1,024 matches
-
eliberați, iar alți 18 au fost deportați în Ungaria. Deportații au fost duși cu camionul în Cluj, iar aici au fost încolonați pe jos, sub escortă de polițiști civili, pe drumul spre Jibou și apoi la Budapesta. Unul dintre cei deportați și apoi declarați morți a fost și Iuliu Moldovan, tatăl artistului Ovidiu Iuliu Moldovan. Pe data de 16 septembrie 1944, cei 126 de evrei sunt scoși din Sărmașu și uciși pe dealul Suscut, din apropierea localității Cămărașu. Acest tragic eveniment este
Sărmașu () [Corola-website/Science/300567_a_301896]
-
Vasile Petru, cu averea cca.10 ha, necombativ în discuții, 5. Frații Petru și Ianăș Hodorog (tot vladislavi) cu averea până în10 ha, foarte combativi în discuții, 6. Crăciunescu Iacob Barb (averea peste 10 ha), om harnic, tăcut, negustor, întreprinzător (deportat la Canal în timpul dictaturii comuniste), 7. Popescu Mihai Mălăoni, cu averea peste 10 ha, mare negustor de vite, primar mulți ani, întreprinzător, combativ, a făcut închisoare la Canal, 8. Popescu Lascu Mălăoni (fratele primarului), cu un aspect fizic frumos, cu
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
din sat au fost adunați în Ghetoul de la Bistrița ("Lagărul de pe Dealul Dumitrei"). După ce au fost supuși la maltratări fizice și morale timp de două luni la Bistrița, în perioada 2-6 iulie au fost înghesuiți în vagoane de vite și deportați către Lagărul de concentrare Auschwitz. Puțini evrei s-au întors în viață, dar majoritatea nu au rămas în sat ci au emigrat spre Israel și SUA. Comunitatea evreiască supraviețuitoare a construit un cimitir nou evreiesc, (pe locația celui vechi a
Nimigea de Jos, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300885_a_302214]
-
rămași în zonă au fost expulzați de către țările comuniste care au împărțit Prusia Răsăriteană. În timpul războiului și scurt timp după aceea, mulți oameni au fost deportați la muncă silnică în Gulag în zonele cele mai îndepărtate ale Rusiei. Mulți dintre deportați nu au supraviețuit în lagărele de muncă. Folosirea limbii germane a fost interzisă, toate numele germane au fost schimbate cu unele rusești sau poloneze. În aprilie 1946, partea de nord a Prusiei Răsăritene a devenit în mod oficial parte a
Prusia Răsăriteană () [Corola-website/Science/299654_a_300983]
-
drumul spre Jibou și apoi la Budapesta. Unul dintre deportați și declarați morți a fost Iuliu Moldovan, tatăl actorului Ovidiu Iuliu Moldovan. A fost ucis și preotul Micu, un om în vârstă de aproape 80 de ani. Numărul tuturor românilor deportați care și-au pierdut viața nu se cunoște cu exactitate. În condițiile fluctuațiilor înaintării și retragerii frontului în septembrie 1944, satul Tărian din județul Bihor a fost reocupat de trupele germano-maghiare la 29 septembrie 1944 și, întrucât așezarea se aflase
Masacre în Transilvania de Nord, 1940-1944 () [Corola-website/Science/299733_a_301062]
-
de cele românești, au ocupat Crimeea. După ce au recăpătat controlul asupra regiunii, în 18 mai 1944 autoritățile sovietice au deportat întreaga populație tătară în Asia Centrală, pe motiv că aceasta ar fi colaborat cu ocupanții fasciști. Se estimează că 46% dintre deportați au murit de foame și boli. În 26 iunie 1944 minoritățile greacă, bulgară și armeană au fost de asemeni deportate în Asia Centrală. În 30 iunie 1945 Republica Autonomă Sovietică Socialistă Crimeea a fost transformată într-o simplă regiune a Rusiei
Republica Autonomă Crimeea () [Corola-website/Science/299176_a_300505]
-
să fie întrebată dacă este de acord cu asta. La acea dată, la conducerea Uniunii Sovietice se afla Nikita Sergheevici Hrușciov care, din 1908 până în 1931, trăise și activase în Ucraina. În ultimii ani ai URSS, o parte din foștii deportați tătari s-au reîntors în zonă. Locuită în majoritate absolută de ruși, Crimeea este de câteva decenii subiectul unor dezbateri locale, interne (pentru Ucraina) și internaționale extrem de delicate. După desființarea URSS, Crimeea a devenit parte din noul stat independent, Ucraina
Republica Autonomă Crimeea () [Corola-website/Science/299176_a_300505]
-
mutat disciplinar la Tulcea, se stabilește în SUA că refugiat politic. Că specialist a publicat numeroase cărți, post-revoluție i-au apărut analize ale comunismului românesc („Intelectualii din Europa de Est“, printre altele). Ianuarie 1977 - Începe disidenta lui Paul Goma, fost deținut și deportat politic în primul deceniu de comunism, autor deja al multor înscrisuri dușmănoase, refuzate sistematic de cenzură. Este expulzat din țară în noiembrie același an. 5 iunie 1977 - Grupul compus din Dan Niță, Radu Negrescu-Suțu, Ioan Marinescu, Raymond Păunescu și Nicolae
Cronologia disidenței anticomuniste în România () [Corola-website/Science/299203_a_300532]
-
organizarea iarmaroacelor săptămânale. Când în Moldova din dreapta Prutului se cultiva o frumoasă limbă românească, în Moldova dintre Prut și Nistru se dezrădăcina în modul cel mai barbar limba românilor basarabeni. Cei din Moldova de răsărit erau trimiși în închisori sau deportați pentru "delictul" de a-și manifesta conștiința națională. Iată ce ne scrie poetul tuturor românilor Mihai Eminescu: "Începând cu anul 1812, moldovenii din stânga Prutului devin, din subiect , un obiect al istoriei, din cauza uneia dintre cele mai perfide și primitive dominații
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
prin care se prevedea deportarea unui număr mai mare de familii - 11 342, inclusiv 268 din raionul Florești. Toți membrii familiilor urmau „să fie deportați pe viață în regiuni îndepărtate ale Uniunii RSS”. În hotărârea respectivă se stipula ca celor deportați li se permitea „să ia cu sine valori, bani, îmbrăcăminte, încălțăminte, veselă și alte obiecte casnice, inventar agricol, meșteșugăresc și casnic precum și o rezervă de produse alimentare în volum total de 1500 kilograme de fiecare familie.” În realitate, în noaptea
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
Interne al U.R.S.S., în evidența ministerului se mai aflau 46 616 persoane deportate din R.S.S.M. în „spețposelenia” („satele speciale”) din Rusia și Kazahstan. 10 386 se aflau acolo încă din 1941, iar 36 147 din 1949. Mulți din cei deportați muriseră între timp în condițiile transportului și detenției. Vasile Soare vorbește despre recrutarea și trimiterea la muncă silnică în alte regiuni ale U.R.S.S. (inclusiv în bazinul carbonifer Karaganda) între 28 august și 29 noiembrie 1940, a peste 56 000
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
1934 - 1938. Foarte puțini polonezi au pierit în timpul deportărilor și după aceea, în ciuda faptului că relocarea lor s-a făcut în zone slab populate, nepregătite să primească noii coloniști, lipsite de facilitățile stric necesare pentru supraviețuire (infrastructură medicală, case, etc), deportații primind în schimb un sprijin substanțial din partea autorităților, ajutor care a redus rata mortalității. De asemenea, un mare număr de polonezi erau prezenți în Rusia, exilați în Siberia, încă din timpul revoltelor polonezilor din Imperiul Țarist. (Vezi și: Istoria Poloniei
Minoritatea poloneză din Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299922_a_301251]
-
o zonă întinsă în estul Poloniei, (așa numita "Kresy"), încă 5,2 - 6,5 milioane de polonezi devenind astfel cetățeni sovietici, (din cei aproximativ 13,5 milioane de locuitori ai teritoriilor anexate). Istoricii mai discută încă despre cifra exactă a deportaților polonezi din aceste teritorii, aprecierile variind între 500.000 și 1,7 milioane de polonezi transferați în zone îndepărtate ale URSS-ului sau morți în timpul acestui proces. Pe 30 martie 2004, șeful Arhivei FSB (Seviciul Federal de Securitate al Rusiei
Minoritatea poloneză din Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299922_a_301251]
-
În conformitate cu ultimele recensăminte, în Rusia trăiesc 20.000 de români, iar în Kazahstan trăiesc peste 180.000, victime ale deportărilor, sau urmași ai acestora. Numărul celor care au pierit în timpul deportărilor este uriaș: s-a estimat că 60% dintre balticii deportați au murit și aproape jumate dintre tătarii din Crimeea au pierit de foame în primele 18 luni de exil. În total se apreciază că au murit 40% dintre toți cei care au fost deportați. După încheierea celui de-al doilea
Transferuri de populație în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299914_a_301243]
-
mesheți au părăsit în masă Uzbekistanul. În momentul deportării, turcii mesheți erau în număr de 96 000 de suflete, iar acum se consideră că această cifră a depășit 300 000. Președintele Eduard Șevardnadze a semnat în 1993 un decret privind "„deportații din anii 40”", prin care până în 2000 trebuiau să se întoarcă 5 000 de turci mesheți. Dar, după recensământul din 2002, în Georgia s-au înregistrat doar 53 reprezentanți ai acestei etnii, fiindcă autoritățile de la Tbilisi, ferindu-se de numărul
Mesheți () [Corola-website/Science/299930_a_301259]
-
iunie 1942. Tatăl și mama sa au fost arestați în noaptea zilei de 27 iunie 1942 și transportați cu un camion și apoi într-un vagon de vite până la un lagăr de triere din Transnistria unde, peste două treimi dintre deportați au pierit. Evreii au fost duși în marș forțat la două lagăre de muncă iar martori oculari i-au povestit lui Celan că tatăl sau a murit de tifos exantematic în iarna anului 1942, iar mama sa a fost împușcată
Paul Celan () [Corola-website/Science/298903_a_300232]
-
anului 1941 este ocupată de regimul antonescian al României care procedează aici la „curățirea terenului” de toate elementele bănuite c-ar fi susținut dictatura sovietică, printre care toți Evreii din Odesa fără deosebire. Mulți Evrei din restul României sunt atunci deportați aici ; o parte dintre ei mor de frig și boli. Regiunea este inclusă în Transnistria, anexată formal de România dar administrată de armată. În martie 1944, redevine sovietică. În august 1944 sovieticii ocupă Bugeacul, pe care îl organizează, așa cum o
Regiunea Odesa () [Corola-website/Science/298923_a_300252]
-
părți din Basarabia cu 6 din cele 14 raioane ale RSSA Moldovenească, iar restul a revenit RSS Ucrainene. Conform lucrărilor istoricului rus Nikolai Feodorovici Bugai, peste 35.000 de moldoveni basarabeni sau transnistreni au fost în anul ce a urmat deportați spre Gulag, în timp ce o parte din populația ne-moldoveană, cea de convingeri comuniste (care se manifestase și mai înainte, prin răscoala de la Tatarbunar) s-a dedat la jafuri și măceluri în dauna moldovenilor. În iunie 1941, trupele germane și române
Transnistria () [Corola-website/Science/297748_a_299077]
-
încât mulți le-au considerat propagandă de război. Deoarece aceste publicări s-au dovedit contraproductive pentru rezistența olandeză, ele au fost oprite. Cu toate acestea, mulți evrei au fost avertizați că urmează să fie omorâți, pentru că niciun mesaj de la cei deportați nu ajunsese înapoi în Olanda, dar în practică o evadare era pentru mulți din ei imposibilă, astfel că au preferat să creadă că avertismentele erau false. În aprilie 1943, Witold Pilecki, un membru al rezistenței poloneze, a evadat de la Auschwitz
Holocaust () [Corola-website/Science/297775_a_299104]
-
economic și cultural, o politică incompatibilă cu temperamentul calmîc și cu terenurile aride locuite de ei. În cel de-al doilea război mondial, Stalin, având dubii privind loialitatea calmîcilor, a dispus deportarea făra avertisment a întregului popor calmîc în Siberia. Deportații au fost urcați în toiul iernii în trenuri mărfare. Jumătate din ei au pierit în timpul transportului și în anii surghiunului, acțiunea de epurare etnică rămînînd necunoscută pînă recent. Din cauza răsfirării pe un teritoriu vast, în toată Siberia, limba și cultura
Kalmâkia () [Corola-website/Science/298491_a_299820]
-
ai Moldovei au luptat de numeroase ori pe teatrele de operații europene alături de armata otomană, iar moldovenii au participat, o dată, chiar și pe un teatru de operațiuni asiatic (în Anatolia). Mai jos este textul unei scrisori adresate lui Omar de către deportații nadjaranieni, considerat model pentru detaliile juridice ale statutului de plătitor de jizya ("dhimmi"); în paranteze drepte se află porțiunea de text care diferă de la o variantă la alta, așa cum se reflectă acestea în diversele cronici musulmane): Când ați venit asupra
Jizia () [Corola-website/Science/308554_a_309883]
-
mari proporții concretizându-se treptat, se împletea cu concepția "Învierii". Lucrând la "Învierea", Tolstoi căuta să redea cât mai fidel realitatea, el vizita închisorile, se familiariza cu judecățile, cu moravurile și viața închisorilor, studia dreptul penal, citea mult despre viața deportaților. Pe unele date le-a luat din cărți: N.M. Iadrintev, "Comunitatea rusă în închisori și deportare" (1872), D.A. Liniov, "Din post în post" (1886), L. Melsin, " În lumea celor proscriși" (1896) ș.a., pentru a le folosi mai apoi în roman
Învierea (roman) () [Corola-website/Science/308689_a_310018]
-
în raportul din 11 mai 1944 figurând pe listă 325.000 de persoane. După ce evreii au fost înghesuiți în spații neamenajate, fără facilități sanitare, autoritățile maghiare au invocat pericolul epidemiilor, cerând deportarea cât mai grabnică a celor închiși. Trenurile cu deportați din Transilvania de Nord care au trecut prin Kassa (Cașovia) în 1944: date, originea transporturilor și numărul de deportați. Datele au fost strânse de comandantul gării din Cașovia, Miklós Gaskó ("Halálvonatok" Menóra, Toronto, 1984, pp. 4-12). Holocaustul în nordul Transilvaniei
Holocaustul evreilor transilvăneni () [Corola-website/Science/308129_a_309458]
-
spații neamenajate, fără facilități sanitare, autoritățile maghiare au invocat pericolul epidemiilor, cerând deportarea cât mai grabnică a celor închiși. Trenurile cu deportați din Transilvania de Nord care au trecut prin Kassa (Cașovia) în 1944: date, originea transporturilor și numărul de deportați. Datele au fost strânse de comandantul gării din Cașovia, Miklós Gaskó ("Halálvonatok" Menóra, Toronto, 1984, pp. 4-12). Holocaustul în nordul Transilvaniei
Holocaustul evreilor transilvăneni () [Corola-website/Science/308129_a_309458]
-
suedeză din Budapesta în iulie 1944, campania împotriva evreilor maghiari era deja în desfășurare de câteva luni. Între mai și iulie 1944, Eichmann și asociații săi reușiseră să deporteze peste 400.000 de evrei cu trenurile de marfă. Dintre cei deportați, toți, mai puțin 15.000, fuseseră trimiși direct la lagărul de concentrare Auschwitz-Birkenau din sudul Poloniei. La momentul sosirii lui Wallenberg, în Ungaria mai rămăseseră doar 230.000 de evrei. Împreună cu alt diplomat suedez, , el a emis „pașapoarte protectoare” (în
Raoul Wallenberg () [Corola-website/Science/307560_a_308889]