puțină forță decât piesa tipărită. O înfrângere necondiționată a teoreticianului și dramaturgului." (pp. 168-169) Cu alte cuvinte, didascalia subminează serios textul dramatic
Cât teatru, atâta proză by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14713_a_16038]
-
de metal pur" etc. Concluziile vin de la sine: "Personajul de hârtie conturat de didascalii are mult mai multă forță decât personajul în carne și oase al replicilor ș" ț Criteriile de prioritate sunt inversate. Spectacolul va avea mai puțină forță decât piesa tipărită. O înfrângere necondiționată a teoreticianului și dramaturgului." (pp. 168-169) Cu alte cuvinte, didascalia subminează serios textul dramatic atâta timp cât autorul nu stabilește un singur sistem de referință la care să (se) raporteze didascalia, confundând receptorul - interpret și receptorul - cititor
Cât teatru, atâta proză by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14713_a_16038]
-
mai îmbucurătoare cu cît avem de-a face cu un univers poetic prea puțin cunoscut, chiar în interiorul culturii noastre. în egală măsură îmbucurătoare este inițiativa revistei Familia din Oradea de a tipări acest studiu în Biblioteca sa. Nu ne rămîne decît să sperăm că inițiativele de felul acesta vor deveni din ce în ce mai frecvente.
O inițiativă binevenită by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14712_a_16037]
-
Adriana Bittel Mai mult decît felul cum arată, contează pentru mine cum vorbește un om. Cineva îmi poate deveni simpatic sau dimpotrivă, doar ascultîndu-l. Limbajul, tonul, accentul îmi spun multe despre gradul de instrucție, proveniența socială, dar mai ales despre inteligența și "naturelul" vorbitorului. Un
Placul by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14727_a_16052]