2,757 matches
-
contribuie la ridicarea substanțiala a calității limbajului și la lărgirea sferei de integrare școlară și profesională a deficientului de auz În societatea românească . Modalități de stimulare a abilităților conversative la copiii deficienți de auz Profesor psihopedagog Lăcrămioara Ursache Liceul pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca Conversația reprezintă acel dialog purtat Între doi parteneri ce implică schimbarea rolurilor dintre emițător și receptor În jurul unui subiect sau a unei teme de interes comun. Conversația Înseamnă comunicare, adică Împărtășire de idei. Ca act tranzacțional, inevitabil
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Aceeași autoare se alătură părerii multor specialiști În educația specială și subliniază rolul deosebit de important al conversației pentru persoanele care au un limbaj vorbit mai puțin dezvoltat sau unul nonformal alcătuit din semne. Faptul că nu putem conversa cu copiii deficienți de auz deoarece nu reușim să Înțelegem limbajul semnelor sau cuvintele pe care le folosesc, ne obligă să adoptăm (pe toți cei care suntem responsabili de educarea acestor copii) tactici precum neangajarea În interacțiuni conversative lungi, dezvoltarea calității relațiilor dintre
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
pe toți cei care suntem responsabili de educarea acestor copii) tactici precum neangajarea În interacțiuni conversative lungi, dezvoltarea calității relațiilor dintre persoanele cu deficiențe auditive și alte persoane care vin În contact cu ele etc. Adoptând astfel de strategii, copiii deficienți de auz vor Învăța că interacționând În acest mod cu persoanele cunoscute sau mai puțin cunoscute vor câștiga momente plăcute, vor putea afla informații noi, vor putea face alegeri privind subiectele/temele de conversație sau vor putea comenta pe marginea
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
În procesul Învățării abilităților conversative: 1. Copilul are expunere limitată la situații conversative; 2. Copilul nu Înțelege regulile sau ritualurile pe care le implică conversația; 3. Copilului nu-i este la Îndemână să vorbească despre subiecte/teme variate; 4. Copilul deficient de auz are parteneri puțini de conversație. Referitor la prima problemă, cea legată de expunerea limitată la situații conversative a copilului deficient de auz, ne punem din nou Întrebarea ce Înseamnă de fapt a conversa. A conversa cu cineva Înseamnă
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
le implică conversația; 3. Copilului nu-i este la Îndemână să vorbească despre subiecte/teme variate; 4. Copilul deficient de auz are parteneri puțini de conversație. Referitor la prima problemă, cea legată de expunerea limitată la situații conversative a copilului deficient de auz, ne punem din nou Întrebarea ce Înseamnă de fapt a conversa. A conversa cu cineva Înseamnă să petreci un anumit timp În compania respectivei persoane. Oamenii vorbesc la telefon, la o ceașcă de cafea, atunci când servesc masa, când
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
a lungul unor activități În curs de desfășurare sau ca urmare a interacțiunii „jucăușe” cu adultul. De cele mai multe ori astfel de activități pot constitui un bun prilej pentru a vorbi despre prezent, trecut sau viitor. În cazul În care copiii deficienți de auz nu Înțeleg regulile și ritualurile pe care le reclamă conversația, acestea trebuie Învățate. Ei au nevoie de instrucțiuni explicite și de pași concreți (aluzii) pentru a Învăța un comportament așteptat În conversațiile verbale sau nonverbale purtate cu partenerii
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
sistem de comunicare, este cel care reglează viața noastră de relație, prin faptul că este deficitar sau chir deteriorat, copilul surd nu-și Însușește limbajul, face ca el să aibă probleme și mari dereglări În dezvoltarea vieții de relație. Limbajul deficienților de auz este nestructurat, limitat și redus ca volum, folosind cuvinte clișee cu conținut semantic sărac, deficitar.Cuvântul este legat arbitrar și nu intră În vocabularul activ al surdului, deoarece organele fonatorii nu sunt folosite, stimulate frecvent ca În cazul
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
și izolării acestuia.Chiar dacă poartă o proteză, copilul surd trebuie să fie ajutat ca să nu se simtă izolat, marginalizat În societate, manifestându-ne astfel atitudinea pozitivă față de acești copii cu dizabilități. Caracteristici ale activității de Învățare și evaluare la elevul deficient de auz prof. Constantin Romaniuc prof. Elena Crețu Înv. Stela Fântână Grup Școlar “Vasile Pavelcu” Iași Indiferent de cadrul școlar unde profesorul Își exercită meseria, acesta are responsabilitatea de a susține cu Încredere actul educativ al fiecărui elev, de a
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
asigură servicii de asistență educațională și terapeutic-recuperatorie, precum și pregătirea profesională a copiilor și tinerilor cu deficiență auditivă sau cu deficiențe asociate (deficiențe În domeniul comunicării, domeniul cognitiv, psihomotor, afectiv și social). Aceste servicii urmăresc să-i ajute pe copiii/eleviii deficienți de auz să atingă un nivel posibil de dezvoltare psiho-socio individuală: asimilarea unui bagaj bogat de cunoștințe, formarea abilităților necesare Învățării În școală, formarea și dezvoltarea priceperilor si deprinderilor utile integrării sociale și profesionale. Cine este copilul deficient de auz
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
copiii/eleviii deficienți de auz să atingă un nivel posibil de dezvoltare psiho-socio individuală: asimilarea unui bagaj bogat de cunoștințe, formarea abilităților necesare Învățării În școală, formarea și dezvoltarea priceperilor si deprinderilor utile integrării sociale și profesionale. Cine este copilul deficient de auz? Danielle Bouvet, ortofonist la Paris, afirma În lucrarea Lettre ouverte aux parents qui ont des enfants sourds că „copilul surd este un copil normal În potențialitățile sale intelectuale și lingvistice; pentru a da o buna educație copilului surd
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
mimico-gestual , sistemul dactyl<footnote id=”18”> sau alfabetul dactilologic și labiolectura ). În funcție de gradul și momentul pierderii auzului, deficiența de auz afectează toate procesele psihice, atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ. C.Pufan specifica faptul că gândirea persoanelor deficiente de auz presupune operare cu imagini generalizate, analiza, sinteza, comparația, abstractizarea și generalizarea fiind realizate dominant prin suport vizual, imaginația este reproductivă, memoria este de scurtă durată, vocabularul activ slab dezvoltat, prezintă dificultăți În decodarea semantică Limbajul persoanelor deficiente de
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
persoanelor deficiente de auz presupune operare cu imagini generalizate, analiza, sinteza, comparația, abstractizarea și generalizarea fiind realizate dominant prin suport vizual, imaginația este reproductivă, memoria este de scurtă durată, vocabularul activ slab dezvoltat, prezintă dificultăți În decodarea semantică Limbajul persoanelor deficiente de auz este puternic influențat de deficiența senzorială existentă. Astfel, În planul vorbirii, modul de exprimare nearmonios, intonația stridentă sau monotonă, ritmul și calitatea articulării perturbă inteligibilitatea vorbirii. În cazul persoanelor hipoacuzice, care au posibilitatea de a percepe unele sunete
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
cuvinte, vocabularul se dezvoltă mai repede În raport cu cel al indivizilor cu deficiență auditivă profundă, aceștia ajunând să folosească tot mai corect exprimarea prin cuvinte și propoziții, să Înțeleagă mesajele verbale recepționate și să se facă Înțeleși de către interlocutori. Limbajulul elevului deficient de auz este predominant nonverbal (mimico-gestual), centrat pe utilizarea gesturilor care pot simboliza cuvinte/ propoziții/ expresii/ stări. Gesturile copilului surd pot fi naturale (care imită o acțiune sau o caracteristică existentă În realitate), artificiale (simbol al unei idei) sau indicatoare
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
se exprima și labiolectura gândirea copilului surd devine noțional-conceptuală. Prin demutizarea elevului surdomut și dezvoltarea vorbirii hipoacuzicului, vocabularul se Îmbogățește continuu și se perfecționează pronunția, astfel Încât cuvintele Învățate Înlocuiesc, tot mai frecvent, exprimarea prin gesturi. Raportat la activitatea cu persoane deficiente de auz, atât specialiștii În domeniu cu viziuni diferite cât și persoane „profan” semnalează Întrebarea dacă interacțiunea educativă necesită Învățarea și utilizarea limbajulului mimico gestual. Din perspectiva personală, considerăm că specialistul ar trebui să cunoască limbajul semnelor doar pentru a
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
utilizarea limbajulului mimico gestual. Din perspectiva personală, considerăm că specialistul ar trebui să cunoască limbajul semnelor doar pentru a-i Înțelege. Răspunsul afirmativ nu este considerat o condiție sine qua non de către defectologii români În procesul de a Învăța un deficient să vorbească, deoarece utilizarea excesivă a limbajului mimico gestual Îi face să lenevească și să nu vrea să Învețe să pronunțe. Individul deficient de auz consideră că este mult mai ușor să facă un semn pentru a exprima o idee
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
nu este considerat o condiție sine qua non de către defectologii români În procesul de a Învăța un deficient să vorbească, deoarece utilizarea excesivă a limbajului mimico gestual Îi face să lenevească și să nu vrea să Învețe să pronunțe. Individul deficient de auz consideră că este mult mai ușor să facă un semn pentru a exprima o idee decât să depună efortul de a pronunța toată fraza. În funcție de nivelul deficienței de auz, de nivelul dezvoltării cognitive, de personalitatea copilului, noi decidem
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
un semn pentru a exprima o idee decât să depună efortul de a pronunța toată fraza. În funcție de nivelul deficienței de auz, de nivelul dezvoltării cognitive, de personalitatea copilului, noi decidem ce formă de comunicare putem adopta În relația cu elevul deficient de auz: * Comunicarea verbală-orală și scrisă * Comunicarea mimico-gestuală * Comunicarea cu ajutorul dactilemelor * Comunicarea bilingvă (comunicarea verbală și comunicarea mimico gestuală sau comunicarea verbală și comunicarea cu dactileme) * Comunicarea totală (folosirea tuturor tipurilor de comunicare) În activitatea noastră cu elevii hipoacuzici sau
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de auz: * Comunicarea verbală-orală și scrisă * Comunicarea mimico-gestuală * Comunicarea cu ajutorul dactilemelor * Comunicarea bilingvă (comunicarea verbală și comunicarea mimico gestuală sau comunicarea verbală și comunicarea cu dactileme) * Comunicarea totală (folosirea tuturor tipurilor de comunicare) În activitatea noastră cu elevii hipoacuzici sau deficienți de auz demutizați, utilizăm comunicarea verbală pentru dezvoltarea abilității de a se exprima corect. În cazul elevilor deficienți de auz nedemutizați, Într-o primă etapă, folosim limbajul mimico-gestual pentru a ne putea Înțelege cu ei, după care utilizăm comunicarea totală
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
gestuală sau comunicarea verbală și comunicarea cu dactileme) * Comunicarea totală (folosirea tuturor tipurilor de comunicare) În activitatea noastră cu elevii hipoacuzici sau deficienți de auz demutizați, utilizăm comunicarea verbală pentru dezvoltarea abilității de a se exprima corect. În cazul elevilor deficienți de auz nedemutizați, Într-o primă etapă, folosim limbajul mimico-gestual pentru a ne putea Înțelege cu ei, după care utilizăm comunicarea totală. Avand În vedere că deficientul de auz nu reușește să facă față exigențelor curriculum ului din Învățământul de
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
comunicarea verbală pentru dezvoltarea abilității de a se exprima corect. În cazul elevilor deficienți de auz nedemutizați, Într-o primă etapă, folosim limbajul mimico-gestual pentru a ne putea Înțelege cu ei, după care utilizăm comunicarea totală. Avand În vedere că deficientul de auz nu reușește să facă față exigențelor curriculum ului din Învățământul de masă, a fost necesară adaptarea conținuturilor Învățării la particularitățile psiho-individuale ale copilului deficient de auz. Din cauza dificultăților pe care elevii surzi le Întâmpină În structurarea conținutului informațional
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
ne putea Înțelege cu ei, după care utilizăm comunicarea totală. Avand În vedere că deficientul de auz nu reușește să facă față exigențelor curriculum ului din Învățământul de masă, a fost necesară adaptarea conținuturilor Învățării la particularitățile psiho-individuale ale copilului deficient de auz. Din cauza dificultăților pe care elevii surzi le Întâmpină În structurarea conținutului informațional, În procesul de predare este absolut necesară repetiția zilnică, săptămânală și lunară. În etapa de Învățare, elevul deficient de auz realizează corespondențe (legături) Între imagine cuvânt
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
adaptarea conținuturilor Învățării la particularitățile psiho-individuale ale copilului deficient de auz. Din cauza dificultăților pe care elevii surzi le Întâmpină În structurarea conținutului informațional, În procesul de predare este absolut necesară repetiția zilnică, săptămânală și lunară. În etapa de Învățare, elevul deficient de auz realizează corespondențe (legături) Între imagine cuvânt dactilarea cuvântului semnul corespunzător. Un rol foarte important În eficientizarea procesului instructiv-educativ Îl deține conexiunea inversă, asigurată prin actul evaluării. În Învățământul special, evaluarea are un caracter multidisciplinar și include: evaluarea medicală
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de elevi și performanțele anticipate și proiectate de cadrul didactic. Profesorul are responsabilitatea de a realiza o corespondență Între actul transmiterii/ comunicării de informații și actul receptării și Însușirii informațiilor. Procesul de evaluare antrenat de către trei factori principali profesorul, elevul deficient de auz și părintele-, este realizat prin evaluarea inițială, evaluarea formativă (continuă) și evaluarea sumativă (finală). Evaluarea scrisă (În cazul terapiilor prin stimulare cognitivă, formarea autonomiei personale, socializare) și evaluarea practică ( În cazul terapiilor ocupaționale și ludice) sunt unele dintre
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
necesită stăpânirea procedurilor de evaluare și respectarea unor cerințe precum faptul că Întrebările trebuie să fie centrate pe obiectivele operaționale, să fie corect formulate, să fie Însoțite de explicații și suport concret ilustrativ. Implementarea unui ritm normal În vorbirea copilului deficient de auz profesor psihopedagog Daniela Maja, Liceul pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca Pronunția corectă a sunetelor, combinarea lor În silabe, legarea silabelor În cuvinte, propoziții și fraze sunt aspecte de ordin material al vorbirii. Aceste aspecte sunt discriminate prin tact
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
precum faptul că Întrebările trebuie să fie centrate pe obiectivele operaționale, să fie corect formulate, să fie Însoțite de explicații și suport concret ilustrativ. Implementarea unui ritm normal În vorbirea copilului deficient de auz profesor psihopedagog Daniela Maja, Liceul pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca Pronunția corectă a sunetelor, combinarea lor În silabe, legarea silabelor În cuvinte, propoziții și fraze sunt aspecte de ordin material al vorbirii. Aceste aspecte sunt discriminate prin tact și auz, dar pot fi observate chiar și cu
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]