1,662 matches
-
au avut loc între 24-29 mai 1933, dezbateri care nu s-au soldat cu adoptarea textului referitor la definiția agresiunii, aceasta fiind doar inclusă, ca titlu informativ, în textul provizoriu al proiectului de convenție pe care îl pregătea Conferința pentru dezarmare. Un fapt petrecut în luna iunie 1933, a grăbit evoluția pozitivă a raporturilor U.R.S.S. cu Mica Înțelegere și cu alte țări învecinate, pentru încheierea unui acord de definire a agresorului. “Ministrul economiei Reich-ului, Hugenberg, a supus Conferinței economice mondiale
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
de evocare fidelă a epocii respective. La c1asa a VIII-a, la tema Politica externă a României între anii 1919-1939, elevii, pe baza a două afirmații, sunt solicitați, valorificând și cunoștințele anterioare, să descopere cine poartă vina pentru eșecul Conferinței dezarmării. 1. Nicolae Titulescu declara că:” Cu ce am împiedicat de pildă noi, puterile mici, succesul Conferinței dezarmării? Tardieu a venit cu un plan de dezarmare. Am spus : da!. Președintele Hoover a venit cu un plan de dezarmare. Am spus : da
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
între anii 1919-1939, elevii, pe baza a două afirmații, sunt solicitați, valorificând și cunoștințele anterioare, să descopere cine poartă vina pentru eșecul Conferinței dezarmării. 1. Nicolae Titulescu declara că:” Cu ce am împiedicat de pildă noi, puterile mici, succesul Conferinței dezarmării? Tardieu a venit cu un plan de dezarmare. Am spus : da!. Președintele Hoover a venit cu un plan de dezarmare. Am spus : da!. Paul Boncour a venit cu un plan de dezarmare. Am spus : da!. Mac Donald a venit cu
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
afirmații, sunt solicitați, valorificând și cunoștințele anterioare, să descopere cine poartă vina pentru eșecul Conferinței dezarmării. 1. Nicolae Titulescu declara că:” Cu ce am împiedicat de pildă noi, puterile mici, succesul Conferinței dezarmării? Tardieu a venit cu un plan de dezarmare. Am spus : da!. Președintele Hoover a venit cu un plan de dezarmare. Am spus : da!. Paul Boncour a venit cu un plan de dezarmare. Am spus : da!. Mac Donald a venit cu un plan de dezarmare. Am spus : da!. Să
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
pentru eșecul Conferinței dezarmării. 1. Nicolae Titulescu declara că:” Cu ce am împiedicat de pildă noi, puterile mici, succesul Conferinței dezarmării? Tardieu a venit cu un plan de dezarmare. Am spus : da!. Președintele Hoover a venit cu un plan de dezarmare. Am spus : da!. Paul Boncour a venit cu un plan de dezarmare. Am spus : da!. Mac Donald a venit cu un plan de dezarmare. Am spus : da!. Să fim franci; ceea ce împiedică mersul normal al lucrărilor sunt complicațiunile de interese
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
împiedicat de pildă noi, puterile mici, succesul Conferinței dezarmării? Tardieu a venit cu un plan de dezarmare. Am spus : da!. Președintele Hoover a venit cu un plan de dezarmare. Am spus : da!. Paul Boncour a venit cu un plan de dezarmare. Am spus : da!. Mac Donald a venit cu un plan de dezarmare. Am spus : da!. Să fim franci; ceea ce împiedică mersul normal al lucrărilor sunt complicațiunile de interese între marile puteri; conflictul francogerman, conflictul italo-francez, conflictul franco-englez. La ele se
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
cu un plan de dezarmare. Am spus : da!. Președintele Hoover a venit cu un plan de dezarmare. Am spus : da!. Paul Boncour a venit cu un plan de dezarmare. Am spus : da!. Mac Donald a venit cu un plan de dezarmare. Am spus : da!. Să fim franci; ceea ce împiedică mersul normal al lucrărilor sunt complicațiunile de interese între marile puteri; conflictul francogerman, conflictul italo-francez, conflictul franco-englez. La ele se mai adaugă conflictul dintre o mare putere și o mică putere, ca
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
pașnice a tuturor statelor. Nicolae Titulescu, în numele României și a Micii Înțelegeri a luat o poziție hotărâtă împotriva Pactului celor patru (Italia, Germania, Franța, Anglia) reușind să dejoace planurile marilor puteri. De asemenea, România s-a afirmat și în cadrul Conferinței dezarmării, prin reprezentanții săi și, în special prin Nicolae Titulescu, în apărarea securității internaționale și în semnarea convențiilor de la Londra, privind definirea agresorului, din 3-4 iulie 1933. Convențiile de definire a agresiunii au creat, așadar, un climat de încredere în posibilitățile
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
putea sluji întregului continent și nu numai zonei în care, de fapt și de drept, funcționau convențiile de definire a agresiunii. Marea problemă internațională a păcii-securității-dezarmării, asupra căreia dezbaterile au durat ani în șir, a avut un deznodământ falimentar : în loc de dezarmare s-a ajuns la înarmare, în loc de întărirea securității și păcii bazată pe respectarea tratatelor de pace s-a ajuns la acceptarea tacită a revizuirii clauzelor militare din aceste tratate. Pentru depășirea efectelor crizei economice, România a militat în acești ani
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
parte a Chinei, cunoscută sub numele de Manciuria (septembrie 1931 martie 1932). Această agresiune a fost considerată de unii istorici drept începutul celei de-a doua mari conflagrații mondiale. Societatea Națiunilor a încercat să rezolve incidentul printr-o conferință dedicată dezarmării, dar care nu s-a finalizat cu semnarea unui document oficial. În decembrie, același an, cele cinci mari puteri Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și Statele Unite au ajuns la un acord privind drepturile egale, în materie de înarmare. Acest fapt era
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
auxiliare. Operațiunile militare din partea forțelor armate române, cuprinzând forțele navale și aeriene, împotriva Germaniei și Ungariei, vor fi purtate sub conducerea generală a Înaltului Comandament Aliat (Sovietic). 2. Guvernul și Înaltul Comandament al României se obligă să ia măsuri pentru dezarmarea și internarea forțelor armate ale Germaniei și Ungariei, aflate pe teritoriul României, ca și pentru internarea cetățenilor celor două State menționate, care își au reședința acolo [...] 4. Se restabilește frontiera de stat între URSS și România stabilită prin acordul sovietoromân
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
și politician. Adept al filosofiei analitice, împreună cu Gottlob Frege, G. E. Moore și Ludwig Wittgenstein. Creează baza logică a matematicii în cartea sa Principia Mathematica. Considerat pacifist, conduce lupta contra războiului: este arestat în timpul Primului Război Mondial. Ulterior, antihitlerist și antistalinist, propune dezarmarea nucleară planetară și luptă pentru libertatea de gândire. Primește Premiul Nobel pentru literatură în 1950. 188 John von Neumann (1903-1957), fizician și matematician ungur-american, cu contribuții majore în mecanica cuantică. Membru în Proiectul Manhatan și al Institutului de Studii Avansate
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
și peste 35 de ani de la ea s-a împlinit. * * * Istoria N.A.T.O. de până în 1989 se confundă în bună măsură cu istoria războiului rece. În tot acest interval de timp, Alianța Nord Atlantică a fost implicată în negocierile pentru dezarmare, având de făcut față și unei puternice presiuni populare pacifiste în țările occidentale alimentat de Moscova ca un element de șantaj, pentru a obliga țările occidentale să reducă cheltuielile de înarmare. În același timp, N.A.T.O. a trebuit să fie
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
armate ale N.A.T.O., astfel încât să fie capabile să protejeze teritoriul statelor membre împotriva oricărui atac. S-a hotărât că remediul viabil pentru teama față de armele nucleare și pericolul pe care-l reprezintă îl constituia un acord general de dezarmare, care să prevadă măsuri efective de control și inspecție. Occidentul a avansat propuneri concrete în cadrul Conferinței de la Londra, la 29 august 1957 și care reflectau punctul de vedere comun al tuturor țărilor membre. N.A.T.O. U.R.S.S. a respins însă
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
o cursă contra-cronometru a cărei miză este punerea țării și a Adunării în fața faptului împlinit. Pe 8 octombrie, bolșevicii se impun în conducerea sovietului din Petrograd prezidat de Troțki, care cere dizolvarea guvernului; la rândul său, acesta reclamă, fără succes, dezarmarea milițiilor. Pe 14 octombrie Lenin își definitivează articolul „Vor păstra oare bolșevicii puterea?”, în care nu-și ascunde intențiile: luarea puterii, hegemonia bolșevicilor în Adunare, amenințarea cu războiul civil*, în cazul nereușitei, începutul unei revoluții socialiste - naționalizări, confiscări etc. - teroare
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
le expune obiectivele pe care le urmărește prin susținerea acordată guvernului: „Programul nostru este acela de a reda națiunii toate bogățiile de care a fost jefuită”. și cu condiția ca guvernul să înceapă „lupta efectivă contra fascismului, în special prin dezarmare și prin dizolvarea ligilor”. De altfel, antifascismul alimentează campania victorioasă dusă de viitorul secretar al PCF, Jacques Duclos, ales deputat pe 28 martie 1926. în acest timp, Stalin*, care a triumfat împotriva adversarilor săi, lansează în 1928 primul plan cincinal
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Extremul Orient, IC organizează la Amsterdam, între 27 și 29 august 1932, Congresul contra Războiului; el este marcat și printr-o formidabilă campanie de agit-prop* inițiată de comunistul german Willi Münzenberg. Iar când, la Geneva, are loc o conferință asupra dezarmării, Marcel Cachin dezvăluie sensul manevrei -, operațiunea anti-Geneva antisocialistă” - care preconiza presiuni asupra guvernului francez, caracterizat în continuare ca pericolul nr. 1 pentru pace în Europa, asta în momentul în care stânga aflată la putere la Paris pregătea acordul de neagresiune
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
imigrației și protecția naturii. Proiectul implică o reformă radicală a societății, chiar dacă roșii-verzii diferă în ceea ce privește intensitatea procesului. Un consens există în jurul feminismului, democratizării - înmulțire a procedurilor de democrație directă, deschidere la noile mișcări sociale și rețele de cetățeni -, pacifismului* și dezarmării, antiimperialismului și susținerii țărilor pe cale de dezvoltare, opoziției (critice) a Uniunii Europene neoliberale, apărării serviciului public și a achizițiilor statului social. Criticați pentru propria lor „gestiune a capitalismului”, socialiștii sunt totuși considerați ca niște parteneri firești în cadrul unor coaliții guvernamentale
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
întregii populații 395 Războiul purtat de întreaga populație 398 Războiul împotriva întregii populații 399 Mecanizarea războiului 401 Războiul cu mize totale 405 Mecanizarea totală, războiul total și dominația totală 408 Partea a VIII-a Problema păcii. Pacea prin limitare 23. Dezarmarea 417 Problema păcii în timpurile noastre 417 Istoria dezarmării 419 Patru probleme ale dezarmării 424 Controlul armamentului în era nucleară 438 24. Securitatea 449 Securitatea colectivă 449 O forță de poliție internațională 458 25. Aranjamentele judiciare 461 Caracterul funcției juridice
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Războiul împotriva întregii populații 399 Mecanizarea războiului 401 Războiul cu mize totale 405 Mecanizarea totală, războiul total și dominația totală 408 Partea a VIII-a Problema păcii. Pacea prin limitare 23. Dezarmarea 417 Problema păcii în timpurile noastre 417 Istoria dezarmării 419 Patru probleme ale dezarmării 424 Controlul armamentului în era nucleară 438 24. Securitatea 449 Securitatea colectivă 449 O forță de poliție internațională 458 25. Aranjamentele judiciare 461 Caracterul funcției juridice 461 Caracterul conflictelor internaționale: tensiuni și dispute 463 Limitele
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Mecanizarea războiului 401 Războiul cu mize totale 405 Mecanizarea totală, războiul total și dominația totală 408 Partea a VIII-a Problema păcii. Pacea prin limitare 23. Dezarmarea 417 Problema păcii în timpurile noastre 417 Istoria dezarmării 419 Patru probleme ale dezarmării 424 Controlul armamentului în era nucleară 438 24. Securitatea 449 Securitatea colectivă 449 O forță de poliție internațională 458 25. Aranjamentele judiciare 461 Caracterul funcției juridice 461 Caracterul conflictelor internaționale: tensiuni și dispute 463 Limitele funcției juridice 466 26. Schimbarea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
mai umil cetățean 24. Îi este destinat acestei epoci a rațiunii să înlocuiască vechile metode ale politicii de putere, diplomației secrete și războiului printr-o abordare nouă, științifică. Pretențiile teritoriale, suveranitatea asupra minorităților naționale, distribuția resurselor naturale, lupta pentru piețe, dezarmarea, relația dintre cei care au și cei care nu au, schimbarea pașnică și organizarea pașnică a lumii în genere - acestea nu sunt probleme „politice”, destinate a fi rezolvate temporar și întotdeauna deficitar prin intermediul distribuției de putere între națiunile competitoare și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Teoria și practica plebiscitelor internaționale sunt de asemenea manifestări tipice ale abordării raționaliste a problemelor internaționale; aici, voința majorității este testul științific după care este determinată suveranitatea asupra unui teritoriu. În anii ’30, maiorul Lefebure și-a avansat teoriile despre „dezarmarea științifică”. „Geopolitica” își propunea să ofere o bază științifică politicii externe ca întreg. Numai după primul război mondial această tendință de a reduce problemele politice la propuneri științifice a beneficiat de o acceptare generală. „Rațiunea a devenit, în fine, un
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cel puțin să reducem armamentele, iar războiul nu va mai fi posibil sau, cel puțin, va deveni improbabil. Alții, din nou, vor să combine remedii diferite, apărând combinația - „pe baze științifice” - ca singura potrivită. Partidul Radical-Socialist Francez promova „securitatea, arbitrajul, dezarmarea” ca o succesiune logică pentru stabilirea unei păci eterne, în timp ce socialiștii au inversat ordinea și au acordat valoare științifică exclusiv formulei „securitate prin dezarmare și arbitraj”. Diplomația franceză a fost deosebit de productivă în asemenea scheme abstracte, precum „planul Briand”, „planul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
remedii diferite, apărând combinația - „pe baze științifice” - ca singura potrivită. Partidul Radical-Socialist Francez promova „securitatea, arbitrajul, dezarmarea” ca o succesiune logică pentru stabilirea unei păci eterne, în timp ce socialiștii au inversat ordinea și au acordat valoare științifică exclusiv formulei „securitate prin dezarmare și arbitraj”. Diplomația franceză a fost deosebit de productivă în asemenea scheme abstracte, precum „planul Briand”, „planul Laval”, „planul Tardieux”, „planul Herriot” sau „planul Paul-Boncour”, care pretindeau că oferă, într-o singură formulă, soluția științifică a problemelor securității europene. În alte
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]