2,245 matches
-
de decisivitate ale lui prude. Descompunând în p-variante și raportându-ne la ierarhia lui prude dar, din procedura paretiană, de asemenea. Așadar, din decisivitățile libertariene , iar din cea paretiană 1 0pP . Asemănător, uitându-ne la decisivitățile lui lewd, și descompunând în l-variante, raportându-ne la ierarhia acestuia: , adică ; dar din decisivitatea paretiană, de asemenea, , adică . Așadar, din decisivitățile libertariene , iar din cea paretiană, . Prin completitudine . Aceeași problemă apare și în varianta cu trei alternative (cea originală) a aceluiași caz
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1lP . Se poate observa aceeași inconsistență între preferința paretiană și cele libertariene. [e.6.1.5.2*]: În cazul alegerii cantității de muncă, lucrurile sunt ușor diferite din cauza apariției unei a treia strategii. Mai clar. Discutăm mai întâi decisivitățile libertariene. Descompunem în i-variante pentru 2 3( , )iD a a , raportându-ne la ierarhia lui i: 2 3i i ia Pa , adică 1 0iP , apoi în j-variante pentru 1 4( , )iD a a raportându-ne la ierarhia lui j: adică 1
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
care se aplică procedura paretiană) 2 3i i ia Pa , adică 1 0iP . Dar, din Pldm, dacă 0 1pP. Așadar, preferințele lui j nu sunt libertariene disjunct-monotone. Să luăm, acum, cazul cu trei strategii posibile (cazul alegerii cantității de muncă). Descompunem în i-variante decisivitatea libertariană și preferințele unanime (perechile de alternative pe care se aplică procedura paretiană): 2 3i i ia Pa , adică 1 0iP ; 1 2i i ia Pa , adică 0.5 1iP și 3 4i i ia Pa
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de alternative pe care se aplică procedura paretiană): 2 3i i ia Pa , adică 1 0iP ; 1 2i i ia Pa , adică 0.5 1iP și 3 4i i ia Pa , adică 0 0.5iP . Procedăm, asemănător, pentru j și descompunem în j-variante decisivitatea libertariană și decisivitățile paretiene. De aici, preferințele nu sunt libertariene disjunct-monotone. În plus, dacă preferințele nu sunt libertariene disjunct-monotone, prin Pam, procedura paretiană nu se poate folosi pe nicio pereche care poate fi formată din alternativele de pe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
influențează sau sunt influențate de fenomenul central studiat, lucru ce implică, de fapt, o ipoteză asupra unui model cauzal sau de influențe, în baza căruia acest factor central al studiului primește o explicație corespunzătoare. Noile variabile pot fi, și ele, descompuse în dimensiuni și exprimate în indicatori sau, pur și simplu, pot să coincidă chiar cu un singur indicator-întrebare, cum seîntâmplă cu factorii simpli de genul unor comportamente, precum mijlocul de transport cu care persoana activă se deplasează la serviciu, tipul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
simpli de genul unor comportamente, precum mijlocul de transport cu care persoana activă se deplasează la serviciu, tipul de localitate unde-și are rezidențaetc. Sub forma cea mai generală exprimând lucrurile, vom presupune deci că problema noastră centrală, A, se descompune în k dimensiuni, A1, A2, ..., Ak, și că fiecare dintre acestea generează un număr de întrebări, să zicem, în medie m. Să mai admitem că va fi necesar să mai distingem un număr r de factori complecși B, C, D
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nu se va încercui nimic (ori se prevede o variantă separată pentru acest caz), poate să fi citit un singur ziar, și atunci se încercuiește un cod, două ziare, deci două coduri, sau toate trei, când se încercuiesc trei coduri. Descompusă în trei întrebări simple, întrebarea inițială apare astfel: ξ Ați citit în ultima săptămână ziarul Evenimentul zilei? 1. Da 2. Nu ξ Ați citit în ultima săptămână ziarul România liberă? 1. Da 2. Nu ξ Ați citit în ultima săptămână
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
acea combinație care i se potrivește. Logica prezentării de mai sus se poate reține pentru prelucrarea datelor, respectivele combinații putând fi evidențiate la postcodificare sau, dacă nu interesează combinațiile alese, ci numai frecvența de apariție a fiecărei variante, se va descompune întrebarea în atâtea întrebări simple câte variante am prevăzut inițial. În cazul în care variantele de răspuns nu sunt în raport de exclusivitate, deci când pentru unul și același subiect se potrivesc mai multe situații, poate deveni interesantă aprecierea relativă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
situații, poate deveni interesantă aprecierea relativă a variantelor alese. Astfel, dacă citește mai multe ziare, e interesant de văzut care dintre acestea este citit mai frecvent, care urmează pe poziția a doua etc. Se ajunge, pe această cale, la a descompune întrebarea inițială într-un număr de subîntrebări (de obicei, trei), cu cel mult o singură variantă de răspuns, fiecare subîntrebare corespunzând unei poziții ierarhice: varianta aleasă pe primul loc, cea aleasă pe locul doi etc. Un caz foarte frecvent de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de cât însemnată de nonrăspunsuri introduce distorsiuni. Cele spuse mai sus pot fi puse într-o formă matematică foarte simplă și elegantă, cu ajutorul căreia se demonstrează clar efectele distorsionante ale nonrăspunsului. Să presupunem că eșantionul inițial, de volum n, se descompune în două subeșantioane de volume n1 și n2, primul reprezentând indivizii care răspund, iar al doilea, pe cei care nu răspund. Sau, în termeni de proporții, vom avea p1=n1/n și p2=n2/n, respectiv proporția celor care răspund
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în general, ce faceți în timpul liber?” etc. Una dintregreșelile cele mai frecvente este cuprinderea a două întrebări în una singură. Întrebări de genul: ξ În ce măsură sunteți mulțumit de politica guvernului în domeniile învățământului și cercetării științifice? trebuie clar evitate sau descompuse în două, chiar dacă se consideră că cele două elemente vizate - învățământul și cercetarea, în cazul de față - sunt atât de apropiate, încât multă lume le va aprecia identic. De asemenea, se va evita, pe cât posibil, construcția întrebărilor în forme care
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
În cadrul unităților seleactate se va întocmi o listă cu toate locuințele - dacă acestea nu sunt vizibile pe hartă- și se vor extrage aleatoriu atâtea câte s-au stabilit. De pildă, un oraș cu 100.000 de locuințe ar putea fi descompus în 200 de zone, din care se aleg aleatoriu 50. Zonele vor conține, în medie, 500 de locuințe, deci în cele alese vor fi circa 25.000. Dacă pentru obiectivele cercetării un eșantion de 1.000 de locuințe asigură o
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
probabil, de către unii cititori, în momentul în care s-a vorbit despre testarea semnificației diferenței dintre proporții. Într-adevăr, dat fiind faptul că majoritatea caracteristicilor cu care lucrează un sociolog nu sunt atributive, adică dihotomice, în sensul că populația se descompune doar în două clase - cei care posedă atributul respectiv și cei care nu-l posedă -, ci avem, de regulă, situații clasificatorii mai complexe, chestiunea care se ridică este de a compara două distribuții de frecvențe, respectiv două serii de proporții
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
au o frecvență de apariție mult mai mică decât heterozigoții (1 la 1 000 000 nașteri), iar atacurile de cord apar foarte timpuriu, în jurul vârstei de 5 ani, rar supraviețuindu-se până la 20 de ani. La indivizii normali, grăsimile sunt descompuse în colesterol și trigliceride, care sunt ulterior purtate în corp în circuitul sangvin. Fiind insolubile în apă, aceste substanțe nu pot fi transportate fără a fi împachetate într-un înveliș format din particule lipoproteice. Transportorii principali ai colesterolului sunt lipoproteinele
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Compunere și descompunere să reprezinte prin obiecte și desene numărul 3; să reprezinte grupurile de trei obiecte prin numărul corespunzător; să treacă de la o formă de reprezentare la alta; să realizeze corelația dintre număr și cifră; să compună și să descompună numărul 3; 2 ore exerciții de reprezentare a nr. 3 prin obiecte și desene; exerciții de corelare a numărului cu cifra; exerciții de stabilire a corespondenței dintre două mulțimi date (de obiecte sau desene); exerciții de scriere a cifrei; exerciții
PROGRAMUL DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT -INSTRUMENT DE LUCRU ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Viorica TOADER () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2145]
-
-problematiza rea; -jocul didactic. Probe orale Observare sistematică 4. Numărul și cifra 4. Compu nere și descompunere să reprezinte prin obiecte și desene nr. 4; să identifice mulțimi de 4 obiecte; să asocieze numărul cu cifra; să compună și să descompună numărul 4. 2 ore exerciții de grupare a obiectelor câte 4; exerciții de identificare a mulțimilor de 4 obiecte, desene; exerciții de recunoaștere și scriere a cifrei 4; exerciții de compunere și descompunere a numărului 4; exerciții de stabilire a
PROGRAMUL DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT -INSTRUMENT DE LUCRU ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Viorica TOADER () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2145]
-
-numărătoare; -desene; -“jocul cifrelor”; -exercițiul; -demonstrația; jocul didactic. Probe orale Fișe de lucru Evaluare formativă 6. Numă rul și cifra 5. Compu nere și descompunere. Numă rări cu “pas” dat să numere oral În limitele 0-5; să compună și să descompună numărul 5; să formeze grupe din 0-5 obiecte; să scrie șirul natural 0-5 În ordine crescătoare și descrescătoare. 1 oră exerciții de grupare a obiectelor; exerciții de compunere și descompunere a numărului 5; exerciții de numărare În limitele 0-5, “Înainte
PROGRAMUL DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT -INSTRUMENT DE LUCRU ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Viorica TOADER () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2145]
-
Compunere și descompunere să reprezinte prin obiecte și desene numărul 3; să reprezinte grupurile de trei obiecte prin numărul corespunzător; să treacă de la o formă de reprezentare la alta; să realizeze corelația dintre număr și cifră; să compună și să descompună numărul 3; 2 ore exerciții de reprezentare a nr. 3 prin obiecte și desene; exerciții de corelare a numărului cu cifra; exerciții de stabilire a corespondenței dintre două mulțimi date (de obiecte sau desene); exerciții de scriere a cifrei; exerciții
PROGRAMUL DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT -INSTRUMENT DE LUCRU ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Viorica TOADER () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2144]
-
-problematiza rea; -jocul didactic. Probe orale Observare sistematică 4. Numărul și cifra 4. Compu nere și descompunere să reprezinte prin obiecte și desene nr. 4; să identifice mulțimi de 4 obiecte; să asocieze numărul cu cifra; să compună și să descompună numărul 4. 2 ore exerciții de grupare a obiectelor câte 4; exerciții de identificare a mulțimilor de 4 obiecte, desene; exerciții de recunoaștere și scriere a cifrei 4; exerciții de compunere și descompunere a numărului 4; exerciții de stabilire a
PROGRAMUL DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT -INSTRUMENT DE LUCRU ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Viorica TOADER () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2144]
-
-numărătoare; -desene; -“jocul cifrelor”; -exercițiul; -demonstrația; jocul didactic. Probe orale Fișe de lucru Evaluare formativă 6. Numă rul și cifra 5. Compu nere și descompunere. Numă rări cu “pas” dat să numere oral În limitele 0-5; să compună și să descompună numărul 5; să formeze grupe din 0-5 obiecte; să scrie șirul natural 0-5 În ordine crescătoare și descrescătoare. 1 oră exerciții de grupare a obiectelor; exerciții de compunere și descompunere a numărului 5; exerciții de numărare În limitele 0-5, “Înainte
PROGRAMUL DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT -INSTRUMENT DE LUCRU ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Viorica TOADER () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2144]
-
spre poale, limbile excavatoarelor îl împingeau și muntele se sumețea, vârful fiind de fiecare dată altul, dar mereu mai sus, spărgând altfel lumina, cu aceeași cruzime, de parcă cineva ar fi dănțuit în vârf pe sticlă pisată. Acolo unde măruntaiele se descompuneau, pântecele se umfla și duhorile, neavând cum să se răspândească altminteri, se aprindeau, arzând ascuțit, ca niște șișuri, ori fumegând lăptos. În jur, câmpul răscolit purta urma roților grele ori a șenilelor care împinseseră, ca o rindea, pământul la un
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
așeză simplu la masă și mușcă dintr-o smochină. - Sunt bune smochinele, nu? interogă Saferian pe Ioanide. - Foarte bune! confirmă acesta, învîrtind fructul, palpîndu-icarnea sămânțoasă. Smochinele, curmalele îmi calmează frica de putrefacție. Toate sucurile care puteau să fiarbă și să descompună țesuturile s-au evaporat și au lăsat o mumie vegetală îmbălsămată. Gaittany, constatând satisfacția lui Saferian, făcu din mână un gest de elogiu cu semnificația "v-am spus că Ioanide e plin de spirit", apoi, semnalând mișcarea imperceptibilă de persiflare
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în străinătate. De ce să strice cu tabloul sinistru al morții a. o despărțire amabilă? Sinucigașii de spirit care se aruncă în mare își atârnă o greutate, ca nu cumva trupul lor să iasă pe mal ca o fantomă hidoasă. Cadavrul descompune amintirea, b. o desființează, și Ioanide nu voia să piardă pe Pica. Reașezîndu-se la masă, făcu până noaptea târziu fel de fel de jocuri lineare pe foi de hârtie, într-o distracție completă. Într-un G. Călinescu târziu, servitoarea îi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
totalitatea ei, spre deosebire de mister care e ceva în care mă aflu implicat și nu se află în fața mea în totalitatea sa. Dacă existența este un mister, aceasta înseamnă că nu e definibilă conceptual, nu e analizabilă și nu poate fi descompusă, nu poate fi controlată sau luată în posesie. A ne supune existenței nu e o formă de pasivitate, ci de acțiune: ea presupune acțiuni concrete de unire, cum ar fi credința și iubirea. Existența omului se află într-un conflict
Fiinţă şi transcendenţă la Gabriel Marcel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Alin Negomireanu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2276]
-
cu cincisprezece ani, oamenii trăiau într-un spațiu urban extrem de segregat, în care ierarhiile din cadrul muncii determinau raporturile de vecinătate. Cele din urmă nu existau decât sub forma rupturii, a separării ierarhice (incluzând o ruptură în funcție de origini). Această configurație se descompune treptat începând cu anii șaptezeci, odată cu închiderea progresivă a puțurilor. Ierarhiile din cadrul muncii, pregnante anterior, sunt acum învechite. Oamenii sunt dispersați în alte posturi, pensionați, scoși de pe piața muncii etc. În cetăți apar noi locatari: rude ale foștilor mineri sau
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]