3,785 matches
-
își mențineau bifrontalitatea, este un argument pentru a contesta „orientalizarea“ din epoca fanariotă. Ambiguitatea care a îngăduit această judecată ține de trei factori: dependența față de Imperiul otoman - atât de categoric declarată de către martori occidentali, cum am văzut pe Th. Salmon, - decalajul social și cultural față de Occident, elemente de decor și costum care-i impresionează pe călătorii veniți din Apus. Eventual, s-ar mai putea adăuga anumite proteste din partea românilor față de civilizația occidentală, percepută de ei cu neîncredere sau chiar cu ostilitate
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
al identității naționale, nu e mai puțin semnificativă pentru o atitudine care întoarce spatele Islamului 52. Rolul Bisericii în suspectarea oricărei influențe occidentale ca prozelitism catolic a scăzut treptat în cursul veacului al XVIII-lea, în ciuda exemplului Unirii din Transilvania. Decalajul cultural și social față de Occident nu se datorează unei „orientalizări“ care ar fi început odată cu instalarea fanarioților. Secolele XIII-XIV, care au văzut închegându-se instituțiile românești după un model bizantin, sunt chiar acelea în care Imperiul și statele sud-slave de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
suscitat replici de marcă. Pentru o lungă perioadă, „maiorescienii” au dominat scena. Există o continuitate, cred, În chiar această „paradigmă” a crizei reprezentării, care face ca tiparul maiorescian să fie un reper adesea invocat. Ceea ce sugerează percepția relativ comună despre decalajul, defazajul, „Întârzierea” adaptării la un model european, ori chiar incongruența dintre modelul autohton și cel european. După anii ’90, problema modelului și a modelării a avut un ecou susținut și de realitățile politice ale momentului. Presupun că o anumită „percepție
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
gradul de modernizare și conștiința critică a modernității. Mi se pare o distincție importantă. Ar fi interesant Însă de văzut ce Înțelegi prin gradul de modernizare și prin conștiința critică a modernității. După 1990, spre exemplu, În ce constă acest decalaj? Suntem mai moderni sau mai puțin moderni decât credem? Nu știu. Vreau doar să spun că utilizând În practică, În analiza concretă, această distincție conceptuală ar putea ieși lucruri foarte interesante. Apoi, interesant este raportul pe care Îl urmărești Între
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de atac” al sovieticilor (dimensiunea și structura forțelor armate), lucru care îngreuna extrem de mult eforturile Guvernului american de a-și evalua cheltuielile necesare în domeniul militar. Un exemplu de lipsă a datelor concrete privind forțele sovietice l-a constituit presupusul „decalaj al bombardierului” la jumătatea anilor ’50. Statele Unite dețineau extrem de puține informații referitoare la planurile sau capacitățile sovietice de construire a unui bombardier strategic sau „înarmat” (un avion capabil să transporte o armă nucleară la distanțe mari între continente). Cu toate
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
survolând 28 de bombardiere de mari dimensiuni, un model relativ nou. Se pare că sovieticii demaraseră un program în vederea construirii unor bombardiere strategice care, date fiind planurile de apărare ale Statelor Unite, urmau să creeze o prăpastie în acest domeniu - denumită „decalajul bombardierului” - între capacitățile americanilor și cele ale sovieticilor. Totuși, atașatul fusese păcălit de un simplu vicleșug: el nu văzuse 28 de bombardiere noi, ci un număr mai mic care au survolat zona de mai multe ori40. Cu toate acestea, în
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
obținute din surse tehnice; informații obținute din surse umane; surse deschise Curtea Supremă a Statelor Unite Brandenburg vs Ohio 232, 336 n. 54 Scales vs United States 337 n. 55 „cutie poștală impersonală” 48 Dtc "D" Dayan, Moshe, general (Israel) 115 „decalajul bombardierului” 53 Decretul 10290 (stabilirea clasificării) 317 n. 4 Decretul 12333 (definirea „comunității de informații”) 299 n. 48, 313 n. 45, 317 n. 1 Decretul 12958 (informațiile clasificate) 317 n. 5, 318 n. 6-9, 319 n. 15 defectori 174-180 Defense
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Jseph 323 n. 39 „Garbo” 323 n. 42 informațiile „de umplutură” 177 „sistemul încrucișat” 177-179 „Tricicletă” 176 Vezi și Cuba operațiuni de dezinformare autodezinformarea 190 condițiile Î 186-190 contradezinformarea 190-197 Î folosită de statele arabe împotriva Israelului 260 Vezi și „decalajul bombardierului”; „sistemul încrucișat” Organization of Petroleum Exporting Countries (OPEC) 300 n. 55 Ptc "P" Pack, Betty 44 papa Ioan Paul al II-lea, tentativa de asasinat la adresa lui Î 306 n. 76 paper mill 45 Pathé, Pierre-Charles 164 Pelton, Ronald 175
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Evul Mediu decât de lumea modernă. Dar în tranziția postcomunistă populația este mult mai politic activă decât în perioada interbelică și mult mai puțin dispusă să accepte drenarea resurselor naționale de către Capitală și un număr mic de orașe superior occidentalizate. Decalajele de dezvoltare regională au produs deja nemulțumiri consistente în provinciile istorice și în diverse regiuni ale țării, iar faptul că acestea se vor accentua în cazul occidentalizării cu prioritate a marilor centre urbane nu este de natură să încânte majoritatea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de 21 de dolari, adică aproape dublu, în Cehoslovacia - de 57 de dolari, de 132 dolari în Germania și de 140 dolari în Marea Britanie. În aceeași perioadă (1937), principalul indicator al dezvoltării industriale - consumul de energie pe locuitor - arăta marele decalaj dintre România și lumea occidentală. El era estimat la 662 Kwh în România, la 989 Kwh în Ungaria, în vreme ce în Cehoslovacia era de aproape 3000 Kwh, și de aproape 5000 Kwh în Germania (Constantinescu, 1994, p. 253). Însă, probabil că
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
El era estimat la 662 Kwh în România, la 989 Kwh în Ungaria, în vreme ce în Cehoslovacia era de aproape 3000 Kwh, și de aproape 5000 Kwh în Germania (Constantinescu, 1994, p. 253). Însă, probabil că cel mai convingător argument al decalajului tot mai mare între lumea occidentală și cea românească poate fi găsit în agricultură. De-a lungul întregii sale istorii, România a fost o țară agricolă. Mai este și acum, când încă aproximativ 40% din populația ocupată mai face agricultură
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
agricultură. De-a lungul întregii sale istorii, România a fost o țară agricolă. Mai este și acum, când încă aproximativ 40% din populația ocupată mai face agricultură, iar aproape jumătate din populația țării locuiește la sate. Dacă vrem să urmărim decalajele de civilizație și prosperitate între societatea românească și cea occidentală, atunci ruralul și agricultura sunt domeniile cele mai relevante în acest sens. Or, analiza rezultatelor „tranziției industriale” din perioada interbelică dovedește că tocmai în acest domeniu, în agricultură, a eșuat
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
care participa, într-o măsură semnificativă, și capitalul occidental. Toate aceste țări porneau dintr-o situație aproximativ similară - o societate agricolă transformată prin industrializare -, chiar dacă în condiții istorice diferite, iar în această competiție România avea de recuperat cel mai mare decalaj inițial. El nu era, în momentul declanșării tranziției, chiar atât de mare. Diferențele ulterioare, care au devenit aproape de nedepășit, nu se datorează atât direcțiilor de dezvoltare, căci în efortul de a achiziționa trăsături ale civilizației occidentale, tranzițiile românești s-au
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pentru transformarea fostei societăți agricole și rurale. Datele privind energia sunt relevante în acest sens. Căci avem de a face cu trei strategii diferite de dezvoltare, iar diferența dintre cele occidentale și cea românească pare a fi capabilă să explice decalajul. Există o ruptură între cele 2,2 procente reprezentând ponderea energiei mecanice în totalul energiei utilizate în agricultura românească și procentele corespunzătoare (15-16%) din agricultura germană și cea italiană. Această ruptură este mai semnificativă decât oricare dintre celelalte diferențe. Căci
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
unei societăți a cărei producție este bazată pe industrie constă în orientarea economiei spre creșterea prosperității populației. Tocmai această teoremă a fost ignorată continuu de succesiunea tranzițiilor românești de-a lungul a aproape două secole, iar rezultatele sunt ilustrate de decalajele și blocajele de dezvoltare care au punctat istoria acestor tranziții. Eșecul tranzițiilor românești de modernizare și occidentalizare a României au avut, de fiecare dată, aceeași cauză: incapacitatea societății transformate prin reforme politice, economice și sociale de a asigura prosperitatea populației
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
faptul că lungul șir de tranziții economice, sociale și politice care au avut loc în secolul XX nu au condus la îmbunătățirea poziționării României în sistemul mondial, iar apropierea de lumea occidentală, în realitate, nu a avut loc. În schimb, decalajul dintre România și țările reprezentative ale lumii occidentale a crescut, în loc să scadă. O comparație a evoluției decalajelor între 1938 și 1999 este edificatoare. Evoluția decalajelor dintre România și țările lumii occidentale 1938 Treptow (1996, p. 411). Venitul național/loc ($) % 1999
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nu au condus la îmbunătățirea poziționării României în sistemul mondial, iar apropierea de lumea occidentală, în realitate, nu a avut loc. În schimb, decalajul dintre România și țările reprezentative ale lumii occidentale a crescut, în loc să scadă. O comparație a evoluției decalajelor între 1938 și 1999 este edificatoare. Evoluția decalajelor dintre România și țările lumii occidentale 1938 Treptow (1996, p. 411). Venitul național/loc ($) % 1999 PIB/loc. (PPP) ($) % România 94 100 5.441 100 Ungaria 108 115 11.050 203 Franța 146
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sistemul mondial, iar apropierea de lumea occidentală, în realitate, nu a avut loc. În schimb, decalajul dintre România și țările reprezentative ale lumii occidentale a crescut, în loc să scadă. O comparație a evoluției decalajelor între 1938 și 1999 este edificatoare. Evoluția decalajelor dintre România și țările lumii occidentale 1938 Treptow (1996, p. 411). Venitul național/loc ($) % 1999 PIB/loc. (PPP) ($) % România 94 100 5.441 100 Ungaria 108 115 11.050 203 Franța 146 155 23.020 423 Marea Britanie 490 521 22
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
o parte a înapoierii, nu o poate explica în totalitate. Alte diferențe indică lucruri mai grave, căci elementul de comparație cu dinamica cea mai ridicată în toată această perioadă este Franța. Față de grupul statelor celor mai dezvoltate, Marea Britanie și SUA, decalajul cantitativ pe care îl suportă România pare chiar să se atenueze. Este doar o aparență, un simplu efect al operațiunilor matematice pe care le implică comparația. Evoluția raportului cu Franța este, de departe, cea mai semnificativă. Căci în vreme ce în 1938
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cantitativ pe care îl suportă România pare chiar să se atenueze. Este doar o aparență, un simplu efect al operațiunilor matematice pe care le implică comparația. Evoluția raportului cu Franța este, de departe, cea mai semnificativă. Căci în vreme ce în 1938 decalajul dintre România și Franța părea să fie recuperabil, în 1999 asistăm la o situație în care Franța s-a dezvoltat exploziv, iar România pare să fi bătut pasul pe loc, din nou în ciuda faptului că rata de acumulare în economia
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Avem de a face aici tocmai cu acțiunea acelor aspecte calitative care sunt bine „ascunse” în spatele măsurătorilor exclusiv cantitative și este esențial să înțelegem acești factori calitativi pentru a putea reorienta tranziția românească spre aspectele esențiale ale dezvoltării. Însă problema decalajelor României este aceea că ele sunt mai ales de natură calitativă. Că așa stau lucrurile este indicat, desigur, inclusiv de diferențele cantitative. De exemplu, producția de cereale, care ocupă un loc atât de important în economia și societatea românească. În
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
epocă a automatizării, ingineriei genetice, a școlarizării obligatorii și a specialiștilor în agronomie, lucrurile par a sta mai bine în agricultura românească, în care fiecare țăran producea, în 1999, 4.300 de kg, adică de patru ori mai mult. Dar decalajul față de lumea dezvoltată este uriaș, fiind în 1999 mai mare decât în 1930. În același an, 1999, un fermier francez producea 53.000 de kg de cereale, adică de 12 ori mai mult, iar un fermier american producea 86.000
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de kg de cereale, adică de 12 ori mai mult, iar un fermier american producea 86.000 de kg de cereale, adică de 20 de ori mai mult! Ceea ce rezultă de aici, de fapt, nici nu are vreo legătură cu decalajele, care sunt considerate doar diferențe de mărime pe un continuum cantitativ. Ceea ce contează este faptul că, după 70 de ani de dezvoltare a agriculturii, România încă a rămas comparabilă cu ea însăși în 1930, orice comparație cu lumea dezvoltată fiind
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
referim acum, cele dinaintea tranziției, cele aflate în plină tranziție și cele care constituie modelul tranziției. Toate aceste societăți au foarte puține lucruri în comun, lucruri care, pentru că sunt de același fel, pot fi comparate între ele pentru a măsura decalajele. Chiar și ideea de a exprima întreaga producție a unei societăți în dolari americani recalculând prețurile produselor în funcție de puterea de cumpărare a populației, metodă utilizată de instituțiile financiare internaționale și consacrată la nivel internațional, presupune un artificiu metodologic discutabil. Metoda
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
clasele de salariați la un comportament de consum. Această funcție de statut social, cultural și internațional pe care l-au avut o serie de produse și servicii considerate definitorii pentru civilizația occidentală le face inadecvate pentru o metodologie destinată să exprime decalajele de dezvoltare și de prosperitate dintre lumea occidentală și lumea în curs de dezvoltare și, mai ales, evoluțiile din interiorul acestora. Or, tocmai acestea din urmă sunt cele mai semnificative. Există, în schimb, un produs cu valoare universală și un
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]