1,495 matches
-
Dewey, 1977, p. 123) Încercarea de a defini (și de a distinge) formele de educație având drept criteriu prezența unei intenționalități exterioare "educabilului", devoalează speranța unei sinteze fericite între influențele lor, ceea ce presupune în subsidiar un transfer de finalități considerate dezirabile dinspre educația formală către educația informală; în acest sens, exemplificăm: educația informală "se referă la influențele acumulate din situațiile și activitățile zilnice, fără a fi planificate sau organizate, fără a se atinge un scop anume. Se alimentează din mediul de
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
în raport cu un proiect de școală care motivează de la sine, deoarece cultura pop reprezintă valorile, modelele, ierarhiile (într-un cuvânt, anti-educația) pe care copiii le interiorizează din frecventarea programelor tv, iar ulterior, a internetului; dacă transformările propuse de Salman Khan sunt dezirabile și urgente, problema motivației rămâne, deoarece, așa cum aminteam anterior, copilul va fi terenul de înfruntare a două seturi de valori: valorile efortului, promovate de școală și valorile plăcerii, promovate de mass-media. Concluzia lui Salman Khan este corectă: "Educația formală trebuie
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
două puncte de vedere divergente Analiza noastră a ajuns la concluzia că mediul virtual și câmpul educativ școlar nu sunt omogene. Concluzia este una importantă dacă avem în vedere că elevii de astăzi le populează pe amândouă, operând transferuri reciproce, dezirabile și indezirabile de comportamente, mentalități, valori etc. În acest context, ne-am propus să investigăm modul în care pedepsele și recompensele (fețele aceleiași monede) funcționează în cele două spații (real și virtual). În ceea ce privește utilizarea recompenselor în învățare, punctul de vedere
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
scop, acela de a controla comportamentul elevilor, ceea ce este imoral și ineficient. Unul dintre reprezentanții acestui curent este chiar Alfie Kohn. Punctul său de vedere pleacă de la premisa că există o diferență semnificativă de potențial între motivația internă (singura considerată dezirabilă) și motivația externă (care recurge la recompense și care este eficientă doar pe perioada utilizării recompensei). Cu alte cuvinte, după ce se renunță la recompense, comportamentul considerat dezirabil este abandonat și el. Câmpul educativ școlar este dominat de pop behaviorism, ajungându
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
premisa că există o diferență semnificativă de potențial între motivația internă (singura considerată dezirabilă) și motivația externă (care recurge la recompense și care este eficientă doar pe perioada utilizării recompensei). Cu alte cuvinte, după ce se renunță la recompense, comportamentul considerat dezirabil este abandonat și el. Câmpul educativ școlar este dominat de pop behaviorism, ajungându-se până la sugestia de a "vâna" orice prilej pentru a recompensa elevul. Spațiul virtual a introdus o practică numită gamificare/gamification, ceea ce înseamnă că principiul său de
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
reprezintă o eroare fatală pentru aceia care le iubesc". (Cornea, 2014, p. 15) Dar și Andrei Cornea realizează o împărțire maniheist-eronată, considerând că tot ceea ce reprezintă moștenire biologică este răul care trebuie eliminată prin educație, după cum tot ceea ce este considerat dezirabil este rezultatul travaliului rațiunii, care a produs o substituire a răului natural prin binele cultural (în fapt, autorul nu face decât să se așeze sub stindardul iluminismului, pe care îl criticase anterior). Argumentul autorului trimite la spiritul gregar al grupurilor
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
teze, care ne sunt impuse mai degrabă ca certitudini dogmatice decât argumentate cu raționamente, trimit la analiza amplă pe care Caraco a furnizat-o în diferite opere, ale căror titluri vorbesc de la sine: Școala intransigenților (L'école des intransigeants, 1952), Dezirabilul și sublimul. Fenomenologia apocalipsei (Le désirable et le sublime. Phénoménologie de l'apocalypse, 1953), Opt eseuri despre rău (Huit éssais sur le mal, 1963), Mormântul istoriei (Le tombeau de l'histoire, 1966). Și trimit mai cu seamă la experiența trăită
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
lor, normele se împart în cutume (folkways) și moravuri (mores). Pornind de la procedurile pe baza cărora se aplică, normele pot fi împărțite în: "interdicții (tipuri de comportamente care sunt interzise, practicarea lor antrenând diferite pedepse), recomandări (comportamente considerate a fi dezirabile, a căror realizare este recompensată, indicații ale performanței minime acceptate ca de exemplu norma de muncă), moduri de a face un lucru norme tehnice, modele de comportament în diferite situații"91. Întrucât normele se formează și acționează în toate sferele
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
sau reguli informale a căror încălcare nu atrage după sine represalii puternice, dar toată lumea se așteaptă ca acestea să fie respectate. Ele acționează ca un ghidaj al comportamentului, finalitatea lor socială fiind aceea de ajustare sau implementare a anumitor tipuri dezirabile de comportament. Încălcarea lor este semnalată, de obicei, prin mustrări și atenționări. În România, cutumele exprimă așteptările sociale pentru anumite comportamente. Oamenilor mai în vârstă decât tine trebuie să li te adresezi cu dumneavoastră. În biserică, în timpul slujbei, nu ai
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
litera regulamentului (a normei), caz în care sentința este univocă: "nu ai voie să traversezi pe culoarea roșie a semaforului, fără niciun fel de excepție", iar altele sunt privite în spiritul regulamentului, situație în care se acceptă excepții, atât timp cât sensul dezirabil al acțiunii este respectat. Din punct de vedere social, sancțiunile sunt pedepse sau recompense pentru comportamentele care respectă sau încalcă normele sociale. Din punct de vedere legal, "sancțiunile sunt pedepse sau alte modalități impuse prin forță (silite) pentru a stimula
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
sociale dintre oameni, având efect asupra comportamentelor, unele fiind încurajate, iar altele condamnate. Sancțiunile, deși folosesc același mecanism de aplicare, se împart în pozitive și negative. "Sancțiunile pozitive sunt administrate în cazul în care se urmărește întărirea anumitor comportamente", considerate dezirabile și se exprimă în mod obișnuit prin creșterea salariului, promovarea profesională, cuvinte de laudă, medalii, titluri de onoare ș.a. Ele exprimă idealurile sociale referitoare la modul în care ar trebui să funcționeze o societate și să se comporte oamenii. "Sancțiunile
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Cultura și sistemul valorilor sunt, în viziunea funcționalistă, unul dintre cei patru piloni ai societății, alături de structura socială, relația cu mediul și atingerea scopurilor. Pentru Parsons, sistemul valorii trebuie integrat în personalitatea oamenilor și apoi va ghida comportamentul potrivit sau dezirabil: "Sistemele de standarde de valori (criteriile de selecție) și alte structuri ale culturii, atunci când sunt instituționalizate în sisteme sociale și interiorizate în sisteme de personalitate, îndrumă actorul atât în ce privește scopurile, cât și în ce privește reglementarea normativă a mijloacelor și activităților expresive
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
împart în etice sau morale, doctrinare sau ideologice (religioase, politice), sociale și estetice și sunt studiate cu precădere de către sociologie, antropologie, psihologie socială, filosofie și etică 160. Valorile culturale sunt acele concepții colective despre ceea ce este considerat a fi bun, dezirabil și corect sau rău, indezirabil și incorect în cadrul unei culturi, asigurând un set de standarde cu ajutorul cărora evaluăm fiecare acțiune socială, indiferent dacă agenții acesteia suntem noi sau ceilalți. Dacă vrei să afli ce este important pentru o societate și
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
au strâns pe străzi să urmărească pe ecrane special amplasate meciurile echipei naționale, iar apoi, după fiecare victorie, au sărbătorit ore întregi. Spania a câștigat Cupa Mondială, fapt care a declanșat o fiesta națională. 2. Valorile se referă la scopuri dezirabile la nivel social (cum este egalitatea între oameni, de pildă) și la modalitățile de comportament și la inițiativele care promovează aceste scopuri (corectitudine, întrajutorare). Egalitatea este o valoare promovată în orice societate și are la bază principiul că "toți oamenii
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
și moral poate avea un aspect de valoare, în măsura în care acest element este prețuit sau refuzat, recomandat sau condamnat. Acest obiect este calificat printr-un adjectiv ca prețios sau demn de dispreț, bun sau rău, util sau inutil, adevărat sau fals, dezirabil sau indezirabil, frumos sau urât... Sentința obținută este o judecată de valoare. [...] Valorile devin norme când impun sau reglementează conduitele, prescriind o linie de acțiune. Normele tind să conformeze comportamentele și angajamentele la valorile declarate. Purtătorii de valori sunt actori
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
subiective, ce sunt dependente de convingeri și sisteme de gândire diferite, variind de la o societate la alta, de la o cultură la alta. Din punct de vedere sociologic, valorile culturale sunt acele concepții colective despre ceea ce este considerat a fi bun, dezirabil și corect sau rău, indezirabil și incorect în cadrul unei culturi, asigurând un set de standarde cu ajutorul cărora evaluăm fiecare acțiune socială, indiferent dacă agenții acesteia suntem noi sau ceilalți. Dacă vrei să afli ce este important pentru o societate și
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
facem o alegere majoră, valorile intră în joc. Conform trăsăturilor lor fundamentale, valorile sunt credințe, dar nu în sensul de idei reci și obiective, pentru că atunci când sunt puse în aplicare ele sunt însoțite de sentimente puternice; se referă la scopuri dezirabile la nivel social (cum este egalitatea între oameni, de pildă) și la modalitățile de comportament și la inițiativele care promovează aceste scopuri (corectitudine, intrajutorare); tranced acțiunile și situațiile specifice; valorile servesc drept standarde pentru alegerea sau evaluarea comportamentului, oamenilor și
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
standarde pentru alegerea sau evaluarea comportamentului, oamenilor și evenimentelor. Orientările de valoare Acționează precum niște "concepții organizate și generalizate, influențând comportamentul cu privire la natură, la locul omului în ea, la relațiile omului în ea, la relațiile omului cu ceilalți și cu privire la dezirabil și indezirabil, așa cum pot fi acestea legate de mediu și de relațiile inter-umane" (Kluckhohn). Sistemul de valori Este un set de valori și prescripții comportamentale, care poate explica acțiunile sociale ale unui individ sau ale unei colectivități care folosesc respectivul
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
sociale dintre oameni, având efect asupra comportamentelor, unele fiind încurajate, iar altele condamnate. Sancțiunile, deși folosesc același mecanism de aplicare, se împart în pozitive și negative. "Sancțiunile pozitive sunt administrate în cazul în care se urmărește întărirea anumitor comportamente", considerate dezirabile și se exprimă în mod obișuit prin creșterea salariului, promovarea profesională, cuvinte de laudă, medalii, titluri de onoare ș.a. Cercetarea sociologică a valorilor După anul 1950 preocupările de cunoaștere a valorilor sociale se vor intensifica, fiind folosite metode noi, care
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Cultura și sistemul valorilor sunt, în viziunea funcționalistă, unul dintre cei patru piloni ai societății, alături de structura socială, relația cu mediul și atingerea scopurilor. Pentru Parsons, sistemul valorii trebuie integrat în personalitatea oamenilor și apoi va ghida comportamentul potrivit sau dezirabil. "Sistemele de standarde de valori (criteriile de selecție) și alte structuri ale culturii, atunci când sunt instituționalizate în sisteme sociale și interiorizate în sisteme de personalitate, îndrumă actorul atât în ce privește scopurile, cât și în ce privește reglementarea normativă a mijloacelor și activităților expresive
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
4.1. Ce ne puteți spune, vă rugăm, despre situația învățământului din regiunea Oltenia? Școala contribuie la educarea tinerilor și la transmiterea valorilor și normelor sociale? Obiective: Interogarea funcției educative a școlii (în ce măsură școala reușește să transmită modele de comportament dezirabile din punct de vedere social). Discutarea raporturilor de încredere și cooperare între profesori-elevi-părinți. 4.4.2. Din punctul dvs. de vedere, învățământul din Regiunea Oltenia, din Craiova, în mod special, este unul cu tradiție în România? Ce ne puteți spune
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
și cu inspectorul (S. Marcus, 1999, p. 11). Acestea sunt cele două extreme teoretice ale unui continuum. În realitate profesorul și elevul nu trebuie să fie nici față în față, în conflict, nici identificați, ceea ce ar anula scopul actului instructiv-educativ. Dezirabilă, dar și cel mai dificil de atins și de menținut este poziția de mijloc, pentru că nu este suficientă numai cunoașterea teoretică a științei pedagogice sau numai înțelegerea și dragostea pentru elevi. Fiind o relație interumană, în cadrul relației pedagogice există o
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
asupra performanțelor școlare ale copilului. 2. Tehnicile de influență utilizate de către părinți pentru a-și atinge obiectivele educative au fost împărțite în patru dimensiuni: • Controlul, constînd în dirijarea conduitei copilului prin: obligarea lui în vederea implicării în activități considerate ca fiind dezirabile sau interzicerea activităților considerate ca fiind dăunătoare. Controlul e considerat ca fiind o tehnică exterioară, vizînd conformări imediate prin constrîngere (obligații și interdicții) și mai puțin modificarea psihismul subiectiv al copilului. • Motivarea, implicînd redefinirea, la nivel subiectiv, a costurilor și
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
familiei fiecare are teritoriile sale, destinul propriu: activitățile nu sînt comune; rolurile domestice sînt puternic diferențiate; domeniile de interes ale membrilor familiei nu concordă niciodată. Familiile de tip BASTION sînt caracterizate prin: • închidere: centrarea asupra grupului familial e privită ca dezirabilă, iar contactele externe sînt trăite ca frustrante sau periculoase; • caracter fuzional membrii grupului: împărtășesc un maximum de opinii și activități, trăiesc ca participanți ai aceleiași cronici de familie; își definesc bucuriile unul în raport cu celălalt. Familiile de tip COMPANIONAL sînt în
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
cu nivelul lor cultural pare firesc să fie mai accentuată. Atunci cînd se răspunde la întrebări de tipul: "cum ați caracteriza modul de funcționare a grupului familial", în situațiile ambigue este plauzibil ca răspunsul să fie tranșat în sensul aspectelor dezirabile pentru respondent. Existînd doar două variante de răspuns, astfel de situații au apărut, probabil, destul de frecvent. Veniturile per membru de familie, următoarea variabilă avută în vedere în analiza diferențelor existente între familiile aparținînd categoriilor de coeziune familială, confirmă, în bună
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]