1,251 matches
-
capătă rezonanțe swiftiene. Subliniem, de asemenea, grila empatică prin care un creator percepe și înțelege un alt creator: "Tudor Arghezi nu este prozator, ci un poet care se coboară cu toate aripile liricei în cronică"86, fapt ce ar explica dezinteresul structural al criticului pentru proza argheziană de factură polemică. În sfârșit, nu e lipsit de importanță faptul că ne găsim într-o perioadă în care polemica (termen înțeles în ambele sale ipostaze morfologice, ca substantiv care exprimă, în esență, o
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
unul din textele polemice "necrolog [...] adresat cadavrului Constantin Mille"265, sugerând poziția definitivă în raport cu un adversar pe care îl suprimă simbolic. E interesant că râsul sardonic arghezian nu e vecin cu furia sau agresivitatea dezlănțuită; el denotă, din partea pamfletarului, un dezinteres flagrant față de un adversar pe care-l consideră nesemnificativ. De aceea, se regăsește, în el, cinismul călăului pentru care execuția publică nu mai are nimic spectaculos. În "Asasinarea unui mort"266, Arghezi proiectează asupra victimei sale, un literat-dramaturg căruia nu
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
-și facă generozitatea cunoscută prin înscrierea numelui său pe o placă și fără un interes fiscal? Fără legi referitoare la fundații și donații... "Funcția artei este să nu aibă o funcție." Această defuncționalizare poate fi concepută ca un proces, dar dezinteresul, dacă există la estetul pur, este un rezultat, nu un punct de plecare. Grecul care modela un idol sau un colossus, creștinul care comanda o ofrandă sau un ex-voto aveau un interes cât se poate de mare ca acel obiect
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
asupra creșterii economice, statul a socotit important să aibă controlul orașului în condițiile în care modernizarea societății se făcea după concepția structural-funcțională. În "glorioșii ani treizeci" ai Franței, planificarea realizată de către stat urmărea să aibă și "asentimentul locuitorilor". Datorită creșterii dezinteresului populației pentru "treburile publice", statul a încercat să promoveze o nouă cetățenie, preocupându-se de implementarea unor echipamente de animare a teritoriului urban. Faptul a avut ca urmare o creștere a fenomenului asociativ. Când statul nu a conștientizat "slăbiciunile" politicii
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
realitate socială construită holist, organicist, ceea ce face ca ea să fie "în opoziție cu societatea și ca un supliment al ei"292. Căutând adevărul și mântuirea dincolo de ceea ce îi poate oferi societatea, individul creștin devine un individ-în-afara-lumii, adică un individ-în-relație-cu-Dumnezeu. Dezinteresul față de viața socială nu este condamnabil într-o astfel de societate, ci, dimpotrivă, el dă naștere unei conștiințe de sine care îl determină pe individ să își dea seama că el este o ființă liberă, creată după chipul și asemănarea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
lua în discuție perspectiva lui Rorty cu privire la probleme de natură epistemologică precum cele implicate de cunoaștere, obiectivitate și adevăr în demersul științific, încercând să demonstrez că este una reprezentativă pentru această concepție, e de presupus că "rortyenii" ar putea invoca dezinteresul gânditorului american față de problema ideologiei și, prin urmare, inexistența unei concepții pragmatiste cu privire la aceste concept. Într-adevăr, en passant, Rorty amintește de "inutilitatea" noțiunii de ideologie (Richard Rorty, "Contingența unei comunități liberale", în Contingență, ironie și solidaritate, Editura All, București
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
excesiv al copilului; cerințe ale ambianței familiale și absența confortului afectiv al copilului; familii dezorganizate sau climat familial tensionat; exemple - modele negative din partea părinților sau a fraților mai mari, alcoolism, violență intrafamilială; pedepsirea excesivă, șocuri psihice, dispute intrafamiliale (privind ierarhia); dezinteres din partea părinților pentru pregătirea școlară a copilului; absența unor modele și a sprijinului în situații de învățare mai dificile; comunicare precară sau inexistentă între părinți, între părinți și copii; familii dezorganizate sau reconstituite; suprasolicitarea copilului la activitățile gospodărești și organizarea
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
-l către o sinteză originală. Omleta, considerată astăzi o rețetă tipic britanică, a fost introdusă în Anglia de-abia la finalul secolului al XIX-lea, de către Escoffier, marele bucătar francez. De altfel, englezii înșiși se amuză (haz de necaz?) pe seama dezinteresului lor culinar, prin zicala „francezii cunosc cincisprezece feluri de a prepara o legumă, în timp ce noi avem un singur fel de a prepara cincisprezece legume“. Conservatorismul englez este depistabil și în gastronomie, dar uneori el este explicabil prin restricțiile impuse de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
există și „pârjoalele de mămăligă, din mămăligă rece tăietă felii, prăjită pe cărbuni și în oloi prăjit proaspăt; apoi se mănâncă cu mămăligă caldă“ (Lupescu). Cu asemenea ingrediente la dispoziție, nu e de mirare că țăranul nostru manifesta un profund dezinteres față de ingeniozitatea pregătirii bucatelor și de diversitatea acestora. Tot Mihai Lupescu ne vorbește - cu naivitate, căci nu-l putem acuza de cinism - despre acest presupus ascetism de care ar fi dat dovadă țăranul român: el „nu i ca alte neamuri
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
la anumite vremuri și când îl pălește așa, un gust“, scrie Mihai Lupescu) se naște o altă întrebare legată de temeinicia admirației pe care o poartă Radu Anton Roman „marii bucătării țărănești“. Cum poate un autor care nu-și ascunde dezinteresul față de bucatele de post să considere „mare“ o bucătărie predominant vegetariană? În „antipaticul subcapitol (nu merită mai mult)“ denumit „O prea lungă zi de post“, Radu Anton Roman a selecționat „la sânge acele câteva găteli ce își tot flutură flamurile
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
capilare etc.) și neurostimulante centrale, inhibate de către antagoniștii H (mepiramina, difenilhidramina, etilendiamina, clorfeniramina, terfenadina, piperazinele de tipul clorciclizinei, prometazina și alte fenotiazine etc.). O mare parte dintre antagoniștii H1 provoacă efecte neurosedative secundare sau depresie de diferite grade, ajunse până la dezinteres și depersonalizare. Receptorii H2 stimulați specific de metilhistamină și blocați de cimetidină, induc prin activare fenomene de hiperpolarizare membranară. Ei se cuplează cu proteina Gs determinând activarea formării de AMP ciclic. Inhibiția postsinaptică produsă de histamina la nivelul fibrelor histaminergice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
având moravuri depravate, o reprobare puternică îi copleșește; în ochii magistraților, teatrul face rău păcii cetății, certuri violente survenind frecvent la ieșirea de la spectacole. Trei alte vini, pentru a căror grabnică remediere pledează d'Aubignac, sunt enumerate pentru a explica dezinteresul publicului. Ele se referă la calitatea spectacolelor: actori, "poeme dramatice", decoruri sunt prea adesea proaste. Richelieu suscită o adevărată campanie de presă în favoarea teatrului, orchestrată de scriitori precum Balzac, Boisrobert sau Scudéry. Două piese se fac ecoul schimbărilor care se
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
lor; se știa doar că rămășițele zăceau acolo jos, fiindcă plasele pescarilor se agățau în ele și, uneori, aduceau la suprafață bârne, bucăți de țigle sau de marmură. În Renaștere, enigma din jurul lacului a atras atenția erudiților: după veacuri de dezinteres, se descoperea că ceea ce povesteau cărțile vechi despre măreția Romei era nimic în comparație cu ceea ce era îngropat în pământ: ruine, coloane, temple, statui, morminte, bijuterii. Astfel, mulți au început să cerceteze corăbiile și să organizeze recuperarea lor. Nimeni nu a reușit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
căile de acces pe Strada 125 erau blocate. - Toată lumea, strigă ea din nou. Puneți-vă la adăpost! Acum! - Pe dracu’! - Hei! Privi în dreapta ei și zări patru băieți de cartier rezemați de un gard ferecat cu lanțuri, care priveau cu dezinteres la arma austriacă, la mașina fabricată în Detroit și la polițista roșcată care se afla în posesia amândurora. Majoritatea celor de pe stradă era acum la adăpost, dar acești patru adolescenți se încăpățânaseră să rămână pe loc și să o facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
forțasem să privesc de cealaltă parte a străzii în timp ce mă apropiam de nesuferitul loc-al-cărui-nume-nu-se-spune. Uneori chiar îmi plăcea testul: să văd cam cât de mult sau de puțin îmi lua ca să trec iar prin toate; să mă privesc, aproape cu dezinteres, căutând semne de isterie, regret sau mânie. Dar acum era diferit. Nu mi-am dat seama cât de puternic își va face simțită prezența după căderea întunericului. M-am întors rapid, simțind cum vechea panică îmi face stomacul să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
m-a ușuratără dă două bătrâne juma dă pesos. Legea o să mă apere, am dat să zic cu gâtu ca limba dă papagal și, mai ceva ca cât ai clipi dân gene, ieram d-acu În secțiune, ajutând cu sincer dezinteres forțele dă ordine. Domle Vice, am repetat, mandea vă rog decât să-l aflați pă holbatu de mi-a șparlit ălea două bătrâne juma dă pesos, să mi se deie napoi și valoarea la furt și să faceți să cază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
haină un bilețel Împăturit În opt, albastru, pe care scria: „Obuz Din el se fac pendule și călimări. Suflul obuzului te orbește”. Taximetristul de la zece mi-a trîntit-o drept În față: „Artiști SÎnt cu toții niște impostori. Trebuie să le lauzi dezinteresul (formulă Învechită). Să te miri că sînt Îmbrăcați ca și ceilalți oameni (formulă Învechită). SÎnt deseori invitați la petreceri. Ceea ce fac ei nu se poate numi muncă”. Coafeza de la șapte m-a pîndit cînd coboram scările de teamă să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
părea din nou tulbure, dar probabil nici nu auzise despre ce vorbeam. Vlad Dumitrescu a așteptat, uitându-se la mine, până am făcut o figură nedumerită, clătinând din cap, apoi și-a reluat ținuta dreaptă, a dat din mână a dezinteres și n-a mai zis nimic. Un timp, cât mă uitam la titlurile cărților, era numai un zumzet de voci, din care nu mai înțelegeam nimic, pentru că nici nu mă interesa ce discutau, mă străduiam doar să aud muzica venind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
oprimat de armura lui Saul, aceasta este vremea decăderii sale"33. Motivul central al reformei ecleziastice propuse de Rosmini după cum demonstrează și Francesco Traniello nu este atitudinea roveretanului care, în mod greșit, ar putea fi interpretată drept detașare aristocratică și dezinteres pentru întîmplările veacului respectiv, ci modul în care cei mai diferiți fermenți au acționat în sensul unei exigențe înnoitoare care, cu siguranță, nu era politică și despre care nu s-ar fi putut spune că este de-a dreptul religioasă
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
un anume fel. Războiul învestiturilor fusese mai rapid este adevărat; iar rănile sale erau de natură benignă și mai ușor de vindecat. Roma strălucea, în lupta pe care o ducea, cu toată lumina justiției, cu măreția de spirit și a dezinteresului și singura forță brută, singura încăl-care și minciună o lezau numai pe ea239. Nu așa s-a întîmplat în afacerea rezervărilor. Tuturor națiunilor, tuturor Bisericilor, tuturor principilor le-a părut că Roma nu manifesta decît puțin interes în privința acestei ultime
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
-i nasturii. Nimerind în zona caldă și jilavă dintre picioarele lui, care arăta că nicidecum nu avea să clintească, Mesalina se opri o clipă, pentru a slobozi, peltic, îndemnu-i jenat și plin de jinduri: Hai nene, hai, nene! Uluită de dezinteresul celui ce nici nu știa cum și când se trântise lângă trupul ei, Mesalina încasă vexațiunea, îmbrâncindu-l îmbufnată într-o parte. Pe urmă, se răzgândi, strângându-se mai tare lângă anonimul ăsta prea puțin prielnic, care nu voia nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
să fi ajuns la adevărate familiarități cu el. Poate și datorită obiceiului ca după ce asculta cu ochii lăsați în jos pe cea care vorbea, să i se uite deodată de la înălțimea staturii sale drept în față, cu o nuanță de dezinteres ironic, părând că evaluează rece exact valoarea ce o reprezenta. Atitudine din toate punctele de vedere descurajatoare pentru tinerele domnișoare. După terminarea instrucției premilitare a plecat pe Frontul de Răsărit cu gradul de sublocotenent. Numeroasele citații pe ordinul de zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
la justa ei valoare pe plan internațional, compozitorul acuză agresivitatea mediocrității în raport cu valorile autentice, măsurile discriminatorii pe care le aplică - de multe ori, și nu întotdeauna justificat - comunitatea profesională mondială în procesul de valorizare și ierarhizare a performanțelor, dar și dezinteresul instituțiilor autohtone specializate<footnote Idem, op. cit., pp. 98-100. footnote>. Pe bună dreptate afirma Mircea Malița: „Culturile sunt egale din punct de vedere al vocației lor. Mijloacele de care dispun le fac inegale”. Ideea că orice operă muzicală se exprimă într-
Despre...De musicae natura by Ovidiu Trifan () [Corola-journal/Journalistic/83695_a_85020]
-
20 de sec/ mă uit cum ninge peste umbrele noastre/ care s-au amestecat". Citatele sunt precise, numai că distanțele dintre un cuvânt și următorul pot părea uneori enorme. Dacă e să fim drepți, ceva din suflul uniform și din dezinteresul major al acestor pagini - și al altora, mai degrabă nereușite - poate aminti de unele din poemele de început ale lui Ianuș. Nu la fel de legate de viața care se viețuiește, acestea pot părea imitații după cultură, litografii de atelier bine antifonat
Corectitudinea estetică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8672_a_9997]
-
a învăța, surmenajul, dificultăți în activitatea de studiu, obișnuința de a ocoli greutățile, relațiile conflictuale cu colegii, orientarea școlară și profesională deficitară, b) cauze de ordin familial: neînțelegeri între părinți, îmbolnăviri, starea de alertă și superprotecție din partea unuia dintre părinți, dezinteresul pentru situația școlară a elevului. O expunere mai sistematică a factorilor reușitei școlare se prezintă astfel: a)Structura familiei. Sunt favorabile familiile închegate, echilibrate afectiv, care pot oferi condiții materiale și pot fi surse spirituale. b) Factorii anatomo-fiziologici. Între aceștia
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]