1,271 matches
-
existența sa este posibilă și în culturile din sudul țării. Simptome. Pe frunzele plantelor apar mai întâi simptome de mozaicare slabă, care evoluează în arsuri paralele cu nervurile și ca urmare apar ofiliri. Plantele fructifică slab, iar fructele sunt mici, deformate, pătate sau au dungi galbui (fig. 109). Transmitereră-spândire. Transmiterea virusului de la plantă la plantă este făcută de insecte, iar de la un an la altul virusul rezistă în plantele perene. Prevenire și combatere. În răsadnițe, se recomandă aplicarea preventivă de stropiri
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
dar, fără simptome. Infectarea timpurie a plantelor produce o slabă dezvoltare a lăstarilor fructiferi, apariția de flori și fructe aglomerate în rozete și o îngălbenire generală a plantei. Uneori apar pete decolorate,stelate și chiar fructele pot fi pătate și deformate (fig. 113). Transmitere-răspâdire. Transmiterea virusului de la un an la altul se poate face prin sol sau prin sămânță. Transmiterea de la plantă la plantă are loc prin contactul direct între plante. Prevenire și combatere. Se vor inființa culturi numai cu sămânță
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
un miceliu brun-violaceu. Într-o fază mai avansată de atac, în pâsla miceliană, apar scleroții de 3-5 µm, tari, de culoare violet-negricioasă (fig. 138-c). Zonele atacate prezintă țesuturi înmuiate, brune, ce putrezesc. La recoltare, plantele atacate au rădăcinile crăpate, strangulate, deformate. Transmitere-răspândire. Patogenul atacă morcovul cultivat în terenuri acide, cu exces de umiditate, fără scurgere și în condiții de temperaturi situate între 25-30șC. În timpul vegetației, ciuperca se transmite prin contactul direct între plante, prin unelte, prin purtarea fragmentelor de miceliu de către
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în luna iunie. Pe frunze apar pete de decolorare sub formă de benzi, inele sau porțiuni de inele dispuse în spațiile dintre nervuri; petele se brunifică datorită temperaturilor ridicate și a luminozității intense, ceea ce face ca frunza să apară deseori deformată. La unele soiuri mai rezistente, petele de decolorare produc o marmorare foarte ușoară care dispare în timpul verii, pomii apărând sănătoși. Spre toamnă, pomii puternic atacați prezintă frunzișul ruginiu. Deseori, simptomele de mozaic inelar apar împreună cu cele ale îngălbenirii nervurilor. În
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
manșon de miceliu albicios, prăfos, datorită formării sporilor, iar spre toamnă acesta devine bruniu în urma formării fructificațiilor ciupercii (cleistoteciilor) de culoare neagră. Lăstarii puternic atacați se îndoaie în formă de cârlig și se usucă (fig. 144). Florile atacate prezintă petalele deformate, în sensul că limbul petalelor se îngustează, uneori chiar se despică în două, pierd culoarea alb-roză și devin albe iar în unele cazuri se îngroașă, se veștejesc și se brunifică. Florile atacate denumite și "flori de ceară" se usucă fără
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cu cele sănătoase (fig. 156). Atacul pe fructe determină apariția unor pete circulare sau ovale, de culoare gălbui-verzui, cu aspect apos, destul de vizibile pe fructele dezvoltate, însă nematurate (verzi). Deseori, țesuturile din dreptul petelor nu mai cresc și fructele apar deformate, prezentând scurgeri de clei. Fructele atacate cad din pom cu aproximativ o lună înainte de a se matura, ceea ce constituie o pierdere foarte mare de recoltă. De asemenea, în fructele atacate se găsesc cantități reduse de zahăr, comparativ cu cele sănătoase
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
primară, după un timp mai îndelungat, de obicei acestea formându-se deasupra tumorii principale. Uneori tumorile generează formațiuni de organizare rudimentară, asemănătoare unor organe ca frunze, muguri, lăstari, rădăcini, denumite teratoame (fig. 165). Celulele care alcătuiesc tumorile, sunt foarte mari, deformate sau foarte mici, cu o compoziție a conținutului modificată. Pe baza unor caractere fiziologice tulpinile de A. radiobacter pv. tumefaciens au fost împărțite în 3 biotipuri, care în oarecare măsură au alt cerc de gazde: biotipul 1 și 2 sunt
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
internodurile scurte, dispuse în zig-zag. Datorită acestui fapt, frunzele apar înghesuite, lăstarii luând aspectul de tufă deasă. Planta apare mult înghesuită și prin manifestarea fenomenului de proliferare a lăstarilor. Frunzele de pe lăstarii atacați sunt mult mai mici decât cele sănătoase, deformate, cu aspect de evantai, asimetrice și cu numeroase petede de colorare. Uneori apar, inele sau pete cu aspect uleios, ce imprimă acestor organe un aspect mozaicat. Pe unele soiuri, asemenea simptome sunt mascate putându-se constata doar deformarea frunzelor și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Cotnari și Bucium din județul Iași, în anul 1982, iar ulterior și în alte podgorii din țară. Simptome. Butucii atacați prezintă creșteri vegetative slabe, comparativ cu cei sănătoși, lăstarii fiind mai mici și cu internodiile mult scurtate; frunzele sunt mici, deformate sau ușor răsucite, decolorate iar în cazul unui atac avansat apar arsuri pe marginea frunzelor (I. Mirică și col., 1989). Inflorescențele se dezvoltă normal până la înflorire, iar uneori după ce au legat, florile avortează. Strugurii formați prezintă adesea fenomene de meiere
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1.4. Pătarea nervuriană a garoafelor Carnation vein mottle virus Simptome. Plantele prezintă decolorări ale frunzelor tinere sub formă de pete difuze, variate ca mărimi pe nervuri. Plantele cu astfel de nervuri au flori cu pete de decolorare și petale deformate, ceea ce face ca valoarea lor comercială să fie scăzută. Transmitere răspândire. Virusul se transmite pe cale mecanică, prin butași și prin vectori ca afidul Myzus persicae. Prevenire și combatere. Se recomandă stropiri cu insecticide organofosforice, plantare de butași sănătoși și dezinfectarea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
5%, ca și măsurile de igienă culturală previn instalarea bacteriei 11.3. Bolile crizantemelor Viroze 11.3.1. Aspermia crizantemelor Chrysanthemum aspermy virus Simptome. Pe frunzele tinere apar simptome de mozaicare slabă, iar creșterea stagnează. Inflorescențele care apar sunt mici, deformate, au petalele centrale încrețite. Florile sunt inegale ca mărime, parțial înverzite sau pătate, fără valoare comercială. Transmitere-răspândire. Virusul se transmite prin afide și prin butașii infectați. Prevenire și combatere. Se recomandă recoltarea de butași de la plantele mamă sănătoase sau care
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
timp de 4 săptămâni. Periodic plantele vor fi stropite cu insecticide, împotriva afidelor. 11. 3.2. Mozaicul crizantemelor Chrysanthemum virus B Simptome. Frunzele tinere manifestă o mozaicare, pete inelare de decolorare, galben-verzui ce devin apoi brune. Frunzele mozaicate au limbul deformat, cu nervuri transparente, iar planta formează flori mici și decolorate (fig. 203). Transmitere-răspândire. Virusul este răspândit de afide și prin înmulțirea vegetativă (prin butași) a plantelor deja infectate. Prevenire și combatere. Se recomandă eliminarea plantelor virotice și stropiri cu insecticide
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
decolorat, -ă nom. decolorarea, decoloratul A SE DEFECTA Televizorul s-a defectat tranz.: Ioana a defectat televizorul în timpul meciului de fotbal part. defectat, -ă nom. defectarea, defectatul A SE DEFORMA Coloana se deformează din cauza laptopului tranz.: Laptopul deformează coloana part. deformat, -ă nom. deformarea, deformatul A SE DEGRADA Tenul se degradează din cauza frigului tranz.: Frigul degradează tenul part. degradat, -ă nom. degradarea A SE DENATURA Vitaminele se denaturează la temperaturi mari tranz.: Temperaturile mari denaturează vitaminele part. denaturat, -ă nom. denaturarea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
decoloratul A SE DEFECTA Televizorul s-a defectat tranz.: Ioana a defectat televizorul în timpul meciului de fotbal part. defectat, -ă nom. defectarea, defectatul A SE DEFORMA Coloana se deformează din cauza laptopului tranz.: Laptopul deformează coloana part. deformat, -ă nom. deformarea, deformatul A SE DEGRADA Tenul se degradează din cauza frigului tranz.: Frigul degradează tenul part. degradat, -ă nom. degradarea A SE DENATURA Vitaminele se denaturează la temperaturi mari tranz.: Temperaturile mari denaturează vitaminele part. denaturat, -ă nom. denaturarea A SE DENIVELA Terenul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fibrozare prin modificarea structurii ficatului și sclerozarea țesutului În benzi. Boala continuă spre degenerarea gravă a țesutului hepatic, datorită distrugerii morfo-funcționale a unei părți din celulele hepatice active și Înlocuirea lor, treptată, cu țesut fibros, inactiv, cu volum scăzut și deformat. Un ficat cirozat pierde, treptat, principalele funcții fiziologice cu rol În desfășurarea normală a proceselor vitale. Bila (fierea) devine toxică, verdeînchis la culoare și foarte corozivă iar secreția ei și deversarea spre vezica biliară și duoden se diminuează mult, astfel
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
a cancerului duodenal sau a cancerului ampulei Vater, situat la nivelul duodenului. Examenul radiologic baritat arată o rigiditate segmentară a stomacului, cu lipsa peristaltismului pe o anumită zonă, prezența unor nișe mari și adânci iar bulbul duodenal apare mărit și deformat. Pentru a mări șansele de vindecare, diagnosticarea bolii trebuie să se facă cât mai precoce știind că evoluția acestei afecțiuni este foarte rapidă, intervenind hemoragiile digestive, stenoza gastrică și pilorică, perforațiile În peritoneu, alterările În coagularea sângelui, tulburările psihice și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
bilanțul unei cariere și judecățile negative, chiar și pe cele mai brutale. Și, aplecându-mă, Încă intrigat, În zeci de ore nocturne și singuratice, intrigat dar și amuzat, „curios ca un copil”, asupra acelei „oglinzi” ce mă arăta „urât și deformat”, am descoperit că, În unele apostrofe și judecăți „rele”, se ascundea, cum spuneam, nu numai „adevărul”, dar și „adevărul asupra vieții mele”, ceea ce numim „Destin”. Ori, eu am fost dintotdeauna „Înfometat de destin”, ca și maeștrii mei de hârtie, Goethe
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
De aceea, mi se pare îndreptățit studiul lui Theodor Codreanu. El pune la punct chestiuni grave precum aceea a vinei poetului, exacerbată de unii cu subtilitate insidioasă, de a-și fi iubit poporul mai mult decât pe alogeni. În orizontul deformat, intră și ideea că Eminescu și concepția sa despre lume se reduc la pesimismul devastator, de sorginte schopenhaueriană. Totuși, după o lectură realmente interesantă, în ciuda greutăților de inteligibilitate a unui text plin de termeni filosofici fundamentali, se naște întrebarea aproape
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
e formală și minoră. Interesantă și orișicum ciudată ne apare acum terminologia polemică (poate filosofică) a lui Caragiale: moftangii, spanac, categorie a "strănutului" (?), o acustică a zgomotului, marea trăncăneala, langa-danga, sucituri, s-ar zice că totul este privit prin oglinzi deformate, așa cum stă bine oricărui caricaturist sau unui autor de mega-epigrame. Dar nu este exclus nici efectul unor dioptrii ereditare sau adăugate. Ritmul iată esența stilului", spune sibilinic Caragiale, fără a exploata, din păcate, această interesantă idee. E greu să-l
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Major despre reorganizarea serviciului de informații maghiar în România, astfel încât agenția „Duna Posta” și-a trimis informatori principali în Cluj, Oradea, Tg. Mureș, Arad și Timișoara, aceștia având, fiecare, o echipă de informatori care îi alimentau cu știri reale sau deformate, acestea urmând a fi «prelucrate» în folosul cauzei ungare. Informatorii principali au fost chemați la Budapesta, unde li s-a pus în vedere să obțină „cu toată stăruința” date asupra economiei românești, asupra eventualelor concedieri de minoritari din funcții publice
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
muream să mă cunosc, Florine, spune tu, am plecat așa! bineînțeles cu trenul! viaductul nou la Beclean, căile spre Bistrița, ți-am zis că se văd luminile Becleanului, nu greșeam, marfa! cumpără ce se așteaptă, spațiul spațializării, pe cît de deformat feroviar, "bună seara, legitimațiile de călătorie!" incantație pe al doilea telefon Florin, "Patul lui Procust" cu cașcaval și un pahar de cabernet-sauvignon de Murfatlar, descărcările lirice în text, din discuția de cenaclu și de la lansare Mirel Cană, Dejul Dej-Triaj mărfar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
prevestește Bacăul, Galbeni mulțumim Domnului pentru cele neînțelese! somnul ne-a potolit între cuvinte, fragilitatea viteză pe șine, plăci, conturate din vis două foi, ele au stat undeva, nu tocmai materiale, cu facerea de obiecte-viziuni perioadă biologică, stare de veghe deformată materie-de-stare-de-veghe, Buzău ora 4,30, "Morile Boromir", "Brutăriile Boromir", mai degrabă capeți viață decît materializare, conceptele populează laolaltă cu virușii și celelalte, paralelă unitatea de tancuri pe garnitura mai lentă, TAB-uri, mașinile de teren "Aro", toate boturile în sensul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
intelectual ca restituții cardinale ale culturii române. Demascarea cursurilor lui Nae Ionescu ca plagiate de către Marta Petreu (2009) a produs rumoare și consternație în publicul românesc încă prins în mrejele "profesorului". Discipolii contemporani ai maestrului care a format (intelectual) și deformat (ideologic) generația '27 i-au legat publicistica și cursurile universitare în Opere (apărută în 7 volume). Tot din rezorvorul simbolic care este Nae Ionescu a luat ființă și Editura Roza Vânturilor, după numele volumului apărut în 1937 sub acest nume
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
față nu ține la conformitatea cu nici una dintre aceste prezentări și interpretări. Este necesară, în ordinea cercetării de față, o linie de interpretare adaptată acesteia, fără a miza, așadar, pe oarecare sensuri "exacte" ale textului aristotelic ori pe niște sensuri "deformate" datorită intențiilor de interpretare simbolică a "materialului" aristotelic. În plus, cercetarea de față nu ține nicidecum să fie și "filologică", deși va fi atentă la utilizarea, cu anumite înțelesuri, a unor termeni. Mediul nu este un termen oarecare în raționament
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
că adevărul ca stare de descoperire a ființării, corespunzătoare stării-de-deschidere a Dasein-ului este originarul enunțului, iar nu invers, așa cum înfățizează lucrurile istoria filosofiei. Mai mult, Aristotel nu ar fi cel care a formulat și girat succesul istoric al acestui înțeles deformat al adevărului, fiindcă nu se află în textele sale nici o dovadă pentru acest punct de vedere. Toate acestea sunt "evaluări", interpretări ale unor fapte din perspectiva "logicii" adevărului. Ontologic, adevărul este, potrivit analiticii existențiale, însăși starea de descoperire a ființării
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]