2,615 matches
-
explicit pentru antirealism, conform căruia lumea în sine este nediferențiată iar noi creăm obiecte inventând clasificări. Universul este dependent de minte. În ultimii ani reputația sa în cadrul stângii occidentale a scăzut. A colaborat cu prestigioase reviste internaționale: "Temps Modernes, Hinter dem Eisernen Vorhang, Tri-Quarterly, Ost-Probleme, Il Leviatano, L'Altra Europa, De Homine, Neues Forum, Der Spiegel, Merkur, Frankfurter Rundschau, Critica storica, Vita e pensiero, The socialist Register, Der Spiegel, Contrepoint, Trybuna, Encounter, Dialog and Humanism, Survey, Franfurter Allgemeine Zeitung, Times Literary Supplement, Critical
Leszek Kołakowski () [Corola-website/Science/305448_a_306777]
-
altor creații din zonă. E de semnalat faptul că există în folclorul sud-est românesc un repertoriu de balade în care "tema mioarei" răzbate fie ca episod central, fie ca unul secundar. Un bun exemplu este balada "Cealip-Costea", consemnată de G. Dem. Teodorescu . “Într-o altă variantă a baladei [Fulga], intitulată Cealip-Costea, pe când acesta se întoarce la stână constată că Fulga (..) i-a prădat stâna și că din toate oile lipsea «Mioara rucărea, / Dragă lui Costea, / C-alta-n turmă nu era
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
7 noiembrie 1940) este o actriță de teatru, televiziune, radio, voce și film. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, Facultatea de Teatru, secția Actorie la clasa profesorului Ion Finteșteanu, care i-a avut asistenți pe Sanda Manu și Dem Rădulescu. A debutat în 1961 la Teatrul Regional București, iar din 1969 este actriță la Teatrul Odeon. Pe marele ecran a debutat în 1974 în filmul "Păcală" al regizorului Geo Saizescu. Printre cele mai importante filme în care a mai
Dorina Lazăr () [Corola-website/Science/303412_a_304741]
-
manuscris, fragmente). Vineri 15 martie - moare în vila de la Băneasa. De față este Cella Delavrancea. Duminică 17 martie — este înmormântat la Cimitirul Bellu din București. Nu s-au rostit cuvântări (deși C. Rădulescu-Motru pregătise una). În asistență: Octav Onicescu, Perpessicius, Dem. Theodorescu, Cella Delavrancea, Mircea Vulcănescu, Constantin Noica, Mircea Eliade, Arșavir Acterian, Ștefan Ion Gheorghe, Dragoș Protopopescu, Vasile Băncilă și, desigur, familia (soția, copiii, sora, cumnatul, generalul Vasile Panaitescu). S-au publicat necrologuri semnate de: Nicolae Iorga, Mircea Eliade, Nicolae Tatu
Nae Ionescu () [Corola-website/Science/296579_a_297908]
-
bobocilor" (1975), scenaristul Petre Sălcudeanu și regizorul Mircea Moldovan au colaborat la realizarea a două continuări: "" (1977) și "Primăvara bobocilor" (1987), mai slab primite de public. În ultima dintre ele, cuplul Varvara - Toderaș a fost interpretat de Tamara Buciuceanu-Botez și Dem Rădulescu. Scenaristul a intenționat să scrie și scenariul unui al patrulea film intitulat "Vara bobocilor", dar acesta a rămas la stadiul de intenție. Spre deosebire de filmul anterior, "Iarna bobocilor" conține câteva neconcordanțe de nume: primarul se numea Horațiu în primul film
Iarna bobocilor () [Corola-website/Science/328342_a_329671]
-
VII, 1997. · Sigiliul mănăstirii Vadului, în Buletinul Comisiei de heraldica, genealogie ᗰi sigilografie a Academiei Române, I-II, 1995-1996, Cluj-Napoca, 1998, p.131-134. · La peinture exterieure de la Transylvanie (XVIIIe siecle), în Transylvanian Review, VIII, 4, 1999, p.31-55. · Der Umgang mit dem Erbe - Bewahrung durch übereignung am Beispiel Nordsiebenbürgens, în Ars Transsilvaniae, VIII-IX, 1998-1999, p. 145-152. · Profil: Dinu Adameᗰteanu, în Transylvanian Review, X, 2001, nr. 2, p. 112-115. · Răᗰinari - centru de pictură din secolul XVIII, în Transilvania, Sibiu, XXXI, 2001, nr. 3
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
de studenți: primul ansamblu pe care l-a creat a fost un collegium musicum studențesc alcătuit din aproximativ 40 de membri. Au interpretat în concerte publice și furnizau muzică pentru Neukirche. În 1702 Telemann a devenit directorul operei "Opernhaus auf dem Brühl" unde și aici a angajat studenți. În cele din urmă, după ce Telemann a primit postul de organist și director muzical la Neukirche, a interpretat la orgă o singură dată și a cedat rolul de organist unuia dintre studenții săi
Georg Philipp Telemann () [Corola-website/Science/317538_a_318867]
-
Mircea Ștefan Belu (n. 28 februarie 1941, Lugoj - d. 15 septembrie 2002, Timișoara) a fost un actor și regizor român. A studiat cu Gheorghe Dem Loghin la Institutul de Teatru și Cinematografie I. L. Caragiale, București, promoția 1969. A debutat la Teatrul Dramatic Bacovia din Bacău, iar din 1975 s-a consacrat ca actor al Teatrului Național Mihai Eminescu din Timișoara. A interpretat un lung șir
Mircea Belu () [Corola-website/Science/322291_a_323620]
-
fiind angajat că desenator la Ministerul Sănătății și Ocrotirii Sociale (1928 - 1929). 1929 - Doicescu devine diplomat al Școlii Superioare de Arhitectură. Este angajat la Primăria municipiului București; o fotografie aflată în arhiva Octav Doicescu îl arată pe acesta, alături de primarul Dem. I. Dobrescu, inspectând lucrările de curățire ale lacului Snagov. 1932 - în paralel cu activitatea de la primărie, functioneaza și la societatea « Gaz - Electrică » având ca director pe ing. N. G. Caranfil. 1933 - având diplomă de arhitect din 1930 (nr. Legitimație de
Octav Doicescu () [Corola-website/Science/307183_a_308512]
-
O întâmplare cu o minge", 1958), Radu Duldurescu (seria BD ""Cuțu și Miau"", cu aspect foarte "occidental", "disneyan", lucru mai rar, în epocă, în România), Nell Cobar (cu seria de benzi desenate despre "Aventurile elefantului Trompișor"), N. Nobilescu, Arno, Burschi, Dem ș. a. Un serial memorabil a fost cel care relata aventurile lui ""Nucăpanăghindăfrunză"", personaj fantastic al cărui nume indica elementele componente. Ocazional, revista publica și texte sau desene "preluate" din alte reviste pentru copii (din "țările socialiste", dar nu exclusiv). În
Arici Pogonici () [Corola-website/Science/308667_a_309996]
-
cascadă de 3 m, urmat de o zonă înclinată cu trepți la 80 de m urmează o deschidere în peretele lateral din care curge apă, urmând zona cea mai îngustă a peșterii de 20 cm (Cursa de șoareci). La 100 dem urmează a doua cascadă de 2,2 m înălțime, urmat de izvorul pârâului care curge printr-o deschiderere din tavanul peșterii. Peștera este amintită pentru prima oară în anul 1555, fiind numită „Mondmilchloch” de Conrad Gesner fiind înregistrată oficial sub
Mondmilchloch () [Corola-website/Science/312015_a_313344]
-
Dem. Iliescu sau Dumitru Iliescu (n. 4 iunie 1911, Buzău - d. 2 august 1988, București) a fost un poet, avocat și traducător român. Din cauza convingerilor sale de extrema dreaptă (Mișcarea legionară) din tinerețe, a făcut după război 15 de ani de
Dem Iliescu () [Corola-website/Science/329530_a_330859]
-
Studenților buzoieni „Alexandru Marghiloman”), „"Tomis"”, „"Acțiunea Buzăului"”, „"Avântul"”, „"Liberalul Buzăului"”, „"Acțiunea literară"”, „"Îngerul"”, „"Ideea Națională"”, „"Vocea Buzăului"”, „"Vremea nouă"”, „"Munca literară"” fondată de Ioan Georgescu în 1933 cu apariții până în anul 1936 în Buzău (ulterior în București), „"Ziarul nostru"”, etc. Dem Iliescu a făcut parte, ca membru, din organizația buzoiană a Gărzii de Fier și a condus în perioada 1940 - 1941 o publicație legionară de propagandă. În anul 1931 publică volumul de versuri „"Piatra cu lilieci"” și în 1934 „"Cartea cu
Dem Iliescu () [Corola-website/Science/329530_a_330859]
-
apară în anul 1939, dar a rămas în stadiul de manuscris. În 1939 apare, în schimb, „"Siena, vechea cetate a Fecioarei"” și „"Florile Paștilor"”, o dramă cu trei acte și prolog. Prin pasiunea sa vis-a-vis de literatura franceză și italiană, Dem Iliescu a tradus din opera lui François-René de Chateaubriand, fiind preocupat îndeosebi de latura educativă.
Dem Iliescu () [Corola-website/Science/329530_a_330859]
-
[[Fișier:Caspar David Friedrich 032.jpg|thumb|300px|[[Caspar David Friedrich]] "Der Wanderer über dem Nebelmeer, 1818" ul (numit și "Perioada Romantică") a fost o mișcare artistică, literară și intelectuală apărută în Europa pe la sfârșitul [[secolului al XVIII-lea]], atingând apogeul pe la începutul anilor [[1800]]. În mare parte o reacție împotriva [[Revoluția industrială|Revoluției Industriale
Romantism () [Corola-website/Science/297855_a_299184]
-
a numărat printre prim-soliștii Operei Române din București. a abordat roluri dificile dintre care vom menționa doar La Traviata și Rigoletto de Verdi, L’Elisir d’amore, Don Pasquale, Lucia di Lammermoor de Donizetti, Die Zauberflöte, Die Entführung aus dem Serail de Mozart, Lakmé de Delibes, Les Contes d’Hoffmann de Offenbach, L’Italiana in Algeri și Il Barbiere di Siviglia de Rossini, Il Matrimonio segreto de Cimarosa și Ariadne auf Naxos de Richard Strauss. A abordat peste 15 partituri
Eleonora Enăchescu () [Corola-website/Science/312981_a_314310]
-
este un film românesc din 1987, regizat de Mircea Moldovan după scenariul scriitorului Petre Sălcudeanu. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Dem Rădulescu, Tamara Buciuceanu-Botez, Horațiu Mălăele, Anda Onesa, Tora Vasilescu, Ovidiu Schumacher și Paul Lavric. El continuă acțiunea filmelor "Toamnă bobocilor" (1975) și "Iarnă bobocilor" (1977), din care preia personaje și situații. Interpreții personajelor principale, Varvară și Toderaș, din primele două
Primăvara bobocilor () [Corola-website/Science/328379_a_329708]
-
continuă acțiunea filmelor "Toamnă bobocilor" (1975) și "Iarnă bobocilor" (1977), din care preia personaje și situații. Interpreții personajelor principale, Varvară și Toderaș, din primele două filme (Dragă Olteanu Matei și Marin Moraru) au fost înlocuiți cu Tamara Buciuceanu Botez și Dem Rădulescu. Ca urmare a intervenției mamei sale, Varvară (Tamara Buciuceanu-Botez), tânărul Ionuț (Horațiu Mălăele), student în ultimul an la Facultatea de Agronomie, este repartizat să-și efectueze practică de vară în satul Viișoara. Părinții săi, Varvară și Toderaș (Dem Rădulescu
Primăvara bobocilor () [Corola-website/Science/328379_a_329708]
-
și Dem Rădulescu. Ca urmare a intervenției mamei sale, Varvară (Tamara Buciuceanu-Botez), tânărul Ionuț (Horațiu Mălăele), student în ultimul an la Facultatea de Agronomie, este repartizat să-și efectueze practică de vară în satul Viișoara. Părinții săi, Varvară și Toderaș (Dem Rădulescu), îl așteaptă cu fanfara la gară din Pogoanele în ziua anunțată a sosirii, dar tânărul coboară din mocănița în stația anterioară și merge pe jos, pește dealuri, prin râul Arieș și prin pădure. El intra în sat călare pe
Primăvara bobocilor () [Corola-website/Science/328379_a_329708]
-
doar în faza de intenție. În acest film au fost realizate câteva schimbări față de celelalte două filme: Dragă Olteanu-Matei și Marin Moraru care au interpretat în primele două filme rolurile Varvară și Toderaș au fost înlocuiți cu Tamara Buciuceanu-Botez și Dem Rădulescu. Alți actori (Petre Lavric, Nae Gh. Mazilu) interpretează roluri diferite față de cele jucate în celelalte două filme. Genericul animat a fost conceput și desenat de Florica Vintilă. Regizor secund a fost Ovidiu Drăgănescu. După filmul "Toamnă bobocilor" (1975), scenaristul
Primăvara bobocilor () [Corola-website/Science/328379_a_329708]
-
a doua continuări: "Iarnă bobocilor" (1977) și "" (1987), mai slab primite de public. În primele două cuplul Varvară - Toderaș a fost interpretat de Dragă Olteanu-Matei și Marin Moraru, în timp ce în ultima dintre ele a fost interpretat de Tamara Buciuceanu-Botez și Dem Rădulescu. Scenaristul a intenționat să scrie și scenariul unui al patrulea film intitulat "Vară bobocilor", dar acesta a rămas la stadiul de intenție. Filmul "Primăvară bobocilor" a avut parte de un mare succes la public, fiind vizionat de 1.796
Primăvara bobocilor () [Corola-website/Science/328379_a_329708]
-
autoritara. Cel de-al treilea și ultim volet de boboci, urmând toamnei și iernii, schimbă fără avertizări „castingul” serialului: nu numai că locul Dragai Olteanu și al lui Marin Moraru e luat de „diriga” din Liceenii, Tamara Buciuceanu și de Dem Rădulescu, dar întreaga populație a satului capătă noi identități, desconsiderând, ca și în serialul Haiducii, dreptul la cutuma al spectatorului. Mohorâtă primăvară, care s-ar vrea și ea comedie, reda un anotimp cu „nopți de farmec pline” în care părinții
Primăvara bobocilor () [Corola-website/Science/328379_a_329708]
-
este un film românesc din 1988 scris și regizat de Alexandru Tatos. În film interpretează Mircea Diaconu, Victor Rebengiuc, Dem Rădulescu și Carmen Galin. Zmeul cel mai Zmeu (Mircea Diaconu) și Împăratul (Victor Rebengiuc) se luptă pentru controlul asupra lumii cu ajutorul a diferitelor stratageme și șiretlicuri. Aparent ei provin din două lumi diferite și duc o bătălie finală apelând la
Secretul armei secrete () [Corola-website/Science/324321_a_325650]
-
Abschied" al lui Johannes R. Becher. Filmul lui Egon Günther a fost puternic criticat de oficialii din Germania de Est din cauza stilului său narativ neobișnuit. Wenzel a obținut apoi rolul profesoarei Susanne în "Zeit der Störche". Filmul "Die Taube auf dem Dach" (1973) i-ar fi putut evidenția pentru prima dată talentul de actriță, dar a fost interzis înainte de premieră. Ea a jucat până la mijlocul anilor '70 mai multe roluri principale, dar apoi a început să nu mai fie atât de
Heidemarie Wenzel () [Corola-website/Science/329109_a_330438]
-
autoritățile germane în Kronach, o localitate în Bavaria. Au urmat zeci de expoziții, printre care la Nürnberg, Rotterdam și Kulmbach, în urma cărora au apărut nenumărate articole în presa germană("Ideen und Geschick machen Bäume zu Kunstwerken projekt MGFG-Abiturienten haben mit dem Bildhauer Christian Sergiu Ianza Skulpturen aus Holz erschaffen Bayerische Rundschau vom 18.04.2011 / Stadtseite", ș.a.). A predat cursuri la Universitatea Populară din Germania. În anul 2005 a obținut drept de rezidență definitivă în Germania. Cu toate acestea, Cristian Sergiu
Ianza Cristian Sergiu () [Corola-website/Science/336040_a_337369]