3,056 matches
-
-n colț de gură, de dragoste suntem atinși când nu mai este loc de ură. Tu simți cum setea ne doboară și mă cuprinzi să nu mă pierzi atunci iubire-adânc coboară ca un luceafăr prin livezi. Nimic nu poate să destrame iubirea care ne hrănește, ea potolește-anoastră foame cu flacăra ce ne-ncălzește. Te rușinezi ca o mireasă lăsând iubirea să-ți vorbească, tu simți cum încă se mai lasă în suflete să ne unească. Aceleași gânduri sunt în mine ce
IUBIREA CARE NU SE UITA de ANTON VIOREL în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347595_a_348924]
-
stadiul iluminării, atunci, când ”Fântâna” se află într-un anume loc: În amonte/ departe, unde izvorăște râul/ trăiește cuvântul/ răbdător așteaptă/ retragerea nopții/ răsăritul/ fluxul crescător al luminii. (pag. 60), fiindcă ”așa de sălbatice/ se rostogolesc uneori versurile/ și se destramă/ chiar înainte de a trece proba de foc/ a timpului (pag.61 - ”Inspirație”), ”deși poezia tânjește/ după foaie/ în alb imaculat” (pag.78). Într-o ”Zi ploioasă” timpul se concentrează în clipă, cu ”ore apatice, oarbe/ văduvite de cuvinte clarificante/ efemer
ELISABETA IOSIF ”ÎN CURGEREA TIMPULUI” CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350026_a_351355]
-
trenul viselor se lasă așteptat. Ca două umbre rătăcite-n noapte Ne căutăm cu felinare de-mprumut, Tu ești aici, însă te simt departe... Zâna deșertului de alb, necunoscut. Culorile s-au adunat pe munții ninși, Chemările prin farduri se destramă, De vrei să pleci, de ce ai ochii plânși? Tu știi că iarna însăși este-o dramă. Cocori înzăpeziți prin ceruri zboară, Ei nu vor ști, nicicând, cât te iubesc. În suflet, le-am oprit o altă primăvară, Dar fără tine
COCORI ÎNZĂPEZIŢI de DANIEL LUCA în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350155_a_351484]
-
fantezie particulară”. 5. “Da, înțeleg, și da, simt la fel” (cf. versurilor piesei «Eternal Flame» - Bangles) 6. «Numărul fiarei». 7. «Te rog, nu pleca... Nu vreau să pierd acest sentiment ». 8. «Un sărut romantic în parc... Și vraja va fi destrămată ». 9. «Ca Adam și Eva ? Romeo și Julieta ?». “Nu. Ca mine și fata pe care nu am mai întâlnit-o până acum”.
ÎNTOTDEAUNA MI-AM DORIT ADEVĂRATA TA DRAGOSTE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350194_a_351523]
-
Acasa > Strofe > Creatie > NESIGURANȚĂ Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 377 din 12 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului vagi urme de vopsele se-ntind pe pânză, între cuvânt și gest. rostesc păcate. destram în mine scena în care tu - eu împărțim povești. în buzunar moneda, discursul fad își sună. strig către lună. urlu a gol. sunt trezită de gânduri necurate, de-a fi cu tine - eu. se-aude doar ecoul. schimonosită, fața, mă
NESIGURANŢĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361821_a_363150]
-
bună sensibilitatea? la ce mai este bună sensibilitatea, dacă bocancii tot grei sunt și vin, și vin, pe drumurile prăfuite ale indiferenței. și calcă, și calcă adânc, bucuroși de urmele tainice ale violenței, ale urâtului uman? tablou al perfecțiunii se destramă în fiecare clipă,răsturnând toate castelele, cetățile, tăvile de argint din poleiala superficialității. la ce mai e bună sensibilitatea într-o peșteră în care, umanitatea își frânge oasele chipului, pălmuind, împumnind tot ce ar mai putea păstra flacăra verde a
PROZĂ LIRICĂ ŞI POEZIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361899_a_363228]
-
sânii-ți plâng după vesminte, Auzi fuge timpul prin ceasornic trece luna prin perdele se face că minte. Trupul tău mă arde că un șarpe de jar, peste voința sedusa și sihastra, În sobă trosnește butucul de stejar noaptea se destramă pleșuva, albastră. Iubito, zorii ne-au prins cu o rază în mobile, căldura să se se așeze Tu dormi, eu singur, o să rămân de pază, umbră neștiuta, somnul să vegheze. Referință Bibliografica: Tu dormi / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluente Literare, ISSN
TU DORMI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361970_a_363299]
-
magnolii în languroase madrigaluri, să-l citim pe Baudelaire sub un cer ogival în amurguri de nord și-n nopți andaluze, pe Baudelaire, profesorul nostru de litere, care ne desenează -n cărțile lui abisale peisaje cu geamuri unde cerurile se destramă și toamnele vin ca niște tablouri de Cezanne în care amintirile încep să ningă peste noi, precum niște confeti într-o sală de bal; cade câte-o frunză, curge un râu în vânt, privește cum răsare-n gol tristețea și
AMINTIRILE, HOARDE BARBARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1352 din 13 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361976_a_363305]
-
las să urce - coboare fluidul cel rău... Dumnezeu mă desparte, de nimicul absurd. îndrept trupul. alerg printre cruci. nevoile-s plasă. mă prind... dimineața respir liniștea firii. rugu-i înalt. mă aspiră. e doar o pedeapsă adusă de mintea-mi. întunericul destramă aurul vechi. raze, sfera m-absoarbe,-o absorb. alb primesc în inima vie. gheara aleargă pe trup. strânge, culege și pleacă. aurul vechi umple amfora-ntreagă... Referință Bibliografică: aur vechi / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 637
AUR VECHI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365802_a_367131]
-
Versuri > Iubire > TRĂDAREA-ȚI OMOARĂ IUBIRI Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1634 din 22 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Iau de la capăt singurătatea crampoanele se-nfig în iubire ce are a face în mine dreptatea când tu mă destrami în neștire? apoi împletești fiecare secundă în care mai pot respira doar astmatic e ora durerii tot timpul fecundă în ea te mai simt fin ostatic ce ruptă ți-e inima și-n stâncă pitită câtă privire oțelești în simțiri
TRĂDAREA-ȚI OMOARĂ IUBIRI de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365893_a_367222]
-
mai sufereau. La infinit rămăseseră înnodate destrămatele vânturi ... În jur, nimeni. Toate lucrurile mă sfidau în tăcere.” Nici un ceas, nici un calendar ... (Elisabeta Iosif - „Potopul de seară”) „Autoturismul înainta cu viteză redusă. Privi în jur. Leneșă, o pânză de nori se destrăma încetul cu încetul și un soare strălucitor începea să-și împrăștie domnia în puzderie de raze din înaltul cerului peste feeria de basm a munților. Trebuia să oprească, să simtă pământul sub picioare, să se tăvălească pe iarba udă și
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE CRONICĂ DE ELENA ADRIANA RĂDUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365950_a_367279]
-
este mai curând o poetă selenară decât solară. Ea se simte în elementul ei noaptea, chiar și când „Colții albi ai zilei” o smulg nemilos din visare, în urma lor rămânând flori sângerii răsărite în locul unde acești colți i se împlântaseră, destrămând toate visele. Nu se poate spune, totuși că autoarea nu iubește primăvara, sărbătoarea, când, cu brațele pline de muguri și cu inima visătoare legănată de-o frunză tânără, viseară nepăsătoare la zboruri albe (Cu brațele pline de muguri). Este o
PAŞI PRIN MISTERIOASA GRĂDINĂ A CUVÂNTULUI, RECENZIE LA CARTEA VALENTINEI BECART UNDEVA, UN POET , EDITURA ARHIP ART, SIBIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365235_a_366564]
-
și la momentul potrivit să ripostezi inteligent, să abați atenția celorlalți asupra celui vizat. Este ca și cum ai juca, virtual, leapșa până când cel intrat la mijloc cedează sub presiunea spiritualității colective. Mai devreme sau mai târziu se întâmplă. Atunci când jocul se destramă totul poate deveni anost. Cel care nu a mai rezistat s-a ridicat de la masă pretextând : - Mă duc să mă piș. Puteți să-i spuneți voi cum a fost ! Nu a mai revenit între ei. Nici măcar nu a trecut pe la
XII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365293_a_366622]
-
mult m-aseamăn cu bătrâna asta!” Dar dumneata ești, mamă, cea de-acum, Cu ochii triști, cu părul alb ca norii, Ea nu vrea să înțeleagă nicidecum, E prea târziu și-i simt în lut fiorii... De dincolo vederea se destramă, Nu se mai uită mama în oglindă, Uitarea, vai ce dureroasă vamă! Chipul ei începe să-l cuprindă... Referință Bibliografică: Nu se mai uită... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 924, Anul III, 12 iulie 2013. Drepturi
NU SE MAI UITĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365343_a_366672]
-
reușesc să dau peste cap rolul lagărelor artizanale în care mă plimb neinvitată de ce naiba doar acolo am loc nu știu din când în când aleg să arunc firimiturile din coșul timpului în bagaj îmi pregătesc culorile uneori curcubeul le destramă pe partea mea să mă vezi adăugând un bleu zdrențuit nu țin la etichetă deci și suspinul poate deveni latura unui întreg numai să nu plouă atunci mi se duce toată garanția că pot împărți respirația în două lumi deodată
ŞI AZI ŞI EU de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365374_a_366703]
-
a petrecut aievea. Îndrăgostiții au nevoie doar de întâlniri nevinovate pentru a se purifica, pentru a se detașa de ceea ce este mai rău în societate. Numai că, unii oameni au menirea de a iubi iar alții au menirea de a destrăma iubirile. Albert i-a cerut mamei părerea despre viitoarea ei noră. S-a întâmplat după plecarea Ericăi. A părut că ar fi pusă în încurcătură. Între timp, înfruntase vehemența cu care Mitru și-a exprimat dezacordul privind alegerea fiului lor
XXI. ECOU RĂTĂCIT (RĂTĂCIRI) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365366_a_366695]
-
săi, părăsind scena vieții ca și ei, expus derizoriului. El a văzut ca nimeni altul dincolo de obiecte, stările confuze, ambiguitatea sufletească, crepusculul, vagul, preluate prin filiera simboliștilor. De la el am învățat că dragostea nu-i eternă, biologicul din noi o destramă, că viața este cel mai mare mister al creațiunii pe pământ, ea nu e frumoasă, dar trebuie s-o facem să fie frumoasă, că moartea este o stare naturală pe care numai omul o face înspăimântătoare... Cine era acest Petrini
CEL MAI IUBIT DINTRE PĂMÂNTENI (LA 34 DE ANI DE LA APARIŢIE) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365377_a_366706]
-
vorbă să mai apară vreunul. Acum în zonă era căutat unul de-ai lor, un militar în termen fugar, înarmat și periculos. După ce a uns bine osiile Nechifor și-a înhămat caii la căruță înainte ca întunericul nopții să se destrame. Nu își putea amâna treburile, avea ceva cale de mers. După semne, până cel târziu spre seară, va fi ploaie. Nu putea lăsa prea mult porumbul dosit, pe tarlaua cooperativei, la cheremul rozătoarelor de câmp și cu atăt mai mult
XVII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365363_a_366692]
-
părerile celorlalți, strădanii de a-i despărți, păreri că nu vor avea norocul să fie împreună. Ca un făcut, tot ce era împotriva lor părea să fie concertat de entitătăți, încă nedeterminate, asigurând perpetuitatea potrivnicelor : Intuise strădaniile Toloșicăi de a destrăma mirajul lor, al lui și al Ericăi. Nu intuise, încă, faptul că seva iubirii anterioare, dintre Erica și Jen, fusese pentru ea un adevărat izvor de fericire. * Toloșica jinduise prea mult să iubească și să fie iubită, să fie idolatrizată
XXVIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365386_a_366715]
-
o dioceză a Romei. Dar influența nociva a celei de a doua și a treia Romă, a greco-pravoslavnicilor în alianță cu dinastia germană și curentele culturale occidentale, au deturnat, subminat însă interesul național formulată de Școală Ardeleana și totul se destramă, că în vremea lui Mihai Viteazul și Cuza. Linia de urmat a devenit însă clară. 1968-1989, Nicolae și Elena Ceaușescu refuza orientarea spre cele trei Rome și vor refacerea Bizanțului, a patra Romă la București. Vezi Casa Poporului și Mântuirii
CONDUCEREA LUMII. de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365346_a_366675]
-
voi ați construit aceste castele v-au fost asigurate de români, care în acel timp purtau războaie grele de apărare împotriva turcilor și tătarilor, blocând, cu o mână de viteji, accesul lor în Europa occidentală, până când imperiile păgânilor s-au destrămat. „Nu am fost o țară barbară. Am avut construcții, am avut o extraordinară cultură teologică și sapiențală în secolul al XVIII-lea pe care n-o cunoaștem - și am avut o subtilitate, o anumită suplețe și savoare a spiritului care
PARTEA 2/5 de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365420_a_366749]
-
greșit scopul articolului nostru. Este scuzabilă eroarea dânsei, din moment ce dumneaei nu este vorbitoare nativă. Concluzie finală: Supriza domnului Courthiade este tocmai folosirea acestui articol "OL" la căldărarii din Caraș-Severin. În acest moment, tot eșafodajul elegant al domnului Marcel Courthaide este destrămat. De ce? Pentru că dumnealui consideră că doar dialectele declarate de domnia sa mai vechi (cf. teoriei isogloselor) îl folosesc pe acest "OL". Iată că cercetarea limbii romani nu se face de la înălțimea catedrei din Paris, Sorbona, ci amestecându-se cu noi, plebea
POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
-
României și regimul în care trăisem până atunci. La Bacău n-am aflat nimic de ceea ce se petrece în țară. Abia la întors am văzut la TV ce se petrecuse la Timișoara și la București. Colectivul de bibliotecare s-a destrămat fără voia noastră și spre regretul adânc al fiecăreia, bibliotecile fiind distruse, una câte una, după revoluție și bibliotecarele trebuind să se reprofileze sau să iasă la pensie, cele care întruneau condiții. Nu pot uita evenimentul mutării mele în apartamentul
OLGUŢA POPESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365048_a_366377]
-
eshatologică, în așa fel încât nu i se pot acorda decât denumiri antinomice, cum ar fi „plânsul de bucurie făcător“ (charopoios penthos) sau „străpungerea bucuroasă-tristă“ (charmolype katanyxis). A petrece astfel întreg Postul Mare ca pe un Paște neîntrerupt înseamnă a destrăma haina de doliu a naturii umane căzute pentru a îmbrăca veșmântul dumnezeiesc al adevăraților creștini, după cum spune Sfântul Ioan Scărarul: „Cel ce înaintează spre Dumnezeu într-o străpungere neîncetată nu încetează să prețuiască fiecare zi ca o sărbătoare“ (Scara 7
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
să-i readucă cu picioarele pe pământ pe îndrăgostiți. Fac acest lucru nu într-o confruntare directă, înfruntând cuplul, ci erodând încetul cu încetul, separat, părțile acestuia. Poate că unii oameni au menirea de a iubi iar alții de a destrăma iubirile... Nu sunt multe zilele cât le mai au de petrecut împreună. Le petrec însă cu o intensitate inimaginabilă. Fiecare dăruiește celuilalt tot ce are mai bun. Experiența este unică, irepetabilă. Niciunuia nu îi trece prin minte regretul că ar
II. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365179_a_366508]