10,659 matches
-
Blocului, a rezultatelor comunicate la centru. În absența reprezentanților opoziției, În condițiile sprijinului sovietic decisiv, Cabinetul a optat pentru recurgerea la trucarea rezultatelor. Reacția partidelor democratice și cea a oficialilor britanici și americani au fost marcate de un numitor comun: denunțarea fraudei și a lipsei de crebilitate a rezultatelor oficiale. Telegrama Departamentului de stat al Statelor Unite din 29 noiembrie 1946 adresată guvernului sovietic solicita realizarea unor demersuri În vederea anulării alegerilor și a convocării unor noi alegeri, În condițiile În care scrutinul
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
divulgat tot. E lovit cu o rangă de fier la tălpile picioarelor, supus la manej sub supravegherea unor câini dresați sau așezat pe plăci fierbinți de oțel pentru a-l convinge să facă mărturisiri complete. Prin mărturisiri complete, zbirii Înțeleg denunțarea și implicarea a cât mai multe persoane cu care pârâtul a avut de-a face16. Mijloacele deosebit de brutale nu au fost abandonate decât pentru scurte perioade de timp În istoria Securității. În primii trei ani de după moartea lui Stalin, de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
comuniste din România, mai există o perspectivă care trebuie luată În seamă. Aceea a celui de-al doilea ministru de Interne al epocii Dej, Alexandru Drăghici. În anul 1968, când al doilea dictator, N. Ceaușescu, Își consolida poziția și prin denunțarea unor abuzuri ale predecesorilor și reabilitarea publică a lui Lucrețiu Pătrășcanu, fostul său rival era supus discuțiilor unei comisii de partid. Acesta Își autoreleva mai Întâi meritul principal: „Dacă a distrus cineva spinarea Gărzii de Fier, eu am făcut acest
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
a deconspira ceea ce tăinuise la ancheta oficială. Torționarul avea În această etapă funcția unui duhovnic „negru”, spovedania victimei trebuind să fie o inventariere a unor culpe politice apte să satisfacă auditoriul. Cea de-a doua etapă, demascarea internă, consta În denunțarea „igienică” a celor care-i facilitaseră victimei viața În detenție. A treia etapă, cea mai atroce, demascarea morală publică, era pusă sub semnul patologicului, căci victimele trebuiau să blasfemieze (masochist, autoflagelator și cu o voluptate disperată) valori tabu (precum familia
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
strada Maria Rosetti) de oamenii partidului care făceau comenzile. Artiștii aflați pe statele de plată ale Cooperativei nu se afirmaseră mai rapid În domeniul artei omagiale, pentru că primul conducător comunist român, Gheorghe Gheorghiu-Dej (1945-1965) - mai ales după 1956 și după denunțarea cultului lui Stalin de către Hrușciov -, nu a Încurajat reprezentările artistice 17, chiar dacă - Palade este sigur -, „din punct de vedere tehnic, toate condițiile erau deja create”. * ** În timpul discuției pe care am avut-o cu el, pictorul Palade a evitat să vorbească
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
toate la un loc compunând civilizația americană. Intensitatea opoziției variază în diversele țări europene și este dependentă de epocile istoriei contemporane. De la începutul secolului XX, nu puține au fost curentele politice și culturale europene care și-au extras mesajul din denunțarea felului cum americanii au confiscat tradițiile noastre: întâi le-au distrus și apoi au instalat în locul lor produsele preferate de numeroșii componenți ai clasei mijlocii americane. Pe scurt, aceste partide, aceste mișcări, aceste grupări cheamă la luptă împotriva civilizației Mickey
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
feministei Irigaray și ale psihanalizei în contextele culturale dominate de codul binar al tehnologiilor cibernetice. Dacă cea dintâi uzează de o ideologie cu rol eliberator prin chestionarea epistemologiei iluministe a dualismelor de gândire, cea de-a doua se limitează la denunțarea cunoașterii unitare a marxismului și a freudismului. Nu dorește a se desprinde de feminismul diferenței, promovând un esențialism al noțiunii de subiectivitate feminină: femeile au propriul lor limbaj, diferit de cel masculin și bazat pe o cunoaștere intuitivă și discontinuă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Că e o suferință mimată? Că ea e generată poate de cuvântul scris? Abia așa devine cu adevărat elocventă, căci exprimă o nevoie profundă a sinelui, aceea de a se autentifica. În absența altei metode, mistificarea care se relevă ca denunțare a sinelui, o denunțare fără rest, capătă valoare de adevăr. Cioran s-a despărțit de Valéry, o spune de câteva ori, tocmai pentru că a înțeles pericolul refugiului glorios în artificiu. „Să fugim de strălucire ca de ciumă” (II, 42), citim
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
mimată? Că ea e generată poate de cuvântul scris? Abia așa devine cu adevărat elocventă, căci exprimă o nevoie profundă a sinelui, aceea de a se autentifica. În absența altei metode, mistificarea care se relevă ca denunțare a sinelui, o denunțare fără rest, capătă valoare de adevăr. Cioran s-a despărțit de Valéry, o spune de câteva ori, tocmai pentru că a înțeles pericolul refugiului glorios în artificiu. „Să fugim de strălucire ca de ciumă” (II, 42), citim într-un loc. „Mă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
fi e cu neputință altfel decât înăuntrul propriei tale etnii” (21 ianuarie 1970 Ă 592). Așa încât, departe de țară, Cioran rămâne structural, fără a se mai minți, în interiorul etniei sale. De aceea își cultivă cu atâta rafinament negativitatea, refuzul istoriei, denunțarea socializării. Refuză chiar scrisul, el însuși expresie a unei angajări de care vrea să se debaraseze, preferându-i, ca într-un fel de mioritism asumat, contemplația, adică abolirea oricărei prezențe lucide. „Nu-i mai important să privești marea decât să
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
dacă nu din generozitate, atunci din lașitate. Un alt motiv pentru Cioran de a se incrimina. Pe cât de mult ipocrizia existențială a celor din jur e cauza unei revărsări de nihilism, tot pe atât propria ipocrizie îi provoacă valuri de denunțare. Ea face, oricum, obiectul unor analize consecvente și minuțioase. Față de ceilalți, impostori chiar și din neștiință, Cioran își asumă o luciditate devoratoare. Cumva blazat, observ: „Ceilalți nu au sentimentul de a fi niște impostori Ă deși sunt; cât despre mine
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
de demnitate!”. Și continuă: „Ură de sine vecină cu urletul și lacrimile” (II, 57). În alt loc, aceeași poltronerie: „În anxietate intră timorare și chiar poltronerie” (I, 168). Doar că prezentul acesta, al explorării de sine, este și unul al denunțării falsului. Adevărata impostură aparținuse tinereții. La doar câteva rânduri după ce susține că înșelăciune este cuvântul care îi exprimă „filozofia”, Cioran constată cu nostalgie și dezamăgire: „Cu cât îmbătrânesc, cu atât îmi vine mai puțin să trișez. Vârsta anulează toate șansele
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ființă vie, care se supune unei veritabile torturi de construire a identității. Oricum, după ce a luptat atât pentru cucerirea Indiferenței și a detașării, după ce a făcut eforturi teribile pentru a se retrage din lume, după ce și-a spus eul unei denunțări nemiloase, Cioran constată că tot ce înseamnă construcție se datorează eului. Mărturisește: „E o tâmpenie să pretinzi că renunți la eu, la amorul-propriu, la vanitate și la orgoliu: toate acestea nu pot fi depășite, iar de îndată ce-ți închipui
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
unul dintre ei. Or, admirația vine și din faptul că, fiindu-le, totuși, atât de apropiat, Cioran face apologia ratării pentru a se salva pe sine în cazul în care, din nefericire, va fi fost unul. De aici, poate, alteori, denunțarea scrisului ca o activitate alienantă, „modernă”. Iată: „«Vocația» mea era să trăiesc în natură, să muncesc manual, să meșteresc într-o curte, într-o grădină, nu să citesc ori să scriu” (I, 83). Aproape invariabil, peste câteva pagini: „Eram făcut
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
fie el însuși, una singură nu este numită în mod explicit: boala propriei țări. Așa cum suferă din cauza stomacului, a creierului sau a sângelui, Cioran suferă de boala țării sale. Și nu este deloc un bolnav închipuit. Așa încât, explicațiile pentru violenta denunțare a precarității neamului său trebuie căutate nu în ideologie, cum s-a făcut adesea, nu în pasiunile revanșarde ale unei iubiri înșelate sau dezamăgite, cauză posibilă, dar nu suficientă, nici măcar în frustrările unui sine orgolios, care se simte închis în
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
de formalismul informativ atrage sancțiuni pentru debitorul acestei obligații profesionistul. În general sancțiunea este de natură contravențională: amendă contravențională, închiderea sau suspendarea activității; retragerea autorizației de desfășurare a activității. Pot fi incidente și sancțiuni de drept privat cum este cazul denunțării unilaterale a contractului de către consumator într-o anumită perioadă. De exemplu, art. 7 din O.G. nr. 130/2007 privind contractele la distanță prevede dreptul de denunțare unilaterală a contractului. Astfel, consumatorul are dreptul de a denunța unilateral contractul la
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
a activității. Pot fi incidente și sancțiuni de drept privat cum este cazul denunțării unilaterale a contractului de către consumator într-o anumită perioadă. De exemplu, art. 7 din O.G. nr. 130/2007 privind contractele la distanță prevede dreptul de denunțare unilaterală a contractului. Astfel, consumatorul are dreptul de a denunța unilateral contractul la distanță, în termen de 10 zile lucrătoare, fără penalități și fără invocarea vreunui motiv. Singurele costuri care pot cădea în sarcina consumatorului sunt cheltuielile directe de returnare
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
primirii lor de către consumator; pentru servicii, din ziua încheierii contractului. În Codul consumului, art. 82 prevede expres că în contract trebuie stipulat, cu caractere mari și în imediata vecinătate a locului rezervat pentru semnătura consumatorului, clauza expresă despre dreptul de denunțare unilaterală a contractului, după caz, precum și numele și adresa comerciantului față de care consumatorul poate să își exercite acest drept. Dreptul consumatorului la denunțarea sau rezilierea contractului nu poate fi anulat sau restrâns de nicio clauză contractuală sau înțelegere între părți
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
caractere mari și în imediata vecinătate a locului rezervat pentru semnătura consumatorului, clauza expresă despre dreptul de denunțare unilaterală a contractului, după caz, precum și numele și adresa comerciantului față de care consumatorul poate să își exercite acest drept. Dreptul consumatorului la denunțarea sau rezilierea contractului nu poate fi anulat sau restrâns de nicio clauză contractuală sau înțelegere între părți aceasta fiind considerată nulă de drept. Drepturile părților referitoare la o justă despăgubire nu vor fi afectate în cazul denunțării unilaterale. 3.2
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
Dreptul consumatorului la denunțarea sau rezilierea contractului nu poate fi anulat sau restrâns de nicio clauză contractuală sau înțelegere între părți aceasta fiind considerată nulă de drept. Drepturile părților referitoare la o justă despăgubire nu vor fi afectate în cazul denunțării unilaterale. 3.2. Încheierea contractului profesional 3.2.1. Condițiile esențiale pentru validitatea contractului Potrivit dispozițiilor art. 1179 C.civ., condițiile esențiale pentru validitatea unei convenții sunt: 1. capacitatea de a contracta; 2. consimțământul părților; 3. un obiect determinat și
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
regula irevocabilității contractuale. Puterea obligatorie a contractului face ca nici una din părți să nu-l poată modifica unilateral. Revocarea contractului va fi posibilă numai prin acordul de voință al ambelor părți . Principiul cunoaște însă și unele excepții. Astfel, este posibilă denunțarea unilaterală a unui contract, dar numai în cazurile prevazute de lege. Este ceea ce afirmă și art. 1270 alin. 2 C.civ., care prevede: contractul se modifică sau încetează nu numai prin acordul părților dar și din cauze autorizate. În aparență
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
codul unic de înregistrare; b) caracteristicile esențiale ale produsului sau serviciului; c) prețul bunurilor sau tarifele serviciilor, cu toate taxele incluse; d) cheltuielile de livrare, dacă este cazul; e) modalitățile de plată, de livrare sau de prestare; f) dreptul de denunțare unilaterală a contractului, cu excepția cazurilor prevăzute în prezenta ordonanță; g) costul utilizării tehnicii de comunicație la distanță, în cazul în care acesta este calculat altfel decât conform tarifului de bază; h) perioada de valabilitate a ofertei sau a prețului; i
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
de a rezilia unilateral contractul, în cazurile în care: comerciantul a modificat unilateral clauzele prevăzute la lit. e); comerciantul nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale; comerciantul a impus consumatorului, prin contract, clauze referitoare la plata unei sume fixe în cazul denunțării unilaterale; k) exclud sau limitează răspunderea legală a comerciantului în cazul vătămării sau decesului consumatorului, ca rezultat al unei acțiuni sau omisiuni a comerciantului privind utilizarea produselor și serviciilor; l) exclud dreptul consumatorului de a întreprinde o acțiune legală sau
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
ce nu ar trebui, după calculele sale, să fie decît provizorie, cît și teoria "ineluctabilității războaielor capitaliste". Evident că orientarea "clasă contra clasă" adoptată de IC începînd cu cel de-al VI-lea Congres al său, ajungînd pînă la o denunțare virulentă a social-democrației calificată binevoitor drept "social-fascistă" nu este de natură să amelioreze relațiile, de altfel, ca și inexistente, după cum s-a constatat la Congresul de la Viena din 1931: încă de la precedentul congres, cu trei ani în urmă, ISM nu
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
natura juridică a rezilierii parțiale, fie judecătorească fie convențională. Vor exista cazuri în care retragerea nu va avea caracter sancționator, chiar mai des decât în cazul excluderii 271. Retragerea ca reziliere convențională parțială se va realiza fie ca urmare a denunțării unilaterale a contractului de societate, o hotărâre a adunării generale a asociaților neputând decât constata retragerea asociatului în condițiile fixate prin actul constitutiv, fie ca urmare a acordului asociaților. În ultimul caz, cererea fermă de retragere va fi confirmată printr-
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]