KorAP: Find »[drukola/base=dejecție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...32 33 34 ...61 >

1,518 matches

Corola-website/Law/175492_a_176821

baza studiului agrochimic care utilizează metodologia oficială de întocmire a studiilor agrochimice. Azotul este prin excelență un nutrient specific plantelor și în consecință se regăsește în cantități diferite în îngrășămintele organice naturale, în special sub formă de proteine provenite din dejecțiile animalelor. Datorită particularităților lui de comportare geochimică, este greu de gestionat atât în monocultură cât și în asolamente. De asemenea, este greu de determinat cu suficientă precizie cantitatea de azot necesară pentru o anumită cultură de-a-lungul perioadei de vegetație activă

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
fermentare. Dintre îngrășămintele organice naturale cele mai răspândite provin de la animale. Între cele mai importante produse organice naturale sunt gunoiul de grajd (care poate fi folosit în stare proaspătă, parțial fermentat sau complet fermentat), mustul de gunoi de grajd, urina, dejecțiile lichide (numite și tulbureală), dejecțiile semifluide (păstoase) și fluide, compostul și îngrășămintele verzi în amestec cu materiale vegetale folosite la așternut. În funcție de tipul de gunoi și de specia de animale de la care provine, îngrășămintele organice au compoziții diferite. Figura 4

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
cele mai răspândite provin de la animale. Între cele mai importante produse organice naturale sunt gunoiul de grajd (care poate fi folosit în stare proaspătă, parțial fermentat sau complet fermentat), mustul de gunoi de grajd, urina, dejecțiile lichide (numite și tulbureală), dejecțiile semifluide (păstoase) și fluide, compostul și îngrășămintele verzi în amestec cu materiale vegetale folosite la așternut. În funcție de tipul de gunoi și de specia de animale de la care provine, îngrășămintele organice au compoziții diferite. Figura 4.2 prezintă procentul diferitelor forme

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
este colectat în platformele special amenajate pentru stocarea și fermentarea gunoiului, prin acumulare în bazine de colectare închise. În tabelul 4.3. este prezentată compoziția chimică a acestui îngrășământ Tabel 4.3. Compoziția chimică a mustului de gunoi Compoziția chimică (%) Dejecțiile fluide, numite și tulbureală, se obțin prin colectarea materialului rezultat din spălarea grajdurilor folosind cantități mici de apă (în proporție de 1/2 - 1/3 dejecții față de apă). Compoziția chimică a dejecțiilor lichide diferă în funcție de specia de la care provine, de

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
a acestui îngrășământ Tabel 4.3. Compoziția chimică a mustului de gunoi Compoziția chimică (%) Dejecțiile fluide, numite și tulbureală, se obțin prin colectarea materialului rezultat din spălarea grajdurilor folosind cantități mici de apă (în proporție de 1/2 - 1/3 dejecții față de apă). Compoziția chimică a dejecțiilor lichide diferă în funcție de specia de la care provine, de tipul și cantitatea așternutului, gradul de diluție, etc. Valorile generale ale acesteia sunt prezentate în tabelul 4.4: Tabel 4.4. Compoziția chimică a dejecțiilor fluide

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
Compoziția chimică a mustului de gunoi Compoziția chimică (%) Dejecțiile fluide, numite și tulbureală, se obțin prin colectarea materialului rezultat din spălarea grajdurilor folosind cantități mici de apă (în proporție de 1/2 - 1/3 dejecții față de apă). Compoziția chimică a dejecțiilor lichide diferă în funcție de specia de la care provine, de tipul și cantitatea așternutului, gradul de diluție, etc. Valorile generale ale acesteia sunt prezentate în tabelul 4.4: Tabel 4.4. Compoziția chimică a dejecțiilor fluide Substanța uscată (%) Pentru utilizarea dejecțiilor, se

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
3 dejecții față de apă). Compoziția chimică a dejecțiilor lichide diferă în funcție de specia de la care provine, de tipul și cantitatea așternutului, gradul de diluție, etc. Valorile generale ale acesteia sunt prezentate în tabelul 4.4: Tabel 4.4. Compoziția chimică a dejecțiilor fluide Substanța uscată (%) Pentru utilizarea dejecțiilor, se îndepărtează corpurile străine solide și se omogenizează (periodic și în momentul administrării). Se poate administra și partea lichidă separată de cea solidă. Dejecțiile semifluide (păstoase) și fluide sunt colectate de la bateriile de creștere

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
a dejecțiilor lichide diferă în funcție de specia de la care provine, de tipul și cantitatea așternutului, gradul de diluție, etc. Valorile generale ale acesteia sunt prezentate în tabelul 4.4: Tabel 4.4. Compoziția chimică a dejecțiilor fluide Substanța uscată (%) Pentru utilizarea dejecțiilor, se îndepărtează corpurile străine solide și se omogenizează (periodic și în momentul administrării). Se poate administra și partea lichidă separată de cea solidă. Dejecțiile semifluide (păstoase) și fluide sunt colectate de la bateriile de creștere a păsărilor, din fosele adăposturilor. Au

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
în tabelul 4.4: Tabel 4.4. Compoziția chimică a dejecțiilor fluide Substanța uscată (%) Pentru utilizarea dejecțiilor, se îndepărtează corpurile străine solide și se omogenizează (periodic și în momentul administrării). Se poate administra și partea lichidă separată de cea solidă. Dejecțiile semifluide (păstoase) și fluide sunt colectate de la bateriile de creștere a păsărilor, din fosele adăposturilor. Au un conținut de substanță uscată de max. 15% și sunt bogate în fosfor. Pentru a fi utilizate trebuie să fie libere de corpuri solide

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
atunci când se lucrează în apropierea unor surse de apă. 6. Depozitarea și managementul gunoiului de grajd și a efluenților din exploatațiile agrozootehnice*) 6.1. Considerații generale privind exploatațiile agrozootehnice (tipuri de ferme, structura șeptelului, dimensiunea fermelor, metode de stocare a dejecțiilor animale, metode de prelucrare a gunoiului de grajd) În România coexistă ferme zootehnice moderne dar și tradiționale, din punct de vedere al creșterii animalelor, stocării și procesări dejecțiilor și gunoiului de grajd. La nivel european există metodologii de evaluare a

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
agrozootehnice (tipuri de ferme, structura șeptelului, dimensiunea fermelor, metode de stocare a dejecțiilor animale, metode de prelucrare a gunoiului de grajd) În România coexistă ferme zootehnice moderne dar și tradiționale, din punct de vedere al creșterii animalelor, stocării și procesări dejecțiilor și gunoiului de grajd. La nivel european există metodologii de evaluare a inventarului emisiilor de gaze cu efect de seră. În cadrul acestor metodologii s-au definit coeficienți de transfer ai azotului de la animal în gunoiul de grajd. Totodată s-au

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
a fost necesară diferențierea sistemelor de creștere pentru bovine, porcine și păsări în trei categorii sisteme gospodărești, sisteme intensive și sisteme medii. Criteriile pentru această diferențiere se bazează pe modalitatea de furajare și pe sistemele de stocare și management al dejecțiilor. În general aceste criterii se corelează bine cu mărimea exploatațiilor exprimată prin numărul de capete de animale. Limitele utilizate pentru numărul de capete sunt în acord cu intervalele utilizate pentru analizele statistice incluse în "Ancheta structurală din agricultură" care se

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
de stocare este foarte importantă, ea depinzând de: ● tipul și mărimea lotului de animale, ținând cont de sistemul utilizat de organizare al fermei și calitatea managementului aplicat; ● durata perioadei de stocare; ● tipul de depozitare; ● metoda de manipulare și stocare a dejecțiilor; ● gradul de diluare a dejecțiilor datorită ploilor, șiroirilor de ape sau a altor tipuri de ape *Font 8* Acolo unde se stabilește un plan de gestionare în acord cu condițiile specifice locale (tipul de sol, │ │distanța față de sursele de apă

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
ea depinzând de: ● tipul și mărimea lotului de animale, ținând cont de sistemul utilizat de organizare al fermei și calitatea managementului aplicat; ● durata perioadei de stocare; ● tipul de depozitare; ● metoda de manipulare și stocare a dejecțiilor; ● gradul de diluare a dejecțiilor datorită ploilor, șiroirilor de ape sau a altor tipuri de ape *Font 8* Acolo unde se stabilește un plan de gestionare în acord cu condițiile specifice locale (tipul de sol, │ │distanța față de sursele de apă, panta terenului, volumul precipitațiilor, sistemul

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
a altor tipuri de ape *Font 8* Acolo unde se stabilește un plan de gestionare în acord cu condițiile specifice locale (tipul de sol, │ │distanța față de sursele de apă, panta terenului, volumul precipitațiilor, sistemul fermei și durata │ │perioadelor de stocare) dejecțiile sunt gestionate corect, fără riscul de a provoca poluarea surselor │ │de apă. Capacitățile de stocare trebuie să fie astfel construite, încât să se evite orice risc de poluare. Font 8* Depozitele trebuie să aibă o capacitate care să asigure stocarea

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
aibă o capacitate care să asigure stocarea pentru o perioadă mai mare cu o lună │ │decât intervalul de interdicție pentru aplicarea pe teren a îngrășămintelor organice definit prin │ │perioada în care temperatura medie a aerului este sub 5°C. Depozitarea dejecțiilor în gropi (bazin) amenajate direct în pământ este interzisă din mai multe │ │motive, în primul rând ecologice. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Cel mai grav fenomen este impregnarea în timp a solului din zonele învecinate bazinului, solul devine total impermeabil, se degradează, apa este reținută

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
timp a solului din zonele învecinate bazinului, solul devine total impermeabil, se degradează, apa este reținută la suprafață, apar mlaștini și bălți pe suprafețe mari, apa freatică este poluată, iar vegetația înconjurătoare este distrusă. 6.2. Metode de stocare a dejecțiilor animale 6.2.1. Dejecții lichide O problemă foarte importantă o constituie depozitarea dejecțiilor lichide. Depozitarea necorespunzătoare a acestora poate cauza poluarea apelor freatice. *Font 8* Capacitatea de stocare necesară pentru dejecțiile produse de la fermele zootehnice, în diferite │ │circumstanțe luate

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
învecinate bazinului, solul devine total impermeabil, se degradează, apa este reținută la suprafață, apar mlaștini și bălți pe suprafețe mari, apa freatică este poluată, iar vegetația înconjurătoare este distrusă. 6.2. Metode de stocare a dejecțiilor animale 6.2.1. Dejecții lichide O problemă foarte importantă o constituie depozitarea dejecțiilor lichide. Depozitarea necorespunzătoare a acestora poate cauza poluarea apelor freatice. *Font 8* Capacitatea de stocare necesară pentru dejecțiile produse de la fermele zootehnice, în diferite │ │circumstanțe luate în calcul, se va stabili

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
este reținută la suprafață, apar mlaștini și bălți pe suprafețe mari, apa freatică este poluată, iar vegetația înconjurătoare este distrusă. 6.2. Metode de stocare a dejecțiilor animale 6.2.1. Dejecții lichide O problemă foarte importantă o constituie depozitarea dejecțiilor lichide. Depozitarea necorespunzătoare a acestora poate cauza poluarea apelor freatice. *Font 8* Capacitatea de stocare necesară pentru dejecțiile produse de la fermele zootehnice, în diferite │ │circumstanțe luate în calcul, se va stabili încă din faza de proiectare a noii ferme, sau

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
este distrusă. 6.2. Metode de stocare a dejecțiilor animale 6.2.1. Dejecții lichide O problemă foarte importantă o constituie depozitarea dejecțiilor lichide. Depozitarea necorespunzătoare a acestora poate cauza poluarea apelor freatice. *Font 8* Capacitatea de stocare necesară pentru dejecțiile produse de la fermele zootehnice, în diferite │ │circumstanțe luate în calcul, se va stabili încă din faza de proiectare a noii ferme, sau de │ │modernizare a celor vechi, ținând cont de numărul animalelor și de modul de transport al dejecțiilor │ │către

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
pentru dejecțiile produse de la fermele zootehnice, în diferite │ │circumstanțe luate în calcul, se va stabili încă din faza de proiectare a noii ferme, sau de │ │modernizare a celor vechi, ținând cont de numărul animalelor și de modul de transport al dejecțiilor │ │către tancurile, bazinele și platformele de stocare. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Trebuie evitată diluția dejecțiilor, acolo unde este posibil, deoarece aceasta determină o valoare fertilizantă imprevizibilă și nevoia unor capacități de stocare mai mari. Totuși, în cazul în care se stochează și efluenții pluviali

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
calcul, se va stabili încă din faza de proiectare a noii ferme, sau de │ │modernizare a celor vechi, ținând cont de numărul animalelor și de modul de transport al dejecțiilor │ │către tancurile, bazinele și platformele de stocare. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Trebuie evitată diluția dejecțiilor, acolo unde este posibil, deoarece aceasta determină o valoare fertilizantă imprevizibilă și nevoia unor capacități de stocare mai mari. Totuși, în cazul în care se stochează și efluenții pluviali încărcați cu dejecții (cazul celor colectați din rigolele și șanțurile din jurul

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
bazinele și platformele de stocare. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Trebuie evitată diluția dejecțiilor, acolo unde este posibil, deoarece aceasta determină o valoare fertilizantă imprevizibilă și nevoia unor capacități de stocare mai mari. Totuși, în cazul în care se stochează și efluenții pluviali încărcați cu dejecții (cazul celor colectați din rigolele și șanțurile din jurul platformelor exterioare de odihnă și furajare a animalelor și a platformelor de depozitare a gunoiului de grajd), este necesară o capacitate de stocare suficientă Stocarea efluenților de la platformele silozurilor este recomandată să

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
din rigolele și șanțurile din jurul platformelor exterioare de odihnă și furajare a animalelor și a platformelor de depozitare a gunoiului de grajd), este necesară o capacitate de stocare suficientă Stocarea efluenților de la platformele silozurilor este recomandată să se facă împreună cu dejecțiile lichide, caz în care se va lua în calcul și volumul efluenților de siloz la proiectarea capacităților de stocare. Depozitarea dejecțiilor lichide trebuie să se facă în rezervoare, construite din materiale corespunzătoare, impermeabile și rezistente la coroziune, în caz contrar

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]
grajd), este necesară o capacitate de stocare suficientă Stocarea efluenților de la platformele silozurilor este recomandată să se facă împreună cu dejecțiile lichide, caz în care se va lua în calcul și volumul efluenților de siloz la proiectarea capacităților de stocare. Depozitarea dejecțiilor lichide trebuie să se facă în rezervoare, construite din materiale corespunzătoare, impermeabile și rezistente la coroziune, în caz contrar se pot produce fenomene de poluare. În vederea realizării instalațiilor și spațiilor de depozitare este necesar să se respecte următoarele condiții: ● amplasamentul

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175492_a_176821]