6,292 matches
-
restrâns al comportamentului, care poate fi localizat într-un anumit context marcat de spațiu și timp. Dac] o conduit] corespunz]toare const] cu prec]dere în evitarea r]ului - în sensul de a evita inc]lcarea normelor sau a principiilor deontologice - si dac] aceste norme sunt puține la num]r și specificate în mod clar și concis, rezult] c], condițiile moralei, pot fi eliminate (pentru majoritatea subiecților și în cele mai multe cazuri). Cu toate c] este recunoscut faptul c] indivizii pot avea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un fundament al înțelegerii cerințelor morale și nici un model în vederea elabor]rii unei teorii etice. Motivele sunt în parte evidente. În absența unui legiuitor cu autoritate și ușor de identificat, nu putem cunoaște cu precizie care sunt normele morale (constrângerile deontologice) care trebuie s] guverneze comportamentul nostru. Iar în lipsa unui set de proceduri clare care s] stabileasc] modul de soluționare a conflictelor legate de conținutul normelor morale propuse, dezacordurile în materie de etic] nu își g]sesc rezolvare. Exist] și alte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ai propriilor noastre virtuți, fiind preocupați în același timp de soarta celorlalți, ca și de soarta comunit]ții în ansamblul ei. Expresia acestei preocup]ri nu este dat] de detașarea pe care o sugereaz] noțiunea primitiv] de respect sau normele deontologice, ci de interesul activ al oamenilor pentru promovarea binelui celorlalți. Trebuie s] respingem, astfel, orice perspectiv] care identific] morală numai cu sau în primul rând cu o povar] impus] asupra vieții. Dac] nu putem „s] tr]im conducându-ne dup
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rilor de valoare. În funcție de punctul de vedere exprimat în aceast] problem], teoriile morale se împart de obicei în teorii consecințialiste și teorii non-consecințialiste sau, folosind o terminologie mai veche, teorii teleologice și neteleologice: cele neteleologice se identific] uneori cu cele deontologice, iar câteodat] se subordoneaz] acestora. Acest eseu trateaz] teoriile consecințialiste că teorii ale corectitudinii, iar nu că teorii ale valorii sau ale binelui. S] presupunem c], într-un moment de entuziasm intelectual, ceea ce conteaz] mai mult în viat] este că
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
apare o prim] greșeal], dar, cel putin, ea este ușor de înțeles și poate contribui la explicarea poziției opuse. A doua observație nu a mai fost prezentat] pan] acum și se încadreaz] foarte bine în concluzia acestui articol. Numeroase teorii deontologice se bazeaz] pe recunoașterea forței teoriei consecințelor asupra justific]rii, dar o restrâng într-o anumit] m]sur]. Un exemplu este furnizat de curentul bazat pe reguli, care restrânge puterea consecințelor la alegerea care este f]cut] între aceste reguli
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cazul instituțiilor de guvern]mânt, care, prin ins]și natura lor, trebuie s] conceap] strategii ce vor putea fi aplicate în situații general valabile. În judecarea cazurilor obișnuite se poate observa îmbinarea armonioas] a principiului utilit]ții și a celor deontologice care au la bâz] Decalogul. Referințe Bentham, J.: An Introduction to the Principles of Morals and Legislation (London: 1823); ed. J.H. Burns and H.L.A. Harț (London: Athlone Press, 1970) Mill, J.S.: Utilitarism (London: 1863); în M. Warnock, ed., Mill
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
doctor a intenționat moartea acestuia? Apar probleme filosofice serioase în orice aplicare sistematic] a distincției intenție/previziune, iar literatura de specialitate este plin] de critici și respingeri ale argumentului. Nancy Davis discut] o parte a acestei literaturi în contextul eticii deontologice (caz în care distincția devine crucial]) în capitolul 17, „Deontologia contemporan]”. Presupunând c] dificult]țile pot fi dep]site, apare urm]toarea întrebare: este aceast] diferenț] dintre rezultatele direct intenționate și consecințele prev]zute relevant] din punct de vedere moral
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
supoziție.) Kohlberg invoc] aceste trei figuri din istorie ca exemple pentru gândirea din Etapă 6. În ultimul rând, prezentarea lui Kohlberg a dezvolt]rii morale nu este neutr] între teoriile morale. El ne spune c] „etapă 6 este o teorie deontologic] a moralei” (p. 169), pe când în Etapa 5 exist] o teorie moral] utilitar] (p. 175). (Vezi capitolul 14, „Etică lui Kant”, capitolul 17, „Deontologia contemporan]”, si capitolul 19, „Consecințialismul”.) Dar, cum fiecare etap] e considerat] superioar] celei de mai jos
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
exist] o teorie moral] utilitar] (p. 175). (Vezi capitolul 14, „Etică lui Kant”, capitolul 17, „Deontologia contemporan]”, si capitolul 19, „Consecințialismul”.) Dar, cum fiecare etap] e considerat] superioar] celei de mai jos, rezult], în viziunea lui Kohlberg, c] teoria moral] deontologic] este superioar] teoriei morale utilitariste. Aceasta este o supoziție cel putin controversat]. Discuția noastr] critic] despre Kohlberg ar putea începe de aici. iii. Examinarea teoriei lui Kohlberg Foarte mulți susțin c] teoria moral] utilitarist] este necorespunz]toare. Indiferent dac] aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt fondate sau nu, ceea ce pare evident fals de la prima vedere este afirmația lui Kohlberg potrivit c]reia raționamentul moral care accept] utilitarismul este, exclusiv din aceast] cauz], mai putin sofisticat cognitiv decât raționamentul moral care accept] o teorie moral] deontologic], precum cea a lui Kant. Aceast] idee pare ridicol] atunci când se ia în considerare lungul șir de gânditori distinși care adopt] o anumit] form] de utilitarism: Jeremy Bentham, John Stuart Mill și Henry Sidgwick. Nu este deloc evident de ce Kohlberg
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
considerare lungul șir de gânditori distinși care adopt] o anumit] form] de utilitarism: Jeremy Bentham, John Stuart Mill și Henry Sidgwick. Nu este deloc evident de ce Kohlberg crede c] a construit o pledoarie pentru opinia potrivit c]reia raționamentul moral deontologic este cognitiv mai sofisticat decât raționamentul moral utilitarist. S] ne amintim c] abilitatea cognitiv] a reversabilit]ții este cea mai important] tr]s]tur] a raționamentului moral al persoanelor din Etapă 6. Judec]țile lor sunt considerate pe deplin reversibile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de a fi de acord cu o judecat] care ține seama cât de mult cu putinț] de punctul de vedere al celuilalt. O judecat] moral] pe deplin reversibil] nu este una egocentric]. Dar, dat] fiind aceast] caracterizare a raționamentului moral deontologic al Etapei 6, nu exist] nici un motiv de a crede c] raționamentul moral utilitarist nu poate s] manifeste asemenea complexitate și bog]ție cognitiv]. Într-adev]r, Kohlberg greșește în mod clar. (Vezi capitolul 40, „Prescriptivismul universal”.) Desigur, ceea ce Kohlberg vrea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un paralelism universal între dezvoltarea psihologic] și cea moral]. Altă este c], cel putin pan] la un punct, dezvoltarea moral] poate avea loc f]r] vreo leg]tur] cu un conținut moral substanțial. O a treia este c] raționamentul moral deontologic este superior raționamentului moral utilitarist. Deși nu am negat c] exist] etape universale de dezvoltare psihologic] și moral], am contestat cu vehement] teza c] exist] un paralelism între cele dou]. Dac], pe socoteală mea, nu putem numi atitudinile întrupate în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
să o Împlinim. Chiar dacă ar trebui, pentru asta, să decimăm ultimele resturi ale unor legiuni lașe și dezertoare, care au uitat că rostul ce le-a fost Încredințat este acela de a căuta cu orice preț adevărul! În acest context deontologic temerar aș vrea să Înscriu și paginile neînsemnate ale cărții de față. O carte care are un Înțeles aparte pentru mine, dar care ar trebui să fie sinceră, inteligibilă și corectă pentru toți. Habent sua fata libelli - spuneau aceiași Înaintași
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
încălcării obligațiilor aparținând uneia din cele două categorii. Încălcarea obligațiilor prevăzute în Capitolul al V-lea al Statutului angajează răspunderea funcționarului public. În doctrină se vorbește, în legătură cu obligațiile impuse de lege și cu încălcarea acestora de o deontologie<footnote Etimologic, deontologic provine din limba greacă, de la cuvântul „deon, deontos” - „ceea ce se cuvine” și „logos” - știință, adică știința a ceea ce se cuvine footnote> a funcționarului public. Într-o încercare de a surprinde esența, deontologia poate fi definită ca suma (ansamblul, totalitatea) normelor
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
a eșantionului; validitatea ecologică scăzută; distorsiunea datelor datorită instrumentelor de măsurare, aplicărilor repetate, pierderii de subiecți și regresiei statistice etc.). Pe lîngă toate acestea, experimentul poate conduce la depersonalizarea subiecților și de aceea metoda trebuie asociată cu principii etice și deontologice riguroase (trebuie întotdeauna să se ceară acordul subiecților pentru a fi incluși în cercetare, aceștia se pot retrage în orice moment al desfășurării experimentului, atitudinea experimentatorului trebuie s. fie cît mai firească și umană etc.). În cercetarea educațională, experimentul este
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
autonomă aflată sub control parlamentar și deservită de membri numiți pentru un mandat de șase ani. Lista stakeholder-ilor poate fi completată prin includerea generică a organizațiilor profesionale suficient de puternice și de credibile pentru a legitima, a impune un cod deontologic și a sancționa derapajele. Încercările de a suprima această deficiență din spațiul mass-media prin adoptarea unei reglementări legislative au în vedere un proiect de lege propus în toamna anului 2010. Dintre prevederi, reținem faptul că atât presa scrisă, cât și
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Conform legii, indiferent de domeniul de activitate, orice asociație profesională se constituie pentru realizarea unor activități de interes general sau comunitar. în acest context legal, asociațiile profesionale de presă ar trebui să își desfășoare activitatea în direcția promovării unor principii deontologice și etice după care să funcționeze mass-media din România. Un asemenea organism este Clubul Român de Presă, structură organizațională nonguvernamentală, apolitică, ce deține personalitate juridică din 1998<ref id=”3”>http://clubulromandepresa.ro.</ref>. De reținut în contextul temei abordate
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
corporații au palpat piața etc.); structurile profesionale sau măcar cea mai importantă dintre acestea - dacă, printr-o minune, scindarea prezentă în România în cazul tuturor categoriilor ar fi marcat mai puțin acest segment - ar fi reușit să adopte un cod deontologic adecvat și, mai important, ar fi avut succes în sancționarea derapajelor; jocurile de-a puterea sau de-a opoziția s-ar fi succedat în funcție de preeminența nevoii de profit financiar sau de consolidare pe piață etc. Partidele politice ar fi trebuit
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
bază principii cu ajutorul cărora se definesc funcțiile pe care le îndeplinește procesul. Definirea principiilor permite stabilirea grupului de principii care determină o funcție de audit. Clarificarea funcțiilor și a principiilor creează premizele necesare pentru stabilirea codurilor, standardelor de comportament și obligațiilor deontologice. Etape desfășurării auditului presupun abordarea de tip planifică, implementează, controlează și îmbunătățește. Succesiunea logică a etapelor de audit impun ca activitățile să fie desfășurate de echipa de audit astfel încât să se facă o evaluare corectă și completă a stării de
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
responsabilității personale - răspunde de performanța activității desfășurate în baza sarcinilor primite și a abilităților, experiența și cunoștințele deținute. 53. Principiul responsabilității profesionale - desfășurarea activităților de audit și aplicarea metodologiei are la bază respectarea obligațiilor profesionale impuse de standarde sau codurile deontologice. 54. Principiul responsabilității sociale - nu se tolereze încălcarea drepturilor și violarea relațiilor de colegialitate între membrii echipei. 55. Principiul respectării dreptului la opinie - participanții pot exprima unul sau mai multe puncte de vedere particulare asupra unui anumit subiect, contrare părerii
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
ca principii de organizare și reglementare a treburilor politice într-un context particular sau altul"42. Ca și Williams, Rossi găsește că această aspirație este inerentă în două tipuri de abordări ale filosofiei politice: abordarea substanțială/teleologică și abordarea procedurală/deontologică. În abordarea substanțială/teleologică, al cărei reprezentant paradigmatic este (tot) utilitarismul, filosoful politic "caută să descopere acele principii ale dreptății care să maximizeze binele social"43, în vreme ce în abordarea procedurală/deontologică, al cărei reprezentant exemplar este (tot) John Rawls, filosoful
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
ale filosofiei politice: abordarea substanțială/teleologică și abordarea procedurală/deontologică. În abordarea substanțială/teleologică, al cărei reprezentant paradigmatic este (tot) utilitarismul, filosoful politic "caută să descopere acele principii ale dreptății care să maximizeze binele social"43, în vreme ce în abordarea procedurală/deontologică, al cărei reprezentant exemplar este (tot) John Rawls, filosoful politic "urmărește să rezolve problemele filosofico-politice" prin întrebuințarea unei concepții a dreptății justificate în baza unor "proceduri bine specificate" și a unor "angajamente morale pre-politice identificate drept constitutive conceptului de dreptate
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
moralism care i-au fost atribuite sau/și obiectate. Nu văd cum am putea să nu fim de acord, spre exemplu, cu Jonathan Floyd, în constatarea că și realiștii exprimă, la rândul lor, judecăți morale - desigur, de natură consecințialistă, nu deontologică - atunci când își expun teoriile despre comportamentul sau raționalitatea politică și - ca atare - în concluzia că și ei sunt "moraliști" în acest sens32. De altfel, după știința mea, niciun realist nu a protestat, cel puțin până acum, împotriva unei astfel de
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
rezolvate în efectuarea unei cercetări, precum și ca proceduri de rezolvare, respectiv cum să acționeze. Prin conceperea normativității metodologice se lasă o largă libertate cercetătorului pentru a decide cum să realizeze o cercetare. Există însă o singură condiție: să respecte codul deontologic profesional de efectuare a cercetărilor, ceea ce presupune calificare adecvată, corectitudine și obiectivitate. b) Componenta metodică. Este componenta metodelor, tehnicilor, procedeelor și instrumentelor de lucru, precum și a strategiilor de cercetare socială. c) Componenta de natură epistemologică. Este componenta de evaluare a
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]