1,762 matches
-
o suprastructură ideală se regăsește la diverși autori importanți: Karl Mannheim (1893-1947) și a sa sociologie a cunoașterii sau Ernst Troeltsch (1865-1923), care retraduce această diviziune între idealism și materialism în a sa sociologie a religiei. Heteronomia relativă În afara acestor determinisme, numeroși autori au încercat să elaboreze o cale de mijloc, calificată de unii drept "relativism cultural". Ea privilegiază punctul de vedere simbolic, care posedă o mare fecunditate euristică, dar nu afirmă niciodată că acesta ar fi predominant. Școala istorică germană
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
contemporani. Aceștia își fac un titlu de onoare din a bulversa cadrele mentale și cognitive, convențiile în vigoare. Dar această constatare a cadrelor cognitive stă și la originea unui important curent din sociologia artei, care a privilegiat întotdeauna operele în raport cu determinismele sociale. Autori ca Francastel, Duvignaud sau Adorno atribuie operelor o forță care acționează asupra reprezentărilor noastre mentale și a modurilor de a vedea lumea. Funcționarea efectelor "culturalului" Dincolo de această dimensiune descriptivă, care constituie în sine o adevărată muncă sociologică, trebuie
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
cunoscută și mai predată, este foarte mult discutată. I se reproșează multiplele "reducționisme" (Heinich, 1998, 2001): un joc social care s-ar învârti în jurul unor strategii distinctive, o prea sumară psihologie a individului, o supraestimare a mediilor sociale și un determinism excesiv, o negare a autonomiei oricărei expresii populare... Fără să abordăm toate punctele discutate (Mounier, 2001), vom prezenta o parte din ele. Este destul de delicat a le distinge, printre aceste discuții, pe cele care au în vedere paradigma în general
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
le distinge, printre aceste discuții, pe cele care au în vedere paradigma în general și pe cele, mai rare, care se interesează numai de conținuturile empirice ale sociologiei artei și a culturii, fără referire la includerea lor în modelul general. Determinism Oricât ar nega Bourdieu caracterul determinist și mecanic al relației care se stabilește între poziții și luările de poziție (1994, p. 71), unii cititori ai operei lui nu văd decât asta. Menger insistă pe faptul că actorii au habitusuri constante
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
acești sociologi preferă să insiste mai degrabă pe interacțiuni decât pe determinări, pe prezent și viitor (intențiile) decât pe trecut. Interacționiștii preferă să insiste pe libertatea creatoare a actorilor, pe "ordinea negociată" a socialului (Strauss), pe inventivitate și schimbări. Sociologism Determinismul lui Bourdieu este, în plus, destul de apropiat de un materialism economic, căci el nu ezită să reducă poziția indivizilor în spațiul social la coordonate economice (capital economic) sau culturale (capital școlar) și să deducă de aici, într-un mod statistic
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
face un nume. Concept fals, instrumente practice de clasificare [...] sunt produse în lupta pentru recunoaștere și îndeplinesc funcția de semne de recunoaștere". Pierre Bourdieu, 1992, p. 223. În introducerea ultimei sale lucrări despre amatori, Hennion refuză "această sociologie care explicitează determinismele externe [...] sau ia un gust drept un semn. Gustul nu este doar un mijloc de a măsura un consum diferențial [...]. Căci asta presupune reducerea amatorului la statutul de simplu purtător al categoriei sale socioprofesionale" (Hennion, 2000, pp. 37 și 48
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sex), la ceea ce ei numesc data (Becker și McCall, 1990). După ei, socialul este mereu repus pe tapet; regulile sunt informale, renegociate constant. "Ordinea socială" este o "ordine negociată": "Astăzi, se consideră că actorii își construiesc activ destinul, încât validitatea determinismelor stricte (economice, tehnologice, sociale, biologice) pare problematică" (Anselm Strauss, 1992, p. 247). • Irenism și irealism Această obliterare a apartenențelor de clasă provoacă totuși o viziune "încântată" a socialului, debarasată ca prin farmec de structurile obiective, în special în dimensiunea lor
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Delegare, 67, 212, 234, 294. Democratizare, 97, 110, 125, 154, 201, 210, 213, 263. Denunțare, 140, 286. Deontologie, 190-191. Descentralizare, 205, 208, 224. Descriere, 11, 25, 45, 59, 76-77, 113-114, 119-120, 140, 155, 245, 292, 300, 302, 304, 307, 311. Determinism, 36, 77, 280-282, 284, 303. Devianță, 264, 293-294. Dezinteresare, 171, 215, 220, 249. Dezvoltare culturală, 156, 205. Difuzare, 63, 70, 76, 78. 98, 110, 124, 174, 178, 206, 211, 213, 217, 241, 263, 274, 299. Dispozitive, 39, 56, 65, 102-103
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
fără voia lui, în încercarea de a le rezolva. Pe de altă parte, lucrările noastre comparative, ca multe altele (de exemplu, Gottfredson și Gottfredson, 1986) arată că, în condiții sociale egale, rezistența multor școli este superioară celei pe care vreun "determinism social" al violenței ne-ar lăsa s-o prezicem. Analiza noastră se va referi deci și la modul cum sunt abordate "cauzele" violenței în mediul școlar, încercând să navigheze printre diversele abordări: cea a "factorilor de risc", cea a unei
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și totodată naturalizantă și stigmatizantă. Un alt pericol rezidă în folosirea excesivă a faimoasei "metafore a geamului spart": tentația de a descrie ca un mecanism ineluctabil trecerea de la o incivilitate la delincvență și la infracțiune, încărcând până la saturație cu un determinism fatal orice comportament divergent. "Un geam spart pe o stradă și apoi, treptat, toate geamurile de pe stradă o să fie sparte", iată rezumatul simplist al unei teorii mult mai complexe. Pe scurt, cine fură azi un ou mâine va fura un
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
-i reține pe copiii din clasele sociale mai favorizate. Pe scurt, așa cum scrie tot Payet, "principiul poate fi democratic la scară largă și discriminatoriu la scara unității școlare". Dar asta nu înseamnă că toate gimnaziile nu fac decât să gestioneze determinisme provenite din exterior, nici că faptele descrise aici sunt inevitabile. Să fim bine înțeleși: demonstrația noastră nu caută să-i "scuze" pe vinovați, nici să susțină "prevenția maximă". Nu există nici un romantism în discursul nostru. Agresorii nu sunt "Robin Hood
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
procesele de diferențiere socială și diminuează mărimea piețelor lor interne" (Laclau 1979: 37). De aceea el descrie relațiile de putere în cadrul sferei de schimb (monopolul) și în cadrul sistemului politic (coerciția extra-economică). La fel, Bill Waren (1980) reinstituie autonomia politicii, respingînd determinismul economic care apare în unele scrieri despre dependență. În viziunea lui, identificarea (leninistă) a imperialismului cu extinderea pieței mondiale duce la confuzia între efectele negative ale creșterii capitalului, care ar trebui văzută ca un fenomen economic, și impactul statelor capitaliste
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cu-noașterii practice oferite de Realpolitik. Waltz deduce necesitatea realismului din diferența calitativă dintre domeniul internațional și politica internă. Din moment ce legile de comportament ale sferei internaționale nu pot fi reduse la politica de stat, după cum spune el, trebuie să existe un determinism internațional, pe care îl numește structural. Waltz îl combină cu o perspectivă acceptabilă economic și științific, bazată pe conceptul de anarhie și pe analogia cu piața. Totuși, așa cum s-au grăbit să sublinieze neoinstitu-ționaliștii, anarhia singură nu confirmă în mod
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
toată lumea știe că ele trebuie îmbinate. Chiar dacă declarăm că ambele niveluri sînt reciproc constitutive, adică adoptăm soluția cea mai evidentă, aceasta nu ne este de nici un folos în explicarea reală a evenimentelor particulare, unde trebuie să dăm prioritate cauzalității sau determinismului. Puțin altfel spus, ceea ce contează este originea părții dinamice a teoriei: efectele acțiunii individuale, fie ele intenționate sau nu, sau legile aflate într-o evoluție lentă, ale structurii autoreproductive. Se poate reformula, dar nu se poate rezolva problema cu oul
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
înțelegere și comportamente ce pot eluda controlul conștient al factorului de decizie. Ele pot clarifica evenimente lăsînd gîndirea să se concentreze asupra datelor particulare. Aceasta nu înseamnă totuși că ele determină comportamentul, ceea ce ar putea duce la un fel de determinism structural. Ceea ce se poate spune este că înscrierea un eveniment particular într-o analogie istorică este un puternic mecanism de legitimare a acelei acțiuni, care este considerată a fi lecția evenimentului istoric respectiv. Cînd Saddam Hussein a fost comparat cu
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
discriminare (Cernat, 2005, p. 15). Având în atenție aceste distincții, mă întreb: cum se configurează prin stereotipuri, prejudecăți și discriminări ceea ce la nivelul simțului comun se recunoaște în sintagma partea leului? O precauție necesară este evitarea simplificărilor în termenii unui determinism rigid al relațiilor între reperele date și comportamentele cotidiene. Totuși, anumite relații dintre acestea nu pot fi ignorate. Conceptul de reprezentare socială a fost introdus în psihologia socială de către Serge Moscovici, care preciza că reprezentarea socială este ...un sistem de
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
respins un astfel de demers. Apelul la natură nu este considerat drept normativ neutru, el fiind folosit pentru a promova roluri opresive pentru femei (Whitbeck, 1989, p. 64-88; Jaggar, 1989, p. 21-42). Astfel, s-a identificat un anumit tip de determinism biologic prezent în filosofia occidentală, în special în ceea ce privește relația femeilor cu natura. Deși, în general, bărbații erau „eliberați” de materie și natură prin spirit și rațiune, femeile au fost considerate ca fiind inexorabil legate de ele. Conceptul de natură este
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
capodoperele celor doi scriitori se construiește o nouă feminitate, după o logică modernă de comportament 5 uman” (p. 277). Trebuie să observ că autoarea tezei împărtășește mărturisit, în finalul acestui citat, opinia criticului Alexandru Balaci, distins italienist, marcat însă de determinismul caracteristic și obligatoriu al epocii sale (a doua jumătate a secolului XX). Este, din partea doctorandei, o opțiune multiplu justificabilă, la care eu aș dori însă să adaug o altă observație, de fapt o altă perspectivă. De fapt, în ideea unui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ca reprezentând sistemul cerințelor umane mijlocite (mediate), rezultate din prelucrarea trebuințelor prin intermediul sistemului de valori-norme și a specificului individului. Există o literatură bogată În acest domeniu al trebuințelor și necesităților.<footnote C.I. Gulian, Lumea culturilor primitive, p. 29-62; V. Constantinescu, Determinismul social și tipologizarea trebuințelor umane, În vol. Determinarea și motivarea acțiunii umane, 1981, București, Editura Academiei; Ion Dijmărescu, Management, vol. IV, 1993, București, Academia Română de Management, pp. 45-53; Pantelimon Golu, Psihologie socială, 1974, București, Editura Didactică și Pedagogică, pp. 265-269
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Book Comp., 1978, p. 56. footnote> 12. Managementul era considerat ca o „știință asupra muncii”, care Înlocuiește vechile metode empirice folosite anterior. Ca „știință” manage mentul era conceput a fi aplicat Într-un mediu caracterizat prin continuitate, lipsă de risc, determinism, ceea ce ducea la concluzia că el poate fi optim realizat, dacă: a) cunoaștem cât mai bine contextele și toți factorii principali care acționează asupra organizației; b) am Învățat regulile de acțiune În diferitele situații; c) am luat măsurile ce se
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
footnote Wobbe Werner, op. cit., p. 49. footnote> „Economiile axate pe scop” implică un management care să opereze selecții În zona posibilului acțional pe criterii de accesibilitate și dezirabilitate. În locul unor mentalități și principii de practicare a managementului care porneau de la determinismul tehnologic și primatul unor criterii economice parțiale (productivitate, preț, rentabilitate), se cuvine a se trece la o judecare a vieții economice pe principiile selective „bun-rău” și a opera alegeri conform unor noi modele socioculturale de dezirabilitate. Alegerea pe criterii valorice
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
și reforma sistemelor de protecție socială și a serviciilor sociale publice”<footnote Ibidem, p. 9. footnote>. Analizând asemenea probleme, se cere a ține seama că „sublinierea dimensiunii culturale a fenomenului de organizație nu trebuie, deci, să conducă la Înlocuirea unui determinism tehnico-economic, cu un alt determinism care ar fi de origine culturală”.<footnote Boudon Raymond, op. cit., p. 428. footnote>. 8. Instituțiile administrației publice Instituțiile administrației publice funcționează - cu predilecție - ca o comunitate umană de viață, căci, prin obiectivele lor, ele stabilesc
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
socială și a serviciilor sociale publice”<footnote Ibidem, p. 9. footnote>. Analizând asemenea probleme, se cere a ține seama că „sublinierea dimensiunii culturale a fenomenului de organizație nu trebuie, deci, să conducă la Înlocuirea unui determinism tehnico-economic, cu un alt determinism care ar fi de origine culturală”.<footnote Boudon Raymond, op. cit., p. 428. footnote>. 8. Instituțiile administrației publice Instituțiile administrației publice funcționează - cu predilecție - ca o comunitate umană de viață, căci, prin obiectivele lor, ele stabilesc (ar trebui să stabilească) relații
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
capodoperele celor doi scriitori se construiește o nouă feminitate, după o logică modernă de comportament 5 uman” (p. 277). Trebuie să observ că autoarea tezei împărtășește mărturisit, în finalul acestui citat, opinia criticului Alexandru Balaci, distins italienist, marcat însă de determinismul caracteristic și obligatoriu al epocii sale (a doua jumătate a secolului XX). Este, din partea doctorandei, o opțiune multiplu justificabilă, la care eu aș dori însă să adaug o altă observație, de fapt o altă perspectivă. De fapt, în ideea unui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Russell, Norvig, 1995), caracteristicile de bază pentru un mediu fizic se pot referi la: accesibilitate: în ce măsură mediul este cunoscut de către agent? Un mediu se spune accesibil dacă agentul poate să aibă acces la starea mediului relevantă pentru alegerea acțiunii următoare; determinism: în ce măsură agentul poate să prezică evenimente din mediu? Mediul este determinist când următoarea stare a acestuia poate fi determinată din starea curentă și din acțiunile alese de agenți; diversitate: cât de omogene sau de eterogene sunt entitățile din mediu? controlabilitate
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]