7,730 matches
-
permit o atitudine confortabilă față de potențialele exigențe ale exhaustivității. În urma demersurilor de sinteză operate asupra multora dintre studiile anterior menționate s-au desprins câteva dominante ale conceptului de management al clasei: - factorii determinanți sunt: recrutarea cadrelor didactice, formarea cadrelor didactice, deontologia didactică și structura familială a colectivului de elevi; - structura dimensională a conceptului cuprinde dimensiunile: ergonomică, psihologică, psihosocială, normativă, operațională și creativă; - nivelul interacțional al managementului clasei este dependent de eficiența microdeciziilor educaționale; - timpul reprezintă, în economia managementului clasei de elevi
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
din București, 1994. Păun, Emil, Sociopedagogie școlară, E.D.P., București, 1985. Păun, Emil, Școala - abordare sociopedagogică, Editura Polirom, Iași, 1999. Perls, Fritz, The Educational Counselling, Roschelle College, New Jersey, 1992. Petru, I., Logică și educație, Editura Junimea, Iași, 1994. Poenaru, Romeo, Deontologie Generală, Erasmus, București, 1992. Popeanga, Vasile, Clasa de elevi subiect și obiect al actului educativ, Editura Facla, Timișoara, 1973. Popescu, V. Vasile, Știința conducerii învățământului, E.D.P., București, 1973. Potolea, Dan et alii, Structuri, strategii, performanțe în învățământ, Editura Academiei, București
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
2. Factori determinan]i ai managementului clasei de elevi" Pe lângă perspectivele de abordare a clasei de elevi anterior prezentate, un alt conținut care dă specificitate managementului clasei de elevi sunt factorii determinanți ai acestuia, recrutarea cadrelor didactice, formarea cadrelor didactice, deontologia didactică și structura familială a colectivului de elevi. Reuniți, acești factori se pot constitui în condiții de eficiență și reușită pentru demersurile teoretice și practice întreprinse la nivel managerial în clasade elevi. Mulți dintre autorii remarcabili ai ariei de studiu
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
apreciate după opinia noastră ca fiind definitorii pentru practica managementului clasei. Primele elemente factoriale (din șirul celor patru propuse spre analiză prin rândurile de față), recrutarea cadrelor didactice și formarea cadrelor didactice constituie structuri caracteristice ale managementului resurselor umane, în timp ce deontologia didactică, prin accepțiunile sale lărgite, păstrează relația directă cu managementul calității totale. 2.2.1. Recrutarea și selecția cadrelor didacticetc "2.2.1. Recrutarea [i selec]ia cadrelor didactice" Ca elemente ale unui proces fundamental de management al resurselor umane
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Păun, Emil, „Managementul organizațiilor educaționale”, note de curs, Universitatea din București, 1994. Păun, Emil, Sociopedagogie școlară, E.D.P., București, 1985. Păun, Emil, Școala - abordare sociopedagogic, Editura Polirom, Iași, 1999. Perls, Fritz, The Educational Counselling, Roschelle College, New Jersey, 1992. Poenaru, Romeo, Deontologie Generală, Erasmus, București, 1992. Popeanga, Vasile, Clasa de elevi subiect și obiect al actului educativ, Editura Facla, Timișoara, 1973. Popescu, V. Vasile, Știința conducerii învățământului, E.D.P., București, 1973. Potolea, Dan et alii, Structuri, strategii, performanțe în învățământ, Editura Academiei, București
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Păun, Emil, „Managementul organizațiilor educaționale”, note de curs, Universitatea din București, 1994. Păun, Emil, Sociopedagogie școlară, E.D.P., București, 1985. Păun, Emil, Școala - abordare sociopedagogică, Editura Polirom, Iași, 1999. Perls, Fritz, The Educational Counselling, Roschelle College, New Jersey, 1992. Poenaru, Romeo, Deontologie Generală, Erasmus, București, 1992. Popescu, V. Vasile, Știința conducerii învățământului, E.D.P., București, 1973. Potolea, Dan et alii, Structuri, strategii, performanțe în învățământ, Editura Academiei, București, 1989. Potolea, Dan, „De la stiluri la strategii: o abordare empirică a comportamentului didactic”, în Structuri
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Păun, Emil, „Managementul organizațiilor educaționale”, note de curs, Universitatea din București, 1994. Păun, Emil, Sociopedagogie școlară, E.D.P., București, 1985. Păun, Emil, Școala - abordare sociopedagogică, Editura Polirom, Iași, 1999. Perls, Fritz, The Educational Counselling, Roschelle College, New Jersey, 1992. Poenaru, Romeo, Deontologie Generală, Erasmus, București, 1992. Potolea, Dan et alii, Structuri, strategii, performanțe în învățământ, Editura Academiei, București,1989. Potolea, Dan, „De la stiluri la strategii: o abordare empirică a comportamentului didactic”, în Structuri, strategii, performanțe în învățământ, Editura Academiei Române, București, 1989. Potolea
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Georgeta, Managementul resurselor umane - ghid practic, Editura Polirom, Iași, 2004. Păun, Emil, „Managementul organizațiilor educaționale”, note de curs, Universitatea din București, 1994. Păun, Emil, Sociopedagogie școlară, E.D.P., București, 1985. Păun, Emil, Școala - abordare sociopedagogică, Editura Polirom, Iași, 1999. Poenaru, Romeo, Deontologie Generală, Erasmus, București, 1992. Potolea, Dan et alii, Structuri, strategii, performanțe în învățământ, Editura Academiei, București,1989. Potolea, Dan, „De la stiluri la strategii: o abordare empirică a comportamentului didactic”, în Structuri, strategii, performanțe în învățământ, Editura Academiei Române, București, 1989. Potolea
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
eficientă, Editura Polirom, Iași, 2004. Pânișoară, Ion-Ovidiu, Pânișoară, Georgeta, Managementul resurselor umane - ghid practic, Editura Polirom, Iași, 2004. Pânișoară, Ion-Ovidiu, Motivarea eficientă - ghid practic, Editura Polirom, Iași, 2005. Perls, Fritz, The Educational Counselling, Roschelle College, New Jersey, 1992. Poenaru, Romeo, Deontologie Generală, Erasmus, București, 1992. Potolea, Dan, „De la stiluri la strategii: o abordare empirică a comportamentului didactic”, în Structuri, strategii, performanțe, Editura Academiei Române, București, 1989. Potolea, Dan et alii, Structuri, strategii, performanțe în învățământ, Editura Academiei, București, 1989. Potolea, Dan, „Stilurile
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Managementul resurselor umane - ghid practic, Editura Polirom, Iași, 2004. Pânișoară, Ion-Ovidiu, Motivarea eficientă - ghid practic, Editura Polirom, Iași, 2005. Perls, Fritz, The Educational Counselling, Roschelle College, New Jersey, 1992. Petru, I., Logică și educație, Editura Junimea, Iași, 1994. Poenaru, Romeo, Deontologie Generală, Erasmus, București, 1992. Popeanga, Vasile, Clasa de elevi subiect și obiect al actului educativ, Editura Facla, Timișoara, 1973. Popescu, V. Vasile, Știința conducerii învățământului, E.D.P., București, 1973. Potolea, Dan, „De la stiluri la strategii: o abordare empirică a comportamentului didactic
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
incluzive trebuie să Îndeplinească o serie de cerințe desprinse din principiile-cadru care stau la baza acestui tip de școală: - să creadă În valoarea ideii de incluziune școlară și să pună În prim-plan interesele elevilor din școala sa; - să respecte deontologia profesională și să demonstreze calități deosebite În relațiile cu elevii și personalul școlii; - să vegheze la calitatea educației și a condițiilor În care se desfășoară procesul didactic; - să mențină contactul permanent cu părinții/tutorii copiilor pe tot parcursul activităților școlare
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
că pot exista situații În care copiii cu deficiențe nu se pot integra În școlile de masă, fiindu-le mai bine În școli speciale; de asemenea, e posibil ca unii părinți să se opună cu stăruință integrării. Cu toate acestea, deontologia și dreptul fiecărui copil de a avea șanse egale la educație nu ne permit să utilizăm aspecte de tipul celor menționate anterior ca argumente Împotriva Învățământului integrat sau ca justificări la neputința noastră, a celor chemați să răspundă de actul
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
prezinți superioritatea unei armate într-o bătălie,spui câte avioane de-ale celeilalte armate au fost doborâte, dar nu menționezi și câte tancuri a pierdut favorita. În același timp, tocmai pentru a fi credibilă, orice sursă mediatică respectabilă are o deontologie, o suită de criterii obiective după care operează selecția materialelor. În cazul preluării rezultatelor sondajelor de opinie, spre exemplu, contează prestigiul instituției care a efectuat sondajul și importanța problemei cercetate. Într-o lucrare recent apărută și în românește vizând persuasiunea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
viața publică - implicații politice și eticetc "2. Prezentarea și utilizarea rezultatelor sondajelor în viața publică - implicații politice și etice" 2.1. Prezentarea publică a datelor de sondajtc "2.1. Prezentarea publică a datelor de sondaj" Onestitatea, ca element central al deontologiei sociologului, este o calitate solicitată de practica sondajelor în două direcții principale: în relația cu respondenții și în relația cu beneficiarul. Despre prima (asigurarea anonimatului sau a confidențialității răspunsurilor, transparența obiectivului cercetării, neutilizarea informațiilor împotriva subiecților cercetați, inclusiv prin grija
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Colecția CURSUS 37 Seria Sociologie Doru Tompea este profesor universitar, rector al Universității "Petre Andrei", Iași. Este doctor în filosofie, membru al Asociației Societăților de Filosofie de Limba Franceză. A publicat, singur și în colaborare: Etica, Axiologie. Deontologie (1995); Paradigme socioumane (1996); Psihosociologie industriala (1996); Romania la Conferințele de pace. Paris: 19191920, 1946-1947 (1996); Petre Andrei, Discursuri parlamentare (1996); Weber-azi. Weber-ieri (1998); Contradicția sociologiei lui Vilfredo Pareto Metodă sau Sistem?! (1998); Dileme epistemologice la Durkheim (1999); Etica. Morală
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
politic. Și-a început cariera didactică universitară în anul 2010, iar în prezent este asistent universitar la Facultatea de Asistență Socială și Sociologie, Universitatea "Petre Andrei" din Iași. Seminarii la discipline: "Teorii și metode în asistența socială și Etică și Deontologie profesională". A publicat ca și coautor "Ghid pentru părinți" în anul 2006. Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, Teorii și metode în asistența socială (c) 2011 Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
conștient pentru a susține scopul interviului interviul este o comunicare cu progres planificat. De regulă, interviul, are un timp, loc și durată formal definite și stabilite. Intervievatorul este obligat să accepte solicitarea unui client pentru interviu în spiritul valorilor și deontologiei proprii asistenței sociale. Asistența socială face apel în special la interviul non-directiv sau nedirijat. Acesta pleacă de la premisa că subiectul interogat este în măsură să ofere un discurs coerent cu privire la problemele și experiențele trăite. Postulatul pe care se sprijină maniera
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
este una din principalele ramuri ale filosofiei și poate fi numită știința realității morale; încearcă elucidarea problemelor morale printr-un demers cognitiv. Etica poate fi înțeleasă de asemenea ca o filosofie asupra moralei, a binelui și a răului, a datoriei. Deontologia este un compartiment al eticii care se ocupă cu studiul normelor si obligațiilor specifice unei activități profesionale. Etica profesională se află la baza activității de asistență socială. Codul etic, ce reprezintă un set de reguli care reflectă principiile generale de
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
practici, moduri de comportare specifice respectivei comunități și care sunt mai mult sau mai puțin formulate explicit ca norme morale, adesea ele fiind chiar opuse normelor și valorilor formal și general acceptate, dar sunt larg practicate (bacșișul, corupția etc.) 45. Deontologia (gr. deon, deontos "datorie", "ceea ce se cade", "ceea ce este necesar" și logos "știință") reprezintă un cod al moralei profesionale, al principiilor și normelor morale specifice pe care le implică exercitarea unei anumite profesii. Acesta poate fi un cod scris sau
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
specifice pe care le implică exercitarea unei anumite profesii. Acesta poate fi un cod scris sau transmis prin tradiție, pe cale orală și acceptat tacit de către toți practicienii unei profesii. Un astfel de cod este, pentru medici, de exemplu, "jurământul hipocratic" . Deontologia (în sens restrâns) reprezintă ansamblul regulilor după care se ghidează o organizație, instituție, profesie sau o parte a acesteia, prin intermediul organizațiilor profesionale care devin instanța de elaborare, aplicare și supraveghere a aplicării acestor reguli 46 . Codul deontologic al profesiei de
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
Introducere în etica profesională, Editura Trei, București, 2001. Roth-Szamoskozi, Maria, Perspective teoretice și practice ale asistenței sociale, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj, 2003. Sârbu Tănase, Etica : valori și virtuți morale , Editura Societății Academice "Matei Teiu Botez", Iași, 2005. Tompea Doru, Deontologia asistenței sociale și construcția paradigmei profesionale, în Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 2003. Zamfir, Cătălin, Vlăsceanu, Lazăr, Dicționar de sociologie, Editura Babel, București, 1998. ***, Codul deontologic al profesiei de asistent social, codul nr. 1/2008, publicat în Monitorul
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 2003. Roth-Szamoskozi, Maria, Perspective teoretice și practice ale asistenței sociale, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj, 2003. Sârbu Tănase, Etica : valori și virtuți morale , Editura Societății Academice "Matei Teiu Botez", Iași, 2005. Tompea Doru, Deontologia asistenței sociale și construcția paradigmei profesionale, în Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 2003. Zamfir, Cătălin, Vlăsceanu, Lazăr, Dicționar de sociologie, Editura Babel, București, 1998. ***, Codul deontologic al profesiei de asistent social, codul nr. 1/2008, publicat în Monitorul
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
Botez", Iași, 2005, p. 128. 42 Tănase Sârbu , Etica: valori și virtuți morale, Editura Societății Academice "Matei Teiu Botez", Iași, 2005, p. 130. 43 P. Iluț, Valori, atitudini și comportamente sociale, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 11. 44 Doru Tompea, Deontologia asistenței sociale și construcția paradigmei profesionale, în Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 447. 45 C. Zamfir, L.Vlăsceanu, Dicționar de sociologie, Editura Babel, București, 1998. 46 M. Miroiu și G. Blebea, Introducere în etica profesională, Editura
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
interne și afirmarea unei autonomii în raport cu eventualele presiuni străine; dezvoltarea unei expertize, a competențelor specifice, care necesită adesea organizarea unui învățământ îndelungat și sistematic și, deci, a unui corp profesoral; instaurarea unei relații de serviciu, garantată printr-un cod de deontologie, care permite impunerea unei autorități asupra clienților. • Procesul în desfășurare În domeniul care ne interesează, monografiile s-au înmulțit în ultimele două decenii, descriind procesul istoric de profesionalizare, adică de transformare din activități libere și neremunerate în locuri de muncă
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
strânge drepturile de autor (Pontier et alii, 1996, p. 181); ordinele profesionale reglează integrarea în corpurile închise ale arhitecților și evaluatorilor; comisiile, precum cele ale jurnaliștilor, au ca misiune să controleze drepturile de intrare în profesie și să impună o deontologie; școlile de aplicație, care recrutează prin concursuri naționale (Școala Națională de Patrimoniu); asociațiile profesionale, ca AICA (Asociația Internațională a Criticilor de Artă), care reunește din 1948 criticii profesioniști din toate domeniile culturale, având ca misiune să le apere interesele. Raționalizarea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]