2,015 matches
-
artelor și filozofiei cu supremația științei era percepută de Wittgenstein drept un semn indubitabil al declinului. Lumea de după Primul Război Mondial, și încă mai mult cea de după al Doilea Război, îi apărea de aceea drept urâtă, neprietenoasă. Ca un oraș devastat de un taifun, spunea un fost student al lui. Ceea ce îl atrăgea la Spengler nu erau teoriile acestuia, ci modul în care el a descris declinul Occidentului, drept transformare a culturii în civilizație. Credea că, în acest sens, din cartea
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
și tentația asumării unui ton întunecat profetic: Ne-a ajuns toamna,/ suntem reci, suntem schelete funebre/ și suntem goi,/ va veni și iarna,/ și ne va ucide gheața" ( Cred). Suferința uriașă de sine își caută frecvent un aliat în natura devastată de cataclisme ori însemnată, identic, cu instinctul distrugerii. Contrar așteptărilor, ea reușește, proiectându-se pe acest fundal, să nu își dilueze, ci să își amplifice lamento-ul: "Mări, lovituri deschise orizontului,/ mă leagă la catargul de sub pasăre/ dar mai funebru
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
All'Italia, vv. 121-140). 478 Di quelli che caddero alle Termopili / Famosa è la ventura, bella la sorte / E la tomba un'ara. Ad essi memoria / E non lamenti; ed elogio îl compianto. / Non îl muschio, né îl tempo che devasta / Ogni cosa potrà șu questa morte. / Con gli eroi, sotto la stessa pietra, / abita oră la gloria della Grecia. (Per i morți alle Termopili, trad. Salvatore Quasimodo). 479 În cantul pe care i l-a dedicat Leopardi, Brutus este surprins
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
de vedere tehnic și unele țări din America Centrală au reclamat la ONU în repetate rânduri faptul că SUA au deturnat uragane către coastelor lor, producându-le pagube incalculabile. Dacă Statele Unite nu ar fi luat această măsură, uraganele respective ar fi devastat Florida și alte state americane. Legat de apărarea împotriva valurilor de căldură, trebuie luată în considerare o bună informare a populației despre metodele specifice de apărare. O altă măsură este aceea de a crea spații verzi în mediul urban, precum și
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
pentru Orientul Mijlociu? Vă dați seama cît ar îndrepta un asemenea gest din imaginea Americii, dar și cît va putea ajuta el populația palestiniană din teritorii, cea din regiunea Darfur, dar și din Afganistan, Irak, Liban și alte țări din regiune devastate de conflicte? Trebuie retransparentizată guvernarea. O guvernare transparentă este marca unei democrații sănătoase. Desigur, sunt secrete de stat ce trebuie păstrate, deși securitatea și accesul la informație nu sunt neapărat două valori antagonice. Dacă în 1996 existau 5,8 milioane
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
cazul brazilian, care mi se pare foarte sugestiv în susținerea ideii că moneda trebuie apărată, dar nu cu orice preț. Fostul președinte Fernando Cardoso (sociolog de profesie) este cel care, în 1994, ca ministru al Economiei, a învins hiperinflația ce devasta Brazilia, lansînd, în același timp, un vast plan de privatizări. Dar șomajul și inegalitățile sociale au explodat în "junglele" urbane ale țării, iar vechile monopoluri moștenite din vremea dictaturilor militare al capitalului financiar, al proprietății funciare, al marilor mijloace de
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
științifice. Un foarte bun exemplu al acestei disponibilități fenomenologice rămîne episodul petrecut pe Grampus, după intrarea vasului în derivă, doar aparent o licență grotescă de tip poesc. În realitate, avem aici schema procesului de corecție dezvoltat la nivelul întregii cărți. Devastați de foame, supraviețuitorii catastrofei de pe Grampus zăresc în depărtare un vas, trăind prima licărire de speranță într-un coșmar fără sfîrșit. Pym expune gradual, toate senzațiile trăite de el la vremea respectivă. Crede mai întîi că marinarii, vag vizibili la
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
asemenea, un eveniment fatidic, care ar avea ca unică șansă salvatoare asceza interioară, ca formă de purificare etică:"Vom ajunge. Fiți gata. În curând vor urca/ Pe urmele noastre devenite sublime,/ Toți oamenii lumii. Noi îi vom aștepta/ Frumoși, fericiți, devastați de-nălțime". (Migrațiune). "În poezia Spital apare ideea opoziției la inerția existenței"62: Mi s-a-ncuibat în sânge ca o patimă boala,/ Și ca pe o patimă, nu pot s-o-nfrâng sau s-o iert,/ Mă doare, mă doare ca
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de cancer după ce au lucrat cu materiale periculoase (amiantă, produse radioactive...) Am vorbit deja despre strategii de inovație tehnologică care au dus la moartea a zeci de mii de persoane. Să reamintim și întreprinderile care dau faliment, uzinele închise, regiunile devastate de crize economice, licențierile. Apoi șomajul, excluderea socială care pot duce la sinucideri. Cadrele superioare care se credeau nemuritoare s-au descoperit muritoare: restructurările și frecventele fuziuni între întreprinderi pot duce, în orice moment, la desfacerea contractului lor de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
de integrare", cum se spunea pe la începutul anilor '90. Între secolele al III-lea și al VI-lea d.H, atât în Vest, cât și în Est goții, vandalii și alte populații în căutare de teritorii libere și bogate au devastat și dezorganizat, până la un punct, civilizația greco-romană. Peste Vestul Europei s-a lăsat pentru câteva secole întunericul prin slăbirea preocupărilor "iluministe", a celor filosofico-științifice îndeosebi. Comerțul s-a încetinit drastic, din cauza crizelor interne ale Imperiului, precum și ca urmare a atacurilor
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
sau măcar câteva propoziții relativ la „lămurirea tinerilor și tinerelor”. Nimic, în afară de doar câteva rânduri incerte care (în cel mai autentic stil comunist) încearcă să spună ceva fără a aduce explicații. b. „F.N.T.D.R. a organizat meetinguri și întruniri” Într-un județ devastat de secetă și foamete exact asta și trebuia: „meetinguri și întruniri”. Bine nțeles că cei care le susțineau aveau burdihanele ghiftuite bine dar cum demagogia era la ea acasă, nu era prea mare „efortul” acestor gălăgioși și ostentativi oratori școliți
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
pe destinatarii raportului de activitate, dr. Weinfeld făcea și un scurt istoric al evenimentelor recente: „Înainte de intrarea armatei roșii acest spital a fost utilizat ca spital militar german lăsând o parte pentru civili, iar la retragerea armatei germane a fost devastat și lăsat într’un hal de neînchipuit”. Evocând momentele grele de după ocuparea orașului de către ruși, medicul mai nota: „S’a muncit peste măsură ca să se poată înjgheba spitalul, cu saltele de pae, fără cearșafuri sau perne care au fost toate
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de peste 130 iar cel al răniților de peste 350. Orașul Bârlad a suferit pe data de 16 august 1944 un bombardament aviatic ușor, ce a produs câteva pagube materiale, neînregistrându-se decedați sau răniți în rândurile civililor. Urbea avea să fie devastată de ororile războiului abia pe data de 24 august, când puhoiul armatelor sovietice a întâmpinat pe străzile Bârladului o vie rezistență din partea nemților. Rezultatul confruntărilor l-am descris în episoadele anterioare, citând rapoartele de activitate ale noului primar Ioan Bontaș
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și de multiplă. Unitatea națională este așadar cît se poate de reală, este chiar suprareală, însă este unitatea unui bric-à-brac, iar Europa reprezintă bric-à-brac-ul acestor bric-à-brac-uri. Din nefericire, îi lipsește cimentul mitico-istoric. Provincia Europa a devenit în parte prosperă. Europa devastată din 1945 se bucură, începînd din 1955 și lăsînd deoparte țările central-europene, de dezvoltare economică. Ea este însă în același timp o Europă a fa-limentului politic. Națiunile din Est sînt ținute sub control atît din exterior, cît și din interior
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
în laicitatea dezbaterii. Ceea ce a introdus ipso facto în aceasta din urmă ideile paria care, atîta vreme cît domneau ideile Irecuzabile, rămîneau Intangibile. Astfel, sacrul a putut fi discutat și criticat public de către profan fără a fi fost invadat și devastat de profanare. Cu toate că era înscrisă încă de la origine în logica Renașterii, laicizarea a fost o consecință tardivă, rămasă de altfel incompletă în unele țări, și a fost nevoită să regreseze, în cursul acestui secol, în virtutea impunerii Sacralității unei noi ordini
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
FSN, fostul Consiliul Frontului Salvării Naționale, organism al puterii provizoriu. 2. Mineriadele Evenimente ce a avut loc în București și care au constat în acte publice de violență din partea unei grupări de mineri din Valea Jiului. În primele mineriade aceștia au devastat sediile partidelor de opoziție. Cea mai sângeroasă a fost mineriada din data de 13-15 iunie 1990, care s-a soldat cu peste 40 de victime după datele oferite de România Liberă. Minerii au fost chemați de președintele Ion Iliescu, pentru
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
teatrelor naționale din Iași și București, precum și trupele de teatru din Botoșani sau Craiova - centre urbane cu o bogată activitate teatrală la acea vreme. Activitatea teatrală locală a cunoscut un moment de decădere în perioada 1889-1897, datorită incendiului ce a devastat hotelul Drăgoianu (1889). În anul 1897 municipalitatea a hotărât să ofere teatrului din localitate o sală proprie, la etajul Palatului Ateneului (construit între 1895-1897, pe baza celui de-al treilea împrumut al comunei, în valoare de 100.000 lei). Prin
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Gutman față de evenimentele petrecute pe moșiile Uncești și Măcrești. Iată ce adusese la cunoștința prefectului Eduard Ghica: „...am onoare a vă reclama că deși nu am avut nici o relație cu locuitorii acestor moșii, totuși au năvălit asupra curței și au devastat-o (subl.ns.) stricând toate mașinele de semănat și tot ce a găsit în curte au furat și nefăcându’se până în prezent nici o anchetă de pagubele ce mi le’au cauzat, cei culpabili sunt liberi și nu lasă nici un om
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și stricat dela mine și depe la alții din vecinătatea mea, am recunoscut pe Gh. Butnaru, Gh. Pintiliescu, Gh. Onofrei, Iancu Duduc și Constantin N. Mâță”. Fiind întrebat în cursul anchetei dacă nu i-a văzut și pe alți cetățeni devastând, negustorul a scris următoarele: „...pe Vasile Enacache Tofan l-am văzut printre oameni dar nu l-am văzut stricând sau furând. Dintre acei oameni, Gh. Tofan mi-a dat câteva lucruri de ale mele în stradă zicându-mi să le
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
la moartea unui protestatar ucis de către armată. Dar, iată ce văzuse Barzu, relativ la revolta țăranilor locului: „În ziua de 10 martie a.c., de dimineață, au venit în târgușorul Pungești vreo 200 de țigani din satul Racova și au început să devasteze prăvăliile, dar cu ajutorul câtorva soldați i-am gonit din târgușor. Printre acești țigani am cunoscut pe V. Ciulin care era în capul lor și pe Marcache Ciulin - care a murit (subl.ns.)”. Din păcate, martorul nu a mai oferit și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
lesne înțeleasă. Dar, iată ce s-a întâmplat mai departe: „După ce am gonit țiganii, au început să năvălească în târgușor românii (subl.ns.) de prin toate satele vecine care uninduse cu țiganii (ciudată alianță!, n.a.) au început din nou a devasta orașul spărgând și jefuind mai toate prăvăliile evreiești (subl.ns.), fiind toți înarmați cu ciomege, topoare și securi”. Printre atacatori, funcționarul Barzu îi remarcase pe: „Gh. Pintiliescu, Gh. Onofrei, Vasile Al. Buhlea și N. Grigoruță Melenciuc”. Cu certitudine, autoritățile timpului
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de ani tot din Gârceni, venea în fața anchetatorilor cu alte mărturii în favoarea lui Enacache Tofan, sau, mai bine zis, negând că ar ști ceva despre acesta în legătură cu activitatea sa în ziua de 9 martie 1907, când târgul Pungești a fost „...devastat și jefuit”. Totuși, a recunoscut că unii oameni i-ar fi spus câte ceva compromițător despre Gheorghe Pintiliescu, cu toate că el personal nu văzuse nimic. Totodată, procurorul vasluian îl bănuia de complicitate și pe alt sătean din Gârceni, Ion Alexandru Lache, odată ce
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Un alt martor al evenimentelor a fost Pavel Desilă de 32 de ani din Pungești, ce la vremea aceea avea profesiunea „liberă”. Acesta, benevol sau forțat de împrejurări, a întocmit o scurtă listă cu oamenii pe care i’a văzut devastând și jefuind la Pungești: „Gh. Onofrei din Cursești, N. Grigoruță Melenciuc, N. Zota, V. Alex. Buhlea, Gh. Pintiliescu și pe Iancu Duduc i’am văzut cu niște cațaveici furate (subl.ns.). Pe V. Enacache Tofan l’am văzut printre grupurile
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
sa următoarele: „...Rotaru - profesorul din Pungești - a strigat la oameni să se ducă pe din dos dacă sunt opriți de-a intra pe din față, și astfel oamenii, venind pe din dos, au năvălit în casa mea și mi’au devastat-o ba m-au și bătut”. Printre vinovați i-a remarcat pe: „Ion Florea, Gh. Pintiliescu, Grigore Butnaru și N. Grigoruță Melenciuc”. Interesant este faptul că nici unul dintre păgubiți nu s-a constituit parte civilă chiar dacă toți, fără excepție, și-
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
pe justițiarii vasluieni deoarece, potrivit celor declarate de el, „...sâmbătă când s’a întâmplat acest fapt, fiind sărbătoarea Sft. Toader, am fost ocupat cu serviciul în biserică până la ora 12 din zi și când am eșit din biserică târgușorul era devastat așa că eu nu i’am văzut pe devastatori”. Vizavi de zvonurile privind prezența studenților la Pungești, tot preotul declara: „În comuna și parohia mea n’a fost nimeni, nici străin, nici localnic cari să îndemne pe oameni la răscoală în contra
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]