828 matches
-
arc al dialogului, rezultat al progresului istoric de conștientizare legat de surzi, ce asigură o cale de a vorbi despre ce înseamnă a fi surd și a trăi cu alte persoane surde. ,,Cultura surzilor” nu mai este astăzi o sintagmă demodată, cum a fost odată, ea a devenit profund ancorată în viața surzilor. În SUA au apărut deja anunțuri de angajare a unor persoane, ca interpreți, care posedă o ,,cunoaștere a culturii surzilor”.<footnote Padden, C., Humphries, T., Harvard Univ. Press
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
În sfârșit, într-o notă mai largă, m-am convins că climatul scepticismului care, în ultimele două secole, a făcut în așa fel încât faptul de a sugera că învierea lui Isus s-a întâmplat într-adevăr să pară ceva demodat și chiar jenant, n-a fost niciodată și nu este nici acum o poziție sociologică sau politică neutră. Iluminismul a cauzat un fel de lovitură de stat intelectuală, care a convins multă lume că nu există nicio probă a adevărului
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
pe care tocmai o rostise. Intonația ei m-a ajutat să-i reconstitui sensul. Da, era intonația luată de un povestitor când spune: „Nu, dar asta ați mai auzit-o probabil deja. N-am să vă plictisesc cu poveștile mele demodate...” și speră tainic ca ascultătorii lui să înceapă să-l încurajeze, afirmând că nu cunosc povestea aceea sau că au uitat-o... Am clătinat ușor din cap, cu un aer plin de îndoială. - Nu, nu, nu cred. Dar ești sigură
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
din viața eroilor. Acțiunea se întrerupea brusc și, pe fundalul negru, apărea o inscripție a cărei franchețe fără ocoloșuri îmi plăcuse întotdeauna: „Doi ani mai târziu”, sau „Au trecut trei ani”. Dar cine ar îndrăzni să folosească astăzi acest procedeu demodat? Și totuși, intrând în librăria pustie din inima unui oraș de provincie toropit de căldură și găsind pe raft ultima mea carte, am avut exact impresia aceea: „Au trecut trei ani.” Cimitirul, cripta familiilor Belval și Castelot și cartea aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cea mai bună calitate. Studiile efectuate arată că proprietățile bine poziționate, cu un potențial mai mare pentru flexibilitate și adaptabilitate, Îi atrag pe ocupanți și crește cererea pentru clădiri. Multe companii, chiar și de pe piețele mature, Încă funcționează din amplasări demodate, fapt care sporește și mai mult cererea pentru spații industriale și logistice mai eficiente, chiar Într-un mediu unde cererea este În general mică. Ocupanții spațiilor industriale și logistice caută clădiri flexibile, adaptabile care să-i ajute să devină mai
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
răsfăț formalist insuportabil (Cântec în zori) - ambele criticate, și pe bună dreptate, la apariția lor. În ce privește poemul Veronicăi Porumbacu, Vor trece ani, cumințenia lui ștearsă care nu exclude totuși prezența unei recuzite erotice uzate (poeta respinge cu un orgoliu cam demodat «auritele pocale» și mărturisește că preferă să bea din «căușul palmei... iubitului», nu-i justifică întru nimic prezența alături de atâtea mărturisiri patetice și emoționante ale volumului. «Tentativa de evadare» întreprinsă de cele trei poete n-a dat rezultatele scontate. Cauzele
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
politicoasă și să ascult - dar nu pot să nu mă foiesc, nerăbdătoare. Vreau să ajung la Bambino! În cele din urmă, Întrevederea ia sfîrșit și ieșim În strada aglomerată a Londrei. Pe lîngă noi, trece o femeie cu un landou demodat Silver Cross, cu roți superbe și solide. Doar că eu o să-l vopsesc pe al meu În roz aprins. O să fie super. Lumea o să-mi spună „Fata cu Landoul Roz-aprins“. Doar că, dacă o să fie băiat, o să-l fac bleu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ne duce la altcineva. — Și e bună la, știți ce vreau să zic, nașterea efectivă? Întreb, Încercînd să-mi păstrez calmul. — A, Venetia e minunată, spune Saskia, care pare și mai convinsă decît prietena ei. Nu e ca doctorii ăia demodați. Ea chiar comunică realmente cu pacienta. Șefa mea Amanda a avut parte de cea mai fenomenală naștere holistică În apă, cu flori de lotus și masaj tailandez. Masaj tailandez? Domnul Braine nici măcar n-a pomenit vreodată ceva de masaj tailandez
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
de haine. Doamne, n-aș fi crezut niciodată c-o să mă ambalez la fel de tare pentru un cărucior, ca pentru o rochie. — Doamnă? VÎnzătorul a revenit. Poftim. — Dacă vreți azi, vă pot oferi acest model. Șaptezeci de lire. Împinge un cărucior demodat, Într-o nuanță total neinspirată de gri, cu o pernă roz de dantelă și o cuverturică din petice. Suze se holbează la el, Îngrozită. — Bex, doar n-ai de gînd să-ți pui copilul În chestia aia! — Nu-i pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Are ferestre masive cu vitralii, statui antice de piatră și pe estradă cîntă o orchestră, care acoperă rumoarea generală. Peste tot mișună oameni În haine de gală, care pălăvrăgesc sau Își iau mîncare de la bufet, și unii chiar dansează valsuri demodate, ca Într-un film. Mă uit În jur, după Luke și Venetia, Însă Încăperea e atît de ticsită de femei În rochii superbe și bărbați la țol festiv, și sînt chiar și cîțiva bărbați care-ți iau ochii, Îmbrăcați În
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
l pun și pe Knotty alături, să-i țină de urît. Sinceră să fiu, cred că lui Minnie Îi place destul de mult de Knotty. Și de Double Knotty, pe care l-a primit de la Jess. Folosim vechiul cărucior gri și demodat pe care l-am luat de la tîrgul de cărucioare, În primul rînd pentru că m-am lăsat un pic dusă de val și le-am trimis Înapoi pe toate celelalte și, În al doilea rînd, fiindcă mama e de părere că
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
la adevărul cuvântului. Literal vorbind, cine poate spune că știe ce e adevărul? Felul în care percep autorii acest adevăr s-a schimbat într-atât încât îl citim pe Dickens și nu vedem atât viața din cărțile lui cât convenția demodată de care se folosea. De aici și unicul răspuns viabil: în literatură adevărul e de fapt o convenție. Cum puteau lipsi din acest tablou autorii Desperado, pe care îi încântă să demonteze și să redescopere tot felul de convenții? Imaginația
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
fost cândva tineri. Există totuși o deosebire: de multe veacuri, din antichitate până la realismul acestor vremi, cititorii au urmat un tipar, acela al cronologiei, al cuplului care trăiește (ne)fericit până la adânci bătrâneți. Cuplul și finalul cert sunt două convenții demodate și tocite. Iată cum ajung autorii Desperado să sfideze ficțiunea tradițională din temelie. Sfidarea lor e mai profundă decât hibridizarea genurilor literare practicată de Fluxul conștiinței. Joyce, Woolf, Eliot au jonglat cu convențiile, păstrându-le intacte. Era epoca literaturii ca
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
North Ship conturează cu claritate amestecul de stiluri din maniera poetului la douăzeci și trei de ani: Privind în urmă, aflu în poeme nu numai unul, ci mai multe euri uitate școlarul pentru care Auden era unica alternativă la poezia "demodată"; studentul a cărui poezie a fost binevoitor caracterizată de un prieten drept "Dylan Thomas, însă cu o sentimentalitate specifică ție"; mai e apoi eul post-Oxford, izolat în Shropshire, singur cu operele complete ale lui Yeats, furate de la școala de fete
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
să aibă drepturi egale, salarii egale, prilejuri egale de afirmare. Mi-aduc aminte chiar de la bun început cum mă înfuriau bărbații care negau această egalitate, care se amuzau grozav de părerile mele. Știu că am descris aici imaginea unei feministe demodate. Dar n-am să afirm niciodată că nu sunt feministă și nu voi lua nicio poziție anti-feministă chiar mă intrigă afirmația ta că "nu sunt deloc". Consider feminismul ca o chestiune de feminitate, de definire a feminității. Ce-i drept
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
e ieftină, aceștia se vor opri din citit. Când scriam fragmentele pornografice din 1982 Janine, mă șocam pe mine însumi cu bună știință. Cu toate că îl consider cel mai bun roman al meu, nu-l mai pot reciti am redevenit la fel de demodat cum eram înainte să-l imaginez. LV. Punctul de pornire al intensității în romanele tale este fie moartea, fie letargia dinaintea ei. Finalul romanelor, pe de altă parte, e o izbândă, o stare de exaltare. Dragostea de viață e mai
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
istorie afectează major impresia asupra lectorului în ce privește atitudinea față de existență a autorului implicit. Sunt fascinat de problema finalurilor, și am scris despre ea în câteva eseuri critice. În raport cu romancierii moderni, cred că sunt mai atras decât cei mai mulți dintre ei de demodatul happy end, și chiar am fost criticat pentru asta, deși s-ar părea că ești de altă părere. Tind să-mi las eroii într-o situație cu final deschis, dar și cu speranță, într-un moment când chestiunile majore cu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cum s-ar vrea ei prezentați. Acestea fiind zise, cred că mai pot exista eroi și eroine: nu înnăscuți, ci creați de împrejurări. LV. Folosești, cu mare economie peisajul. Spre deosebire de majoritatea autorilor contemporani (chiar poeți) care fug de descrierea realistă demodată, atât de compromisă de Balzac și alții, faci din fiecare peisaj un mic poem. Îți condimentezi astfel romanele cu insule de lirism. Aceasta unealtă folosită cu premeditare te leagă și în același timp te dezleagă de tradiția realistă... TM. Aparent
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de Ioana, schilombita de Ana, o așchie/o scobitoare/o aschilambică/o anorexică de fată, rahitica de Viorica, deshidratatul de Andrei foarte gras/ă: tancul de Ioana, cisterna de fată, buboiu' de Andrei foarte modern/ă: o piesă de fată demodat/ă: expiratul de X, nașpetul de Vasile, mamaia de Sorina, antichitatea/anticul de Claudiu lingușitor/oare: lipitoatoarea/atârnache/cocalarul de X, o mâțâită de fată îngâmfat/ă sau fițos/oasă: arfista/harfista de X, figuranta de Ioana, halatraian de Bogdan
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
N1 De remarcat că pentru adjectivul argotic nașpa (cuvânt cu un sens foarte general), utilizat adesea în forma trunchiată, invariabilă, sunt preferate forme foarte variate care permit acordul și atașarea articolului hotărât enclitic: nașparlia, nașparlita, nașparla, nașparloasa de Tatiana (urâtă, demodată, care nu este "de gașcă", AD), o nașpetă de formație (www.trilulilu.ro, 2008). Aceste preferințe sunt importante nu atât pentru rezultatele formale (o expresivitate sporită) - pentru că formele care permit acordul au un sens identic cu invariabilul nașpa -, ci pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
folosești adjectivul sau substantivul A dat deja. Ce spui despre o persoană: • un băiat/o fată: foarte frumos/oasă (Ex: o frumusețe/un drăguț/ă de băiat/fată) foarte urât/ă foarte slab/ă foarte gras/ă foarte modern/ă demodat/ă lingușitor/oare îngâmfat/ă sau fițos/oasă zgârcit/ă darnic/ă foarte slab/ă la învățătură • un colegă/o colegă care: nu este ,,de gașcă" ți-a făcut o farsă penibilă nu pleacă de la ore când hotărâți toți să
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
o demonstrăm. Dar formula romantică este tot atât de falsă; ea a substituit pur și simplu o retorică unei retorici, a creat un jargon și procedee și mai intolerabile. Mai completați la asta că cele două formule sunt aproape la fel de învechite și demodate, atât una, cât și cealaltă." Totul este fals, după părerea lui Zola, în drama romantică, în care acțiunea este adesea complicată, protagoniștii puțin credibili, atât prin eroismul comportamentului lor care frizează extravaganța, cât și prin grandilocvența discursului lor. Pretinsul adevăr
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
pasiunea rostirii tipic romantice, L. dezvăluie parcursul aventurii lirice într-o ecuație programatică: ars amandi = ars scribendi = ars moriendi. Esența poeziei lui Dan Laurențiu - ca și aceea a poeziei lui Emil Botta - o constituie un romantism livresc și sumbru, teoretic demodat, dar reușind totuși să se impună unui cititor de azi. Dan Laurențiu nu are elocvența demonică a lui Emil Botta și nici curajul acestuia de a fi ridicol la scenă deschisă. În schimb, el își calculează atent efectul fiecărei combinații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
noi vrem a deveni Buni cetățeni când vom fi mari și-ai libertății fii. Tonul didactic nu era reprezentativ - cel puțin nu În această formă evidentă - și va dispărea În doar câțiva ani. Dar cântecelul, cu aerul său naiv și demodat, surprinde Întocmai atmosfera acelor timpuri. Amuzamente populare precum columbofilia, cursele de ogari sau Întrecerile pe autostradă au atins În acea perioadă o culme a popularității, intrând apoi Într-un declin constant, accelerat spre sfârșitul anilor ’50. Aceste divertismente Își aveau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a apărut primul disc. Privind retrospectiv, reacția Îngrozită a părinților, profesorilor, clericilor, liderilor de opinie și a politicienilor din toată Europa de Vest pare bizar de energică. În mai puțin de un deceniu, Haley, Donegan, Steele, Hallyday și gusturile lor vor părea demodate fără speranță, relicve ale unei preistorii inocente. Adolescenții europeni de la sfârșitul anilor ’50 și Începutul anilor ’60 nu visau să schimbe lumea. Ei crescuseră În siguranță și Într-o relativă bunăstare. Majoritatea voiau doar să arate diferit, să călătorească mai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]