6,423 matches
-
îi sunt aplicabile. ... 46. În acest context, trebuie subliniat că mecanismul de unificare a practicii judiciare reprezentat de hotărârea prealabilă nu poate fi declanșat în mod repetat pentru interpretarea aceluiași text de lege în funcție de circumstanțele particulare ale cauzelor deduse judecății, întrucât instanța supremă nu se poate substitui instanței de trimitere în soluționarea litigiului, atribuție care intră și rămâne în competența exclusivă a instanțelor judecătorești. ... 47. De altfel, este în căderea instanțelor învestite cu soluționarea cauzelor obligația de a verifica
DECIZIA nr. 116 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298479]
-
dosarul în care s-a formulat sesizarea de față, reclamanta beneficia de o adeverință emisă de angajator în scopul determinării drepturilor sale de pensie de serviciu, conform hotărârii judecătorești evocate. ... 79. Aceasta este împrejurarea care deosebește esențial chestiunea de drept dedusă dezlegării în cauza soluționată prin Decizia nr. 24 din 27 martie 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în cadrul acelei sesizări nefiind emisă o astfel de adeverință de către angajator, acesta
DECIZIA nr. 44 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298341]
-
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 și al art. 519 din Codul de procedură civilă, astfel că mecanismul de unificare a practicii judiciare prin pronunțarea unei hotărâri prealabile poate fi activat. ... ... XI.2. Asupra fondului sesizării 87. Problema de drept dedusă judecății se referă la modalitatea de interpretare și de aplicare a prevederilor art. 107 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010 privind revizuirea drepturilor de pensie în ipoteza unui pensionar, fost magistrat, care ulterior stabilirii drepturilor sale de pensie
DECIZIA nr. 44 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298341]
-
unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia“. Or, „legătura cu soluționarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței
DECIZIA nr. 495 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295645]
-
a fost formulată sesizarea are ca obiect pretențiile reclamantului de obligare a pârâtei la calcularea și plata sumei reprezentând compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat la unitatea de învățământ de la care s-a transferat. În consecință, pretențiile deduse judecății se circumscriu domeniului de aplicare al art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 40. Cauza în care s-a dispus sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile se află pe rolul Curții de Apel
DECIZIA nr. 202 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299907]
-
pe de o parte, să existe o chestiune de drept, iar, pe de altă parte, să fie probată legătura necesară dintre dezlegarea chestiunii de drept identificate și soluționarea pe fond a cauzei. ... 42. În raport cu obiectul concret al pretențiilor deduse judecății, este îndeplinită condiția referitoare la caracterul esențial al chestiunii de drept pentru soluționarea pe fond a cauzei, legătura indisolubilă care există între aceasta și rezolvarea litigiului rezultând din împrejurarea că în soluționarea pretențiilor cu care a fost învestită instanța
DECIZIA nr. 202 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299907]
-
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 trebuie raportată la condiția existenței unei chestiuni de drept reale, care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, nefiind posibilă învestirea instanței supreme cu lămurirea oricărei chestiuni de drept subsumate cauzei acțiunii deduse judecății, întrucât, într-o interpretare contrară, rolul instanțelor de sesizare s-ar rezuma la o simplă activitate de trimitere și apoi de preluare, în hotărârile pronunțate, a dezlegărilor date în mecanismul hotărârii prealabile. ... 45. Caracterul dificil al chestiunii de drept
DECIZIA nr. 202 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299907]
-
și organizarea sistemului de învățământ în baza principiului mobilității, iar nu încetarea raporturilor de muncă. ... 47. Înalta Curte de Casație și Justiție subliniază că nu se poate substitui atributului fundamental al instanțelor, de interpretare și aplicare a legii în cauzele deduse judecății, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților și dificultăților întâmpinate în interpretarea unor texte de lege (Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 27 iulie 2021
DECIZIA nr. 202 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299907]
-
funcției jurisdicționale a judecătorului învestit cu soluționarea cauzei. ... 49. În concluzie, sesizarea nu poate primi o dezlegare pe fond atât timp cât se tinde la o delegare a funcției jurisdicționale a instanței de trimitere - aceea de a aplica dreptul faptelor deduse judecății - către instanța supremă, îndrituită doar să dea dezlegări de principiu asupra unor chestiuni de drept veritabile, iar nu să soluționeze cauza pe fond. ... ... 50. Pentru aceste motive, constatând că nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art.
DECIZIA nr. 202 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299907]
-
cererii sale după acordarea acestuia, legiuitorul a încălcat această condiție de rezonabilitate prin obligarea justițiabilului la plata unui serviciu care nu mai este prestat în interesul său. Astfel, în condițiile în care plata taxei judiciare de timbru este atașată cererii deduse judecății, se creează situația absurdă în care, deși a renunțat la judecata cererii sale, justițiabilul este obligat la plata serviciului justiției. ... 38. Cu privire la evaluarea respectării justului echilibru între interesele concurente, Curtea reține că legiuitorul are obligația constituțională de
DECIZIA nr. 669 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299865]
-
în sensul admiterii în totalitate a cererii de chemare în judecată. ... 32. Prin apelul formulat au arătat, în esență, că împrejurarea că din anul 2022 acest drept nu mai subzistă, ca urmare a abrogării, nu poate avea efect asupra dreptului dedus judecății, raportat la principiul prevăzut de Constituția României în art. 15, vizând neretroactivitatea legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, considerând, totodată, că măsura suspendării a afectat doar exercițiul, nu și nașterea dreptului. ... 33. La termenul de judecată
DECIZIA nr. 22 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285606]
-
normei asupra existenței dreptului, iar, pe de altă parte, caracterul actual al acestuia la data încetării suspendării, în condițiile în care, la acel moment, norma era deja abrogată. ... 83. Sesizările pun în evidență existența legăturii necesare între chestiunea de drept dedusă interpretării și soluționarea pe fond a cauzei aflate în curs de judecată, întrucât de stabilirea caracterului actual al dreptului pretins depinde soluționarea acțiunilor în pretenții întemeiate pe norma de drept substanțial care instituie beneficiul indemnizațiilor de pensionare. Astfel, soluțiile de
DECIZIA nr. 22 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285606]
-
Nu este îndeplinită cerința de existență a unei chestiuni de drept veritabile a cărei interpretare să prezinte o reală dificultate. ... 58. Conform unei jurisprudențe constante a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, problema dedusă judecății trebuie să fie susceptibilă de interpretări diferite și controversate, din cauza lipsei de claritate a normei juridice, caracterului incomplet al acesteia, susceptibil de mai multe sensuri ori accepțiuni deopotrivă de justificate față de imprecizia redactării textului legal (Decizia nr.
DECIZIA nr. 46 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272370]
-
Hotărârile prealabile trebuie pronunțate numai în interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale, constituind o dezlegare de principiu a unei probleme de drept. În egală măsură, sesizarea trebuie să vizeze exclusiv probleme de interpretare a legii, și nu elemente particulare ale cauzei deduse judecății. ... 19. Reprezentantul Ministerului Public a solicitat ca, în situația în care se va considera că sesizările formulate sunt admisibile, să se statueze printr-o hotărâre prealabilă că art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală trebuie interpretat în
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
și nr. 358/26.05.2022, nu poate reanaliza prescripția răspunderii penale, în cazul în care instanța de apel a dezbătut și a analizat incidența acestei cauze de încetare a procesului penal în cursul procesului anterior acestei din urmă decizii. ... ... 57. În cauza dedusă judecăți, contestatorul a fost condamnat definitiv, prin decizia vizată de calea extraordinară de atac ce face obiectul ei, pentru comiterea a două infracțiuni (tăinuire și uz de fals), reținându-se ca fiind mai favorabile (contrar celor statuate de instanța fondului
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
la care este obligată din punct de vedere legal“. Este evident că, pentru a avea eficiența stabilită de lege, procedura prealabilă trebuie să fie îndeplinită cu respectarea condițiilor și a termenelor stabilite de aceasta. Pentru aceste considerente, întrucât în cauza dedusă judecății părțile reclamante nu menționează și nici nu depun la dosarul cauzei dovezi cu privire la efectuarea procedurii administrative prealabile cu pârâtul Guvernul României, în condițiile și termenele reglementate de textele de lege mai sus arătate, solicită ca, în temeiul
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
nr. 554/2004 Potrivit doctrinei și jurisprudenței, o cerere este inadmisibilă când dreptul pretins nu este recunoscut de lege sau când condițiile de admisibilitate ale căii procedurale exercitate nu sunt îndeplinite în raport cu reglementarea legală. Din această perspectivă, prin acțiunea dedusă judecății, părțile reclamante solicită suspendarea unor prevederi ale hotărârilor Guvernului nr. 856/2020, nr. 935/2020 și nr. 967/2020, așadar, a unor acte prin care s-au dispus, succesiv, prelungirea stării de alertă pe teritoriul României, precum și stabilirea măsurilor care se
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
Guvernului nr. 856/2020, nr. 935/2020 și nr. 967/2020 ar vătăma vreun interes legitim public nu dispensează pe reclamante de obligația de a justifica cererea de suspendare și anulare din perspectiva interesului personal, direct și actual. Cu toate acestea, în speța dedusă judecății, părțile reclamante invocă și argumentează, în esență, vătămarea interesului legitim public, susținerile acestora vizând ordinea de drept și realizarea competenței autorităților publice. Deși dispozițiile constituționale și cele ale legii speciale le impuneau persoanelor juridice reclamante să facă dovada existenței
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
Iași, a unor acte subsecvente, distincte, iar pe de altă parte a fost emisă H.G. nr. 967/2020, un astfel de interes de a acționa în instanță subzistând numai în cazul în care dispozițiile contestate erau susceptibile de executare. În cauza dedusă judecății, demersul societăților reclamante a fost determinat de executorialitatea actului administrativ, ceea ce nu mai este cazul în speță. În aceste condiții, având în vedere că activitatea judiciară nu poate fi inițiată și întreținută fără justificarea unui interes care să
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
2 alin. (1) lit. ș) din aceeași lege, presupune existența în cuprinsul actului vizat a unor dispoziții care prin ducerea la îndeplinire ar produce părții reclamante un prejudiciu greu sau imposibil de înlăturat în ipoteza anulării actului. Or, în speța dedusă judecății, nu s-a făcut dovada îndeplinirii cumulative a acestor două condiții. i) Inexistența cazului bine justificat Deși reclamantele aveau obligația de a-și motiva cererea de suspendare strict în raport cu condițiile de admisibilitate prevăzute de lege, totuși nu
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
Curte ca fiind: emiterea unui act administrativ de către un organ necompetent sau cu depășirea competenței, actul administrativ emis în temeiul unor dispoziții legale declarate neconstituționale, nemotivarea actului administrativ, modificarea importantă a actului administrativ în calea recursului administrativ. În speța dedusă judecății, la o cercetare sumară a hotărârilor Guvernului nr. 856/2020, nr. 935/2020 și nr. 967/2020, nu pot fi reținute elemente de vădită nelegalitate sau împrejurări de natură a crea o îndoială asupra legalității, veridicității și autenticității actelor administrative atacate. Legalitatea
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
la 1.000 de locuitori pe localități (UAT), iar aceste acte distincte, aplicabile la nivelul județului lași, nu au fost contestate. Pentru aceste considerente, având în vedere și faptul că în cazul unui raport de drept public, administrativ, cum este cel dedus judecății, se impune asigurarea preeminenței interesului public, prin respectarea unui just echilibru între conținutul dreptului subiectiv ori al interesului legitim privat căruia i s-ar fi putut aduce atingere și interesul public pe care autoritatea emitentă are obligația să îl
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
și domeniului reglementării - prelungirea periodică a stării de alertă la nivel național și instituirea unor măsuri pentru prevenirea răspândirii infecției cu virusul SARS-CoV-2. Prin urmare, având în vedere incidența prevederilor art. 7 alin. (5) din L.C.A. la situația de fapt dedusă judecății, se va respinge excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată din perspectiva lipsei plângerii prealabile. De asemenea, în cauză s-a invocat și excepția inadmisibilității capătului de cerere referitor la suspendarea efectelor celor 3 acte administrative contestate. Actele administrative
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
terenurilor solicitate și, respectiv, obligarea Ministerului Finanțelor Publice la plata titlului de plată emis pentru întreaga valoare a imobilelor, sub sancțiunea plății de daune moratorii pentru fiecare zi de întârziere. ... 25. Curtea reține, așadar, că, prin cererile formulate în cauzele deduse soluționării instanțelor judecătorești, autorii excepției de neconstituționalitate solicită obligarea autorităților administrative să își îndeplinească obligațiile legale, în vederea emiterii deciziilor de compensare prin puncte a contravalorii imobilelor a căror restituire se cere, în temeiul Legii nr. 165/2013. Potrivit procedurii reglementate
DECIZIA nr. 420 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275548]
-
a Curții Constituționale). ... 124. S-a precizat că, lipsind un astfel de prag valoric/temporal, norma este afectată de un viciu de neconstituționalitate și din perspectiva stabilirii de către instanță a pericolului social concret pe care îl prezintă faptele de contrabandă deduse judecății și a aplicării unei pedepse corect individualizate, contrar dispozițiilor constituționale ale art. 124 din Constituție privind înfăptuirea justiției (paragraful 33 din Decizia nr. 176 din 24 martie 2022 a Curții Constituționale). ... 125. Conform art. 4 din Codul penal, legea
DECIZIA nr. 15 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275851]