1,506 matches
-
și procesele de conștiință sunt atât de vii, încât îi determină să încerce să le elimine prin invocarea, în cele din urmă, a unor scuze, sau a unor motive de ordin obiectiv ce au stat la baza comiterii actului lor deviant, dar care nu vor rezista, de regulă, în fața evidenței realității. Drept urmare, acestei perioade de rezistență îi urmează — la acei subiecți care sunt mai sensibili, mai impresionabili și, implicit, mai sugestibili — un stadiu de epuizare, când pragul maxim de rezistență psihică
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
la deznădejde. Sentimentul de culpabilitate poate fi trăit, așadar, la niveluri diferite de intensitate și de durată: atunci când el nu capătă proporții excesive, producându-se în limite normale, poate constitui un factor eficient de evaluare lucidă a consecințelor propriilor acte deviante, contribuind, în felul acesta, la autoreglarea conduitei și la armonizarea raporturilor cu semenii; când el devine, însă, un fenomen nociv, ca rezultat al depășirii unor limite de intensitate și de durată, pot spori dificultățile integrării familiale și socio-profesionale, amenințând echilibrul
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
manual școlar. - Susțin necesitatea identificării unor soluții legale în vederea anulării condamnărilor emise pe baza unor articole cu caracter politic, anularea pedepselor cu închisoare și muncă forțată rezultate pe baza Decretului 153/1970 privind „parazitismul social”, „anarhismul” și orice alt „comportament deviant”. Dezavuarea Legii nr. 5 din 6 august 1978 pe baza căreia se putea desface contractul de muncă pentru „abateri de la etica și echitatea socialistă”. - Susțin modificarea cadrului legislativ prin care să fie înlesnită procedura de acordare a cetățeniei române celor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sistem rigid de reguli formale a căror nerespectare este sancționată, comportament rațional și interiorizarea emoției, evitarea riscului, a ambiguității, a hazardului, a conflictului, a necunoscutului, planificare riguroasă, respectarea ceremoniilor tradiționale, rigiditate și dogmatism, conservatorism și rezistență la schimbare, respingerea ideilor deviante de la normă, intoleranță, precizie și punctualitate, preocupare specială pentru consens social și nevoia accentuată de securitate și afiliere la grup, tabuu-uri numeroase, impuse în special copiilor, preferința pentru teorii grandioase și generale, xenofobie, naționalism, extremism, fundamentalism. În plan filosofic și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
un sentiment de confort psihic. Se caracterizează prin: ritm rapid al schimbărilor sociale, acceptarea riscului și a nesiguranței, a noutății privite cu curiozitate, sistem lax de reguli ce pot fi ușor schimbate dacă se dovedesc nefuncționale, inițiativa personală și ideile deviante de la normă, flexibilitate și adaptabilitate, toleranță, atitudine relaxată față de timp, munca văzută ca o necesitate, dar, în același timp, leneveala acceptată ca plăcută, regionalism, internaționalism, relativism, empirism. Oamenii gândesc așa: „Ce e diferit stârnește curiozitate” (Hofstede, 1984, p. 119). Conform
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
engl. wide categorizers), respectiv indivizi care au tendință spre categorizări restrânse (engl. narrow categorizers). Indivizii cu tendință spre categorizări largi sunt predispuși să includă stimulii discrepanți în aceeași categorie, să construiască cel mai adeseori categorii laxe, acceptând relativ ușor comportamentele deviante de la normă, să propună interpretări multiple pentru același stimul, evitând stereotipurile și punând accentul pe strategii holiste de interpretare și pe activități de sinteză, să traseze granițe flexibile între membrii grupului și indivizii din afara grupului. Indivizii cu tendință spre categorizări
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pe activități de sinteză, să traseze granițe flexibile între membrii grupului și indivizii din afara grupului. Indivizii cu tendință spre categorizări restrânse sunt predispuși să includă stimulii discrepanți în categorii distincte, să construiască cel mai adeseori categorii rigide, acceptând greu comportamentele deviante de la normă, să producă interpretări rigide ale fenomenelor punând accentul pe detaliu și raționamente analitice, să mențină granițe rigide între membrii grupului (engl. ingroup) și persoanele din afara lui (engl. outgroup), să se bazeze pe stereotipuri rigide și să construiască atribute
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de manifestare exterioare culturii sale. Totodată, etnocentrismul îl determină pe individ să considere normele și valorile societății sale ca bune, superioare altora, morale, adecvate, normale, exagerând astfel diferențele față de alte grupuri culturale și trecând cu vederea asemănările, valorizând negativ comportamentele deviante de la propriile norme, dezvoltând sentimente negative față de ceilalți (ostilitate, dispreț, neîncredere). Culturile prezintă diverse grade de etnocentrism: culturile orientate spre toleranță, armonie, valorizarea diferenței au un nivel de etnocentrism scăzut, în timp ce culturile exagerat orientate spre trecut și tradiție sau care
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
structural, comportamentul la volan, este format dintr-o serie de deprinderi (acțiuni automatizateă interrelaționate cu acțiuni voluntare, toate condiționate de aspecte motivaționale și de scopul urmărit de către cel de la volan. În continuare vom încerca să delimitam conceptele de normal și deviant sau chiar aberant din punct de vedere al comportamentului manifestat în traficul rutier. Un important punct de plecare în definirea conceptelor de normal și deviant în traficul rutier îl constituie introducerea normelor rutiere. Din acest punct de vedere, în circulația
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
urmărit de către cel de la volan. În continuare vom încerca să delimitam conceptele de normal și deviant sau chiar aberant din punct de vedere al comportamentului manifestat în traficul rutier. Un important punct de plecare în definirea conceptelor de normal și deviant în traficul rutier îl constituie introducerea normelor rutiere. Din acest punct de vedere, în circulația rutieră se face distincție între: deviant că o stare de rău și opusul - normal - stare de bine. Trebuie subliniat faptul că între aceste extreme există
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
de vedere al comportamentului manifestat în traficul rutier. Un important punct de plecare în definirea conceptelor de normal și deviant în traficul rutier îl constituie introducerea normelor rutiere. Din acest punct de vedere, în circulația rutieră se face distincție între: deviant că o stare de rău și opusul - normal - stare de bine. Trebuie subliniat faptul că între aceste extreme există o zonă de trecere în care pot apărea elemente comportamentale de tip aberant, fără a putea vorbi de un comportament deviant
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
deviant că o stare de rău și opusul - normal - stare de bine. Trebuie subliniat faptul că între aceste extreme există o zonă de trecere în care pot apărea elemente comportamentale de tip aberant, fără a putea vorbi de un comportament deviant propriuzis, dar care pot evolua în ambele sensuri. Privit dintr-o altă perspectivă, normalul apare că o normă statistică, iar aberantul, cunoscut și sub denumirea de comportament deviant, apare că o abatere, deviere de la această normă. Bineînțeles, ne referim în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
elemente comportamentale de tip aberant, fără a putea vorbi de un comportament deviant propriuzis, dar care pot evolua în ambele sensuri. Privit dintr-o altă perspectivă, normalul apare că o normă statistică, iar aberantul, cunoscut și sub denumirea de comportament deviant, apare că o abatere, deviere de la această normă. Bineînțeles, ne referim în primul rând la abaterile calitative și doar secundar la cele cantitative. Argumentul afirmației constă în faptul că nu tot ce poartă aceași eticheta, din punct de vedere psihologic
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
în sens negativ. Practic, prin acceptarea normei medii statistice, care este în același timp logic, eficace și operant, se înlătura, pe de o parte arbitrarul în apreciere, iar pe de altă parte putem stabili gradul de abatere a comportamentului aberant, deviant față de normal. Dar, să nu uităm că, orice persoană, viitor conducător auto, parcurge mai multe etape: (1Ă fără permis de conducere, (2Ă în perioada de formare, (3Ă începător, (4Ă cu vechime în conducerea autovehiculului. În felul acesta, aceași persoană (în funcție de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Exemplul de mai sus privit prin prisma normalității dinamice vom putea afirmă că, începătorul este situat în limitele medii superioare spre hiperprudență, iar cel cu experiență este tot în limite medii, dar inferioare apropiindu-se de ceea ce am definit comportament deviant sau aberant. O problemă majoră a psihologiei aplicate în transporturi constă în investigarea cauzelor care au determinat evenimente rutiere. Din acest punct de vedere se impune o cât mai obiectivă și exactă definire și clasificare a variatelor erori umane implicate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
informații semnificative cu privire la comportamentul manifestat din timpul conducerii unui autovehicul. În acest sens a fost adaptat și dezvoltat chestionarul: COMPORTAMENTUL LA VOLAN (CLVĂ, după modelul lui Reason (1990Ă. Chestionarul vizează două elemente distincte, dar aflate în interacțiune: (1Ă manifestări comportamentale deviante (scăpări neintenționate, erori și infracțiuniă și (2Ă gradul de risc pe care acestea îl comportă. Nivelul riscului a fost clasificat în trei categorii: fără risc, posibil risc și categoric risc pentru sine și ceilalți participanți la trafic. Chestionarul conține un
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
ce te-a jignit în urma unui incident”; S-a întâmplat să depășești limitele de viteză noaptea sau în zorii zilei ?”. Itemii chestionarului au fost reluați în cinci variante distincte: frecvență comiterii faptelor descrise, probabilitatea generării de evenimente rutiere prin comportamentul deviant în cauză, nivelul riscului implicat în diferitele comportamente deviante, vinovăția resimțită la comiterea respectivelor comportamente deviante, posibilele reacții ale unui agent de circulație la comiterea comportamentelor deviante prezentate. Sintetic, repartiția itemilor chestionarului este prezentată în tabelul 1 de mai jos
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
întâmplat să depășești limitele de viteză noaptea sau în zorii zilei ?”. Itemii chestionarului au fost reluați în cinci variante distincte: frecvență comiterii faptelor descrise, probabilitatea generării de evenimente rutiere prin comportamentul deviant în cauză, nivelul riscului implicat în diferitele comportamente deviante, vinovăția resimțită la comiterea respectivelor comportamente deviante, posibilele reacții ale unui agent de circulație la comiterea comportamentelor deviante prezentate. Sintetic, repartiția itemilor chestionarului este prezentată în tabelul 1 de mai jos. Tabelul 1 Repartiția itemilor în funcție de tipul de comportament deviant
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
sau în zorii zilei ?”. Itemii chestionarului au fost reluați în cinci variante distincte: frecvență comiterii faptelor descrise, probabilitatea generării de evenimente rutiere prin comportamentul deviant în cauză, nivelul riscului implicat în diferitele comportamente deviante, vinovăția resimțită la comiterea respectivelor comportamente deviante, posibilele reacții ale unui agent de circulație la comiterea comportamentelor deviante prezentate. Sintetic, repartiția itemilor chestionarului este prezentată în tabelul 1 de mai jos. Tabelul 1 Repartiția itemilor în funcție de tipul de comportament deviant și nivelul riscului conținut. Tipuri comportamentale Risc
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
variante distincte: frecvență comiterii faptelor descrise, probabilitatea generării de evenimente rutiere prin comportamentul deviant în cauză, nivelul riscului implicat în diferitele comportamente deviante, vinovăția resimțită la comiterea respectivelor comportamente deviante, posibilele reacții ale unui agent de circulație la comiterea comportamentelor deviante prezentate. Sintetic, repartiția itemilor chestionarului este prezentată în tabelul 1 de mai jos. Tabelul 1 Repartiția itemilor în funcție de tipul de comportament deviant și nivelul riscului conținut. Tipuri comportamentale Risc de tip A Risc de tip B Risc de tip C
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
deviante, vinovăția resimțită la comiterea respectivelor comportamente deviante, posibilele reacții ale unui agent de circulație la comiterea comportamentelor deviante prezentate. Sintetic, repartiția itemilor chestionarului este prezentată în tabelul 1 de mai jos. Tabelul 1 Repartiția itemilor în funcție de tipul de comportament deviant și nivelul riscului conținut. Tipuri comportamentale Risc de tip A Risc de tip B Risc de tip C Total Neatenții 8 1 13 22 Greșeli 3 10 3 16 Infracțiuni 0 5 21 26 Total 11 16 37 64 Legendă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
6,52 24 64 Categ. risc 83,1 10,32 46 101 parte tipul comportamental, mai des abordat de cel în cauză, în timpul conducerii autovehiculului. În același timp, există și posibilitatea evaluării și interpretării nivelului de risc conținut de comportamentele deviante abordate pentru sine și ceilalți participanți la traficul rutier. Exemplu: Subiectul HG obține la cestionarul privind comportamentul la volan (CLVĂ următoarele cote brure: A B C Total Neatenții 13 7 34 54 Erori 8 23 10 41 Infracțiuni 0 17
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
o mai bună vizualizare a comportamentului din timpul conducerii unui autovehicul, datele brute au fost transformate în cote standard și reprezentate grafic, figură 1. După cum rezultă din profilul individual al subiectului HG, prezentat în figură 1, acesta manifestă un comportament deviant în timpul conducerii autovehiculului. Privit din perspectiva tipului comportamental, reies în prim plan principalele erori comise, respectiv neatenții și erori, iar infracțiunile se mențin în limita medie eșantionului examinat. 100 90 80 188.6 68.8 53.6 76.1 28
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
comportă, aceste comportamente practic, nu ridică probleme deosebite deoarece majoritatea se încadrează în nivelele A și B (adică fără și/sau posibil risc pentru sine și ceilalți participanți la trafica. În același timp subiectul a fost atenționat cu privire la manifestările comportamentale deviante de tip C, categoric risc pentru cei aflați în trafic. Consilierea s-a concentrat pe evidențierea posibilităților practice de control și evitare a acestor comportamente. Altul este comportamentul manifestat la volan de către subiectul GM al carui profil este redat în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Nivelul riscului Legendă: N - neatenții, A - fără risc, G - greșeli, B - posibil risc, I - infracțiuni C - categoric risc Figură 2 Profilul individual al subiectului G. M. Așa cum rezultă din profilul individual, subiectul cumulează un număr mic de abateri, respectiv comportamente deviante. Majoritatea sunt de tipul neatențiilor, scăpări neintenționate și un număr mic de erori. În ceea ce privește infracțiunile, acestea sunt aproape de limita inferioară a eșantionului examinat, subiectul fiind în zona prudentei din timpul conducerii unui autovehicul. În același timp majoritatea comportamentelor deviante surprinse
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]