10,559 matches
-
farfuriile, rod resturile de salam de pe coajă. Am un soi de voluptate să recuperez ce mi-a luat educația. Nu sînt o doamnă Înnăscută, bunele maniere le-am dobîndit. În lume nu mă trădez, dar În singurătate Îmi chem Înapoi deprinderile naturale. Probabil că și atunci cînd scriu simt aceeași irezistibilă tentație să mă dezvălui cum sînt, nu cum am Învățat că trebuie să fiu. Este curios că aceste gesturi În loc să mă elibereze mă fac să-mi fie scîrbă de mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
va defini Borborit - cuvînt ce apare În această povestire - „eretic“, „nelegiuit“; Tertulian Îi va atribui tot soiul de fapte nerușinate. Clement Alexandrinul va spune despre acei nelegiuiți că se lăfăiau În desfrîu precum satirii, tăvălindu-și sufletul În noroi. Din pricina deprinderilor lor nerușinate cuvîntul „noroi“ borboros va sluji să-i desemneze pe acei eretici... Chiar s-or fi tăvălit În noroi sau o fi doar o metaforă? O persoană binevoitoare, de altfel foarte erudită, mi-a sesizat analogia dintre schisma lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Dicționarul teologiei catolice, Jacques Laccardière va defini cuvîntul borborit - eretic, nelegiuit: „Tertulian Îi va atribui tot soiul de fapte nerușinate. Clement Alexandrinul va spune despre acești nelegiuiți că se lăfăiau În desfrîu precum satirii, tăvălindu-și sufletul În noroi”. Din pricina deprinderilor lor nerușinate, cuvîntul „noroi“ borboros va sluji să-i desemneze pe acești eretici... Chiar s-or fi tăvălit În noroi, sau era doar o metaforă? O persoană binevoitoare, de altfel foarte erudită, mi-a sesizat analogia dintre schisma lui Simon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
-l găsi pe Strickland. Mi s-a părut interesant să aflu că este aceeași cafenea la care băuserăm absint împreună când venisem la Paris să-l văd. Faptul că nu se schimbase câtuși de puțin sugera o toropeală lenevoasă a deprinderilor, care mie mi se părea caracteristică. — Uite-l colo! spuse Stroeve când ajunserăm la cafenea. Cu toate că eram în octombrie, era o seară caldă și mesele de pe terasă erau aglomerate. M-am uitat în toate părțile, dar nu l-am văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Strickland și în ordinea în care aflasem eu faptele. Cele pe care le am acum sunt doar fragmentare. Mă aflu în situația unui biolog care dintr-un singur oscior trebuie să reconstruiască nu numai înfățișarea unui animal dispărut, ci și deprinderile lui. Strickland n-a făcut o impresie deosebită oamenilor care au venit în contact cu el în Tahiti. Pentru ei nu era decât un tăietor de frunze la câini, veșnic fără bani, remarcabil doar prin particularitatea aceea că picta tablouri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
să aibă o pricepere Înnăscută pentru astfel de gesturi, Însă nu era numai atât. Acest talent era rezultatul unui efort Îndelungat, zile și nopți Întregi În care studiase reviste SM și albume de fotografii și exersase În fața oglinzii. Astfel de deprinderi obținute prin exersare aveau un real succes În cadrul petrecerilor secrete cu politicieni și oameni de afaceri, dar nu aveau nici un efect asupra vagabondului: nu-l satisfăceau. Chiar și față de Kyōko, singurele momente În care inima Îi bătea cu putere de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
ei Înlătură aproape complet nevoia de somn. Sau că LSD-ul este cel mai potrivit pentru o ieșire În discotecă. Dacă te gândești bine, sunt niște nimicuri fără importanță, pe care le prinzi din mers, dar Întrucâtva se aseamănă cu deprinderea tehnicii navigației atunci când te aventurezi pe o mare necunoscută. Când l-am cunoscut, bărbatul acesta nu știa aproape nimic mai sofisticat despre droguri. Pe vremea când era student, mergea des În Okinawa ca să faca rost de heroină, de LSD și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
poezii cu inocenta aplicațiune spre migală a unui ceasornicar. Câteodată trece și la bardă. O poartă țărănească în vopseli târgovețe ia ființă. Alteori, travestit în brodeuză, ia acul, foarfecele și lucrează pe olandă "à jour". Toate acestea sunt foarte bune deprinderi călugărești. Dar parfumurile duhovniceștilor virtuți le bănuim irevocabil mistuite. Nu găsim în prezența banală a unui poet fără mesagiu, respins de Idee; ca altădată, de macerările vieții schimnicești. La apariția domnului Arghezi gazetarii afirmau un eveniment literar comparabil apariției unice
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
care lua în răspăr propriile mele aplecări, vizibile în lucrări din 1918-'20. Abia în 1933, când încep să mă desfac de această influență, încerc să realizez adevărata mea natură. Rămân însă îndatorat frecventării lui G. Țițeica cu foarte bune deprinderi de muncă și adâncire. Așadar fixez 1933 ca dată a unei mai complete aclimatizări matematice, a apariției unei conștiințe mai clare a limitelor proprii. Ea urmează lichidării din 1930 a trecutului meu literar (1919-1930). Această regăsire de mine-însumi o datorez
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
cerând mai ales informații despre țara în care părinții celor mai mulți dintre ei s-au născut, elevi cu o înaltă ținută morală și creștină. Aici sunt deprinse obiceiurile bune, cu care, deși sunt greu de format, se poate trăi ușor, spre deosebire de deprinderile proaste care sunt ușor de format, dar se trăiește greu cu ele - iată concluzia pe care am desprins-o din aceste întâlniri și m-a condus la ideea pe care o învățasem din copilărie, că indiferent ce am fi sau
VENI, VIDI, VICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364523_a_365852]
-
doi ani după Eminescu. Și-a petrecut copilăria la țară în casa căminarului. A învățat germana și franceza în casă cu o guvernantă bătrână care venea o dată pe săptămână de la Botoșani la Ipotești. Mamă-sa o trimite la Agafton pentru deprinderi austere, unde erau și cele trei surori ale ei, maica Olimpiada, maica Frevonia și maica Sofia. În anul 1870, aflându-se la Agafton, o întâlnește Ioan Drogli din Cernăuți, profesor de pedagogie, care o cere în căsătorie. La 7 ianuarie
FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363863_a_365192]
-
Domeniilor Regalerealizau la rândul lor olărie de inspirație românească, cu un grad artistic și decorativ ridicat. Însuși marele Barbu Slătineanu, părintele cercetării olăritului în România, a învățat să modeleze lutul, 28 și în urmă experienței acumulate în urma cercetărilor și a deprinderii acestui meșteșug, a scris un Manual de ceramică populară 29 . Toate aceste preocupări s-au concretizat, în timp, în formarea unui stil decorativ românesc, pentru diferitele zone etnografice, stil al carui farmec și specific zonal, se poate identifica azi, cu
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
deseori o modalitate de a-mi etala gândurile, sentimentele, durerile și desigur ofurile. Poate din lipsa curajului de a mă exprima verbal! Nici eu nu știu! Nu pot spune însă că meteahna a scrisului mi se trage din copilărie. Aceasta deprindere a apărut la maturitate când am descoperit și taina cititului... Ei ce să facem, unii se maturizează mai greu. Dar... să începem cu începutul. Trebuie să vă spun că lucrurile nu au stat tocmai așa de la începutul drumului meu pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/362443_a_363772]
-
deseori o modalitate de a-mi etala gândurile, sentimentele, durerile și desigur ofurile. Poate din lipsa curajului de a mă exprima verbal! Nici eu nu știu! Nu pot spune însă că meteahna a scrisului mi se trage din copilărie. Aceasta deprindere a apărut la maturitate când am descoperit și taina cititului... Ei ce să facem, unii se maturizează mai greu.Dar... să începem cu începutul. Trebuie să vă spun că lucrurile nu au stat tocmai așa de la începutul drumului meu pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/362443_a_363772]
-
înseamnă că nu ne mai împărtășim deloc. Nu înseamnă nici să păcătuim în continuare, pentru că oricum suntem nevrednici de Sfânta Împărtășanie. Viața creștină este exigentă și înseamnă o luptă permanentă cu păcatul și cu patimile pentru dobândirea virtuților sau a deprinderilor bune. Când păcătuim grav, ne spovedim, facem canonul de pocăință și apoi ne reintegrăm în Biserică prin primirea Sfintelor Taine. Conștiința păcătoșeniei și a nevredniciei, nu numai de a ne împărtăși, ci chiar și de a trăi și de a
INTERVIU CU Î.P.S. PĂRINTE DR. SERAFIM JOANTĂ – ARHIEPISCOPUL ORTODOX ROMÂN AL GERMANIEI, AUSTRIEI ŞI LUXEMBURGULUI ŞI MITROPOLITUL EUROPEI CENTRALE ŞI DE NORD... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1249 [Corola-blog/BlogPost/360994_a_362323]
-
bunica ”prin alianță”, împreună cu rubedenile. Încep cu faptul că mi-am pus mănuși(metehne de orășean) și mă uitam uimită la semințele de porumb (înroșite de tratamente). Mi-am călcat pe ifosele mele de naturista și n-am ieșit din ”deprinderile locale împământenite”. N-am asudat muncind, dar începuse să fie cald. Era o acțiune repetitivă și lipsită de grandoare, dar fermă, aspră și minunat de liniștitoare. Genialitatea ... Citește mai mult Acum țáră f., pl. țărĭ (din *teara, d. lat. tĕrra
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
bunica ”prin alianță”, împreună cu rubedenile. Încep cu faptul că mi-am pus mănuși(metehne de orășean) și mă uitam uimită la semințele de porumb (înroșite de tratamente). Mi-am călcat pe ifosele mele de naturista și n-am ieșit din ”deprinderile locale împământenite”. N-am asudat muncind, dar începuse să fie cald. Era o acțiune repetitivă și lipsită de grandoare, dar fermă, aspră și minunat de liniștitoare. Genialitatea ... XXII. CE MA DESPARTE DE LUME, de Dalelina John, publicat în Ediția nr.
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
Învățământul, Educația “, în care se subliniază avantajele celor care beneficiau de învățătura cărții. Aceștia erau odraslele de preoți “ sau ai unor locuitori mai cu stare.“ Un loc aparte ce ne atrage atenția este cel în care se descriu ” Mijloacele de deprindere a scrisului erau rudimentare: lădițe cu nisip pe care se desenau litere și treptat cuvinte întregi, apoi se folosea panachida- o bucată de blană (scândură ) din lemn de păr, acoperită cu un strat subțire de ceară pe care se desenau
FILE DIN ISTORIA COMUNEI ŞUŞANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360919_a_362248]
-
grijă să nu faci un mare deranj. Nu putem vorbi despre echilibru, fără a face referire la virtute. Acestea două sunt legate una de cealaltă dacă vorbim de echilibrul în plan spiritual, duhovnicesc. În concepția creștină ortodoxă, virtutea creștină este deprinderea și stăruința de a împlini, cu ajutorul harului dumnezeiesc, toate poruncile din dragoste curată față de Dumnezeu și față de aproapele. Virtutea creștină înseamnă așadar tăria și statornicia pe calea binelui, în săvârșirea faptelor bune și biruința neîntreruptă asupra răului. Potrivit doctrinei creștine
ECHILIBRUL – ARTA DE A TRĂI FRUMOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363119_a_364448]
-
ce să rămână repetentă în anul acesta, penultimul din nenorocitul acela de liceu, luar-ar dracu’ cu cine l-a mai inventat! Are nevoie, pur și simplu de această excursie de documentare pentru a-și lărgi orizontul, pentru a-și perfecționa deprinderile, pentru a se reinventa, te rog să mă crezi! - Mdaa, daa, daa... rostea din când în când domnul Togănel Francu, alintat Dodonel, dând aprobator din cap. De fapt, domnia sa fiind director de bancă, nu se putea gândi decât la cifra
EXCURSIA DE DOCUMNETARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368422_a_369751]
-
iată școala Filocaliei și a Spiritualității Răsăritene autentice, pe care acești cultivatori ai Duhului și stăruitori într-ale Rugăciunii și Ascezei au învățat-o acolo unde te așteptai probabil cel mai puțin, adică în temnițele „cruciadei roșii”!... Cu alte cuvinte, deprinderea persoanei în lupta duhovnicească, parcurgând toate treptele ascezei creștine, în cadrul războiului nevăzut și văzut în care au fost angrenați acești slujitori ai lui Hristos și iubitori ai aproapelui, duce la o asemenea analiză ce „nu putea fi făcută de către acești
VALERIU GAFENCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367322_a_368651]
-
iată școala Filocaliei și a Spiritualității Răsăritene autentice, pe care acești cultivatori ai Duhului și stăruitori într-ale Rugăciunii și Ascezei au învățat-o acolo unde te așteptai probabil cel mai puțin, adică în temnițele „cruciadei roșii”!... Cu alte cuvinte, deprinderea persoanei în lupta duhovnicească, parcurgând toate treptele ascezei creștine, în cadrul războiului nevăzut și văzut în care au fost angrenați acești slujitori ai lui Iisus Hristos și iubitori ai aproapelui, duce la o asemenea analiză ce „nu putea fi făcută de către
IOAN IANOLIDE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367337_a_368666]
-
ale acestuia, căci prin Fiul lui Dumnezeu ea este eliberată și restabilită în modul autentic de viață: „Căci dăruind firii prin patimi nepătimirea, prin osteneli odihna și prin moarte viața veșnică, a restabilit-o iarăși, înnoind prin privațiunile Sale trupești deprinderile firii și dăruindu-i acesteia prin întruparea Sa harul mai presus de fire, adică îndumnezeirea. Făcutu-s-a deci Dumnezeu om cu adevărat și a dat firii o altă obârșie pentru o a doua naștere, obârșie care o duce prin
PARINTELE DUMITRU MEGHESAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367332_a_368661]
-
dascălilor noștri - unele ascunse publicului școlar - pot educa și introduce pe învățăcei în universul pe care singuri vor trebui să și-l creeze peste ani, cel casnic, familial, ce poate, ca nimeni altul, să plămădească caractere și să întemeieze gusturi, deprinderi, necesare într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat ... Rețin calitățile de desăvârșită gospodină ale mamei celui mai bun prieten și coleg al meu, Walter Olteanu, Bujor al Notarului, cum îi ziceam cei apropiați. O ciorbă sau supă - a
DASCĂLII ŞCOLI DE IERI, PRIETENII ŞI PĂRINŢII NOŞTRI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367410_a_368739]
-
în care este educat tineretul școlar al patriei, zelului cu care „oficialii” își impuneau linia (de veghe până și în aceste locuri și spații de relaxare totală, de vacanță) asupra „subiecților”(mă rog, subiectelor!) aflați(aflate) în tabără. Disponibiltatea și deprinderea la „delațiune” a multora devenise un fel de „întrecere socialistă” între lacheii nenumărați din „entuziasm proletar” care își ofereau serviciile pe mai nimic, gudurându-se cu spor la picioarele mărimilor zilei, iar amploaiatul a dovedit-o cu brio și imediat
BONGOLA, BONGO-CHA-CHA-CHA CU... CÂNTEC ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366822_a_368151]