2,946 matches
-
arătate. Tutela este o sarcină socială, legală și personală, netransmisibilă care trebuie exercitată numai în interesele minorului 313, sub controlul permanent al autorității tutelare. Ea se deschide când minorul este lipsit de ocrotirea părintească, atunci când părinții minorului sunt decedați, necunoscuți, decăzuți din drepturile părintești, puși sub interdicție, dispăruți sau declarați morți, minori sau condamnați la o pedeapsă privată de libertate ori în cazul desfacerii adopției dacă fostul adoptat este minor, iar instanța apreciază ca fiind în interesul minorului instituirea tutelei. La
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
el. Plângerea poate fi depusă in interesul minorului și de către persoanele care, potrivit legii, au obligația de a înștiința autoritatea tutelară cu privire la existența unui copil lipsit de ocrotire părintească(art.138. C.fam). Instituirea tutelei pe motivul că părinții sunt decăzuți din drepturile părintești, va putea avea loc numai după ce hotărârea judecătorească prin care s-a luat această măsură a rămas definitivă și irevocabilă. În situația punerii sub interdicție a părinților minorului, pentru perioada în care rezolvarea cererii respective este în
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
318 E. Categorii de minori ocrotiți prin tutelă În conformitate cu prevederile art. 113 C. fam., tutela copilului minor se instituie în situațiile in care el este lipsit de îngrijirea ambilor părinți, datorită faptului că aceștia sunt: 1) morți; 2) necunoscuți; 3) decăzuți din drepturile părintești; 4) puși sub interdicție; 5) dispăruți sau declarați morți; 6) aflați în situația de a nu-și redobândi drepturile asupra copilului lor minor a cărui adopție a fost desfăcut (art. 9 din O.U.G. nr. 25
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Deschiderea tutelei A. Generalități Având rolul de înlocuire a ocrotirii părintești, tutela minorului se deschide ori de câte ori acesta este lipsit de ocrotirea părintească. Art. 113 C. fam. stabilește următoarele cazuri de deschidere a tutelei minorului, dacă ambii părinți sunt : > decedați; > necunoscuți; > decăzuți din drepturile părintești și se va deschide tutela minorului din momentul rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești; > puși sub interdicție. În această situație tutela minorului se va deschide doar in momentul rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești de punere sub interdicție. În
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
literatura de specialitate s-a apreciat, în mod just, că în cazurile în care autoritatea tutelară nu cunoaște bine persoana in cauză ea nu se va mărgini la luarea de la aceasta a unei simple declarații cu privire la faptul că nu este decăzut din drepturi, ci trebuie să se informeze temeinic cu privire la comportarea sa anterioară, cerând informații de la orice organ care ar putea să dea aceste informații sau de la orice persoană care o cunoaște. Când efectuarea primelor cercetări necesare pentru a se stabili
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
In ce imprejurari minorul este pus sub interdicție și care sunt consecințele legale produse de această măsură legală de protecție? b) Teste de autoevaluare: 1. Tutela minorului se instituie în cazul în care părinții sunt: a) morți b) necunoscuți c) decăzuți din drepturile părintești. 2. Tutela se exercită: a) În interesul minorului b) conform voinței tutorelui c) în baza legii 3. Nu poate fi tutore: a) cel decăzut din drepturile părintești b) persoana declarată incapabilă de a fi tutore c) minorul
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
urmă, avînd întietate interesul minorilului de a fi crescut și educat corespunzător. În conformitate cu prevederile art.113 din C. fam, tutela intervine în situația în care minorul nu beneficiază de îngrijire și educare din partea ambilor părinți, deoarece aceștia sunt: > decedați; > necunoscuți; > decăzuți din drepturile părintești, (conf. art.109 din C. fam.). Decăderea din drepturile părintești 348 intervine ca o sancțiune penală, aplicată de instanța judecătorească, dacă a fost prejudiciată viață, sănătatea și dezvoltarea fizică a minorului, prin purtarea abuzivă sau neglijența părintelui
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
în discuție, Codul familiei și reglementările speciale referitoare la drepturile copilului 355 b) Plasamentul În reglementarea anterioară 356, această măsură era luată față de acei copii ai căror părinți erau decedați, necunoscuți, puși sub interdicție, declarați judecătorește morți, ori dispăruți sau decăzuți din drepturile părintești, care nu aveau instituită tutela și pentru care noua reglementare, prevede luarea măsurii încredințării copilului unei persoane sau familii ori serviciului public autorizat ori unui organism privat autorizat. Măsura plasamentului familial era luată și față de copiii a
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
București, 1992, p.28. 141 Pentru aspectele de practică judiciară, a se vedea Legislația familiei .. . .., p.364-410. 142 Dreptul de avea legături personale cu copilul este necesar câtă vreme părintele căruia nu i s-a încredințat copilul nu a fost decăzut din drepturile părintești, (conf.art.109 C.fam). 143 Criteriul interesului minorilor determină instanța să-l încredințeze spre creștere și educare aceluia dintre părinți care îi poate asigura cele mai bune condiții. (În dec.nr.330/1991 a S.IV civ. a
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
le dețineau femeile erau guvernate de un cod masculin al aprecierii și al interesului.”42 Femeia activă, voluntară este de obicei încadrată în tipologia negativă: „cu cât era mai dezvoltat rolul mamei, cel puțin în declanșarea evenimentelor, cu atât ea decădea în postura de 36 Ibidem. (trad. n.) 37 David Salter, „Born to thraldom and penance”: wives and mothers in middle English romance, în „Essays and Studies”, annual 2002, pp. 41-42. 38 S. H. Rigby, op. cit., p. 135. (trad. n.) 39
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de altădată, ce păstra intacte ceremonialul și curtoazia, noblețea sufletească, onoarea, spiritul justițiar, și care se găsea, la sfârșitul Evului Mediu, într-o degradare a idealurilor sale. Curteanul se transformă într-un intrigant, ideea însăși de cavalerism a dispărut, a decăzut imaginea bărbatului plecat în căutarea iubirii pure, absolute sau a nemuririi. Digresiunea aceasta era necesară pentru a sublinia metamorfozarea unei lumi ce avea nevoie de alte coordonate: vechile simboluri fiind perimate, nu se putea apela decât la un antropocentrism. Lauretta
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
I, p. 47. 222 Ibidem, p. 316. 223 Ibidem, p. 319. 224 Ibidem, p. 318. 82 sentimente, chiar dacă uneori mai târziu, după moarte. Femeia nu poate refuza dragostea care i se oferă, altfel devine blamabilă de cruzime, de insensibilitate și decade din admirația ce i se acordă. Ca și celelalte tovarășe de reculegere în lumea mirifică a poveștii, nici Neifile nu privește cu dispreț acele femei care comit adulter, mai ales dacă au o scuză, așa cum este, deseori, prezența unui soț
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
spre ispită pe tinerii păstori florentini. Această narațiune, care caută să se găsească sub semnul mântuirii, al salvării sufletului, zugrăvește, într-o manieră foarte senzuală, foarte concretă, dragostea adevărată, dragostea naturală, freamătul plenar al simțurilor.”611 Din nou modelul pozitiv decade din grandoarea pe care ar fi trebuit să o 608 Giovanni Boccaccio, Comedia delle ninfe fiorentine, Edizione di riferimento: a cura di A. E. Quaglio, în Tutte le opere, vol. II, Mondadori, Milano, 1964, p. 155. (trad. n.) 609 Judith
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
femeia refuzând să fie ucisă și lăsată alături de un sclav gol, ucis și el, așa cum îi propusese, ca alternativă, Tarquin. Onoarea trecea la ea pe primul plan (de a nu fi înjosită în ochii tuturor prin supoziția că ar fi decăzut în păcatul trupesc cu un om inferior ca rang și că și-ar fi trădat soțul), de aceea nu mai poate fi perceput ca o virtute actul ei, deși rămâne o formă de manifestare a propriei libertăți interioare. 701 Preocupată
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
onoarea, decența, bunătatea tuturor celor implicați în acțiune și dragostea adevărată a Dorigenei și a lui Arveragus unul pentru altul.”836 Dorigena devine, ca și eroinele din povestirile amintite anterior, o victimă a autorității masculine, se supune dorinței soțului, nu decade în categoria femeilor infidele. Acceptă suveranitatea lui Arveragus și nu comentează când acesta decide să o cedeze pretendentului atât de înfocat, numai pentru a salva onoarea unei promisiuni. Voința proprie a personajului feminin nu mai este pusă în cumpănă, vocea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
p. 150. 934 Ibidem, p. 152. (trad. n.) 935 Ibidem, pp. 153-154. 252 crudă cu sentimentele acestuia. În această situație invectivele naratorilor la adresa ei sunt dure: „nătângo”, „șarpe otrăvit” 936 , „ființă mârșavă și rea” 937 , „zăluda de femeie” 938 . Deși decade moral prin afișarea unei legături extraconjugale, donna demonicata știe să pledeze pentru propria cauză (o soție trebuie să-și îndeplinească debitum conjugale, iar afacerile amoroase nu au o legătură directă cu mariajul 939), dovedindu-se o feministă convinsă (VI. 7
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
în mirajul dragostei propus de Pandar, ci analizează, cugetă, cântărește evenimentele în care este implicată, dar, o dată acceptându-l pe Troilus, devine pasională, nu i se poate imputa ipocrizia. Reprezintă un ideal de grație și de curtoazie, care însă va decădea de pe piedestalul inițial.983 Drumurile celor două personaje principale ale poemului sunt diferite, dar cel al Cresidei pare mult mai tragic. Troil se înalță, însă ea decade. După cum o descrie naratorul, personajul feminin cunoaște o mișcare descendentă dintru început, când
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
imputa ipocrizia. Reprezintă un ideal de grație și de curtoazie, care însă va decădea de pe piedestalul inițial.983 Drumurile celor două personaje principale ale poemului sunt diferite, dar cel al Cresidei pare mult mai tragic. Troil se înalță, însă ea decade. După cum o descrie naratorul, personajul feminin cunoaște o mișcare descendentă dintru început, când o percepem ca pe o creatură edenică, pentru ca în finalul portretizării să îi fie revelate și slăbiciunile: „Cât despre-a ei privire prea-senină,/ Cei ce-au văzut
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Exista Academia de Biliard, confundată de Pirgu cu Academia Română, unde se juca după reguli complexe: „un trei benți, un pul secret”. „Benți” înseamnă aici „mante”, marginile mesei, care nu avea găuri ca varianta ei americană. Chiar pe vremea Crailor jocul decăzuse și “îl jucau numai alunarii”, adică grecii. La cazino se joacă baccara, dar și ruletă. Călătoarea din Steaua fără nume fuge având la ea doar câteva fise de cazino. Un personaj din Jocul ielelor intră în Cazinoul din Sinaia cu
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Apoi citim Famous First Bubbles a lui Peter Garber și aflăm că, probabil, febra lalelelor nu a fost ceea ce am crezut noi ani de zile. Nici o încetinire economică - cu atât mai mult o prăbușire - nu a avut loc atunci când au „decăzut” lalelele olandeze. Da, au obținut prețuri ridicole, dar și astăzi obțin. Recent, un cumpărător anonim a plătit 700 000 de dolari pentru un singur bulb. Dintotdeauna a existat febra lalelelor, a orhideelor și alte pasiuni asemănătoare. Experiențele noastre, ca și
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
ne arată dinamica altor țări din fostul bloc comunist. Nu este nici o exagerare să afirmăm că, împotmolindu-se în smârcurile ultimei jumătăți de secol, basarabenii și-au pierdut aproape toate însușirile care dau sens și consistență unei națiuni, că au decăzut până la treapta semi-animalică, de ființe hăituite, prinse în goana pentru supraviețuire, și că idealismul - nu ca fantasmă colectivă, ci ca schelă a propriului destin - și-a pierdut de mult valoarea în ochii lor. Ar fi bine să ne amintim că
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
de pădure. De la finisarea ei în 1989, casa a fost de câteva ori prădată, vandalizată de refugiații din Transnistria, a fost reparată, apoi din nou prădată și abandonată... Peisajul frumos din împrejurimi mai atenuează într-un fel imaginea de „edificiu decăzut”, cum arată în prezent casa de creație a scriitorilor basarabeni, în ciuda eforturilor de renovare. Tot la Peresecina, mulți dintre scriitorii noștri au devenit proprietari, și-au construit vile - unele dintre ele chiar foarte cochete -, devenind astfel „feudali de Peresecina”. Primăvara
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
firește, de o ideologie literară!) și Începe să-și creeze propriile formule de existență: Sunt aici de patru zile și-i o tristețe inexprimabilă. Scriu despre artă, prost. Acum m-am rugat și m-am Îngrozit cât de jos am decăzut. Mă gândesc, mă Întreb ce am de făcut, mă Îndoiesc, ezit, de parcă n-aș ști sau am uitat cine sunt eu și, ca atare, ce am de făcut. Să-mi amintesc că nu sunt stăpân, ci slugă 8. Aceste cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
illustrate the deficiencies in historiographical reflections and didactical conceptions she has brought to light, the author invites her readers to a basic initiation in schooling from other countries ex-socialist or not, or at least as they were in the first decade after the fall of communism. Seeing as none of the subjects discussed can have any proper "conclusion", the end of the book returns to the initial plea for a more varied, creative and credible way of formulating the themes of
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
s-a întâmplat însă cu această glorie și cât a mai rămas din ea în poemele umaniștilor italieni, vom vedea în continuare... Până să apară prima capodoperă cultă de gen, parodia "era în aer, în clipa în care instituția cavalerească decăzând nu mai reușea să atragă atenția nimănui asupra valorilor pe care le pusese în circulație"216. Luigi Pulci (1432-1484) sparge, cronologic, canoanele, prin opera lui de căpătâi, Morgante, ale cărei linii directoare îi fuseseră sugerate chiar de mama lui Lorenzo
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]