2,244 matches
-
și al preotului. Diaconia înseamnă slujire și amintește cuvântul lui Isus: «...așa cum Fiul Omului nu a venit ca să fie slujit, ci ca să slujească și să-și dea viața ca răscumpărare pentru cei mulți» (Mt 20,28). În biserica actuală slujirea diaconului a fost reînnoită. Sarcina diaconului este de a dărui iubirea lui Cristos celor care au în mod special nevoie de ajutor. Îi adună pe cei la care preotul nu a ajuns încă (sau la care nici nu va reuși să
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
slujire și amintește cuvântul lui Isus: «...așa cum Fiul Omului nu a venit ca să fie slujit, ci ca să slujească și să-și dea viața ca răscumpărare pentru cei mulți» (Mt 20,28). În biserica actuală slujirea diaconului a fost reînnoită. Sarcina diaconului este de a dărui iubirea lui Cristos celor care au în mod special nevoie de ajutor. Îi adună pe cei la care preotul nu a ajuns încă (sau la care nici nu va reuși să ajungă). Însoțește și asistă grupurile
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
ajutor. Îi adună pe cei la care preotul nu a ajuns încă (sau la care nici nu va reuși să ajungă). Însoțește și asistă grupurile din interiorul parohiei. Colaborează la liturghie (omelie, botez, căsătorie, înmormântare), la anunțarea Cuvântului, la cateheză. Diaconul se angajează să nu se căsătorească; totuși și cei deja căsătoriți pot fi consacrați diaconi permanenți. Preotul Preoții sunt colaboratori ai episcopului. Împreună cu el, ei constituie comunitatea preoțească. Prin consacrarea și misiunea lor, ei toți sunt uniți frățește. Ca și
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
nici nu va reuși să ajungă). Însoțește și asistă grupurile din interiorul parohiei. Colaborează la liturghie (omelie, botez, căsătorie, înmormântare), la anunțarea Cuvântului, la cateheză. Diaconul se angajează să nu se căsătorească; totuși și cei deja căsătoriți pot fi consacrați diaconi permanenți. Preotul Preoții sunt colaboratori ai episcopului. Împreună cu el, ei constituie comunitatea preoțească. Prin consacrarea și misiunea lor, ei toți sunt uniți frățește. Ca și Cristos, ei trebuie să anunțe tuturor Cuvântul lui Dumnezeu, pe care ei înșiși l-au
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
atașați Episcopului lor, precum Biserica - lui Isus Cristos și Isus Cristos Tatălui, pentru ca toate să se armonizeze în totalitate și să sporească pentru slava lui Dumnezeu» (Lumen Gentium, nr. 27). Celebrarea sacramentului preoției Consacrarea episcopului și hirotonirea preotului sau a diaconului se desfășoară în cadrul unei sfinte liturghii. Ea începe după vestirea Cuvântului lui Dumnezeu. Candidații sunt chemați unul câte unul. Dau răspunsul: «Iată-mă!», și se prezintă episcopului. Preotul responsabil cu formarea lor îl asigură pe episcop că acești candidați sunt
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
cu formarea lor îl asigură pe episcop că acești candidați sunt demni; în consacrarea episcopală se dă citire mandatului din partea Papei pentru investirea noului episcop. După ce candidatul care va primi consacrarea, s-a declarat gata să-și asume slujirea de diacon, preot sau episcop și să slujească cu credință Biserica, comunitatea adunată se roagă pentru candidații la consacrare, prin invocarea tuturor sfinților. Adevărata și propriu-zisa consacrare se săvârșește prin rugăciunea de consacrare, și prin impunere mâinilor pe capul candidatului: la consacrarea
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
preot sau episcop și să slujească cu credință Biserica, comunitatea adunată se roagă pentru candidații la consacrare, prin invocarea tuturor sfinților. Adevărata și propriu-zisa consacrare se săvârșește prin rugăciunea de consacrare, și prin impunere mâinilor pe capul candidatului: la consacrarea diaconului doar din partea episcopului, la consacrarea preotului atât din partea episcopului, cât și a preoților prezenți, iar la consacrarea episcopului din partea episcopilor prezenți. Apoi, urmează riturile specifice: diaconul primește stola și evangheliarul. Preotului, abia consacrat, după ce a îmbrăcat cazula, i se ung
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
săvârșește prin rugăciunea de consacrare, și prin impunere mâinilor pe capul candidatului: la consacrarea diaconului doar din partea episcopului, la consacrarea preotului atât din partea episcopului, cât și a preoților prezenți, iar la consacrarea episcopului din partea episcopilor prezenți. Apoi, urmează riturile specifice: diaconul primește stola și evangheliarul. Preotului, abia consacrat, după ce a îmbrăcat cazula, i se ung mâinile și primește patena cu ostiile și un potir cu vin și apă. La consacrarea episcopală ungerea capului este un semn de har, pe care noul
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
papa Ștefan, ca și ceilalți. El era viu. Și, bineînțeles, m-am bucurat că am fost ales printre cei trei cardinali care trebuiau să fie în proces acuzatorii papei Formosus. Că doar nu era să-i iau apărarea. Abia un diacon a acceptat să joace rolul apărătorului, pentru că i s-a poruncit. Ca să nu se spună că a fost pus la cale un proces în care n-a existat apărare. Clevetitori se găsesc totdeauna. Bătrânii ascultau cu gurile căscate, în vreme ce Călugărul
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
odăjdiile de pe cadavrul papei Formosus. Dar abia apucasem să rup o bucată de brocart că m-a dat cineva la o parte. Gestul meu venea prea târziu. Și cine credeți că era cel care mă dădea la o parte? Chiar diaconul care luase apărarea papei Formosus. Acum, când totul se terminase, diaconul îi supraveghea pe cei care îndeplineau verdictul. După care s-a îndreptat spre papa Ștefan, care-l aștepta în colțul cel mai întunecat al sălii. În aceeași zi, s-
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
bucată de brocart că m-a dat cineva la o parte. Gestul meu venea prea târziu. Și cine credeți că era cel care mă dădea la o parte? Chiar diaconul care luase apărarea papei Formosus. Acum, când totul se terminase, diaconul îi supraveghea pe cei care îndeplineau verdictul. După care s-a îndreptat spre papa Ștefan, care-l aștepta în colțul cel mai întunecat al sălii. În aceeași zi, s-au descotorosit de mine. Nu numai că nu mi-au dat
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
a izbit în plin pe credincioși. Aducea în biserică un miros de ploaie, o mireasmă de trotuar ud care îi lăsa să ghicească înfățișarea orașului înainte ca ei să fi ieșit. În fața doctorului Rieux, un preot bătrân și un tânăr diacon care ieșeau în acest moment, au avut de furcă să-și țină pălăria pe cap. Asta nu l-a împiedicat pe cel mai în vârstă să continue să comenteze predica. El lăuda elocvența lui Paneloux dar se neliniștea de îndrăznelile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
elocvența lui Paneloux dar se neliniștea de îndrăznelile de gândire de care părintele dăduse dovadă. Socotea că această predică arăta mai multă neliniște decât putere și că, la vârsta lui Paneloux, un preot n-avea dreptul să fie neliniștit. Tânărul diacon, cu capul în jos ca să se apere de vânt, l-a asigurat că se ducea des pe la Paneloux, că era la curent cu evoluția lui și că tratatul său o să fie mult mai îndrăzneț, și n-o să capete, fără îndoială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
durerea grea a unei amintiri din copilărie care se ivise parcă de nicăieri. Pe când era copil, În fiecare an un bărbat cu manta neagră și pălărie țuguiată, de culoare Închisă trecea prin cartierul lor, mergând din ușă-n ușă Împreună cu diaconul bisericii din zonă. Era un preot din vechea țară ce căuta băieți tineri și deștepți pe care să-i ia cu el În Armenia și să-i instruiască să devină preoți. — Tată, ești bine? ce se Întâmplă? — Sunt bine, iubito
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
papa Ștefan, ca și ceilalți. El era viu. Și, bineînțeles, m-am bucurat că am fost ales printre cei trei cardinali care trebuiau să fie în proces acuzatorii papei Formosus. Că doar nu era să-i iau apărarea. Abia un diacon a acceptat să joace rolul apărătorului, pentru că i s-a poruncit. Ca să nu se spună că a fost pus la cale un proces în care n-a existat apărare. Clevetitori se găsesc totdeauna. Bătrânii ascultau cu gurile căscate, în vreme ce Călugărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
odăjdiile de pe cadavrul papei Formosus. Dar abia apucasem să rup o bucată de brocart că m-a dat cineva la o parte. Gestul meu venea prea târziu. Și cine credeți că era cel care mă dădea la o parte? Chiar diaconul care luase apărarea papei Formosus. Acum, când totul se terminase, diaconul îi supraveghea pe cei care îndeplineau verdictul. După care s-a îndreptat spre papa Ștefan, care-l aștepta în colțul cel mai întunecat al sălii. În aceeași zi, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
bucată de brocart că m-a dat cineva la o parte. Gestul meu venea prea târziu. Și cine credeți că era cel care mă dădea la o parte? Chiar diaconul care luase apărarea papei Formosus. Acum, când totul se terminase, diaconul îi supraveghea pe cei care îndeplineau verdictul. După care s-a îndreptat spre papa Ștefan, care-l aștepta în colțul cel mai întunecat al sălii. În aceeași zi, s-au descotorosit de mine. Nu numai că nu mi-au dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
în număr de treizeci și șapte. Celelalte cincizeci și două erau fie libere, țărănci sau roabe. Erau treizeci și șase de băieții și fetele winnili sub paisprezece ani, și patruzeci și unu de alte neamuri. Nu existau preoți și nici diaconi, căci Faroald renunțase la creștinism și redevenise păgân. Prin Gruse se înțelege un ansamblu de mai multe pământuri având în centru curia comandantului. Li se spune așa după mult-vărsatul sânge roman, într-una dintre primele bătălii cu bizantinii. Fapt e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
care se pricepeau la astfel de lucruri și, auzind răspunsul pozitiv al lui Yehudah, a părut încântat. Am plecat de-acolo cu două ceasuri înainte de asfințit, ca să ajungem și la episcopul Severo. La episcopat am fost întâmpinați de doi tineri diaconi, chemați de gărzile longobarde care păzeau poarta. Le-am spus cum mă numesc și dacă e cu putință să-l salutăm pe Severo. Am fost conduși în ceea ce îmi aminteam să fi fost frumoasa aulă a binecuvântărilor și am așteptat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
fost frumoasa aulă a binecuvântărilor și am așteptat. În șapte ani devenise o sală mare, cu podeaua desfundată și unde te lua de nas un damf de mucegai crescut prin unghere și întins în mari pete verzi pe zidurile scorojite. Diaconii au revenit alături cu preotul Giovanni. Își amintea de mine, dar nu s-a arătat din cale-afară de încântat. Ne-a însoțit apoi, străbătând niște coridoare și odăițe în care stăpânea dezolarea, într-o sală pe care n-o mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
brusc dezumflat, privindu-mă cu ochi goi. - Ce pot să fac pentru tine, Stiliano? - Înalt Preasfinția Ta, eu și Rotari doream doar să vă aducem omagiile noastre. - Bine, preotul Giovanni vă va însoți până la poartă, și apoi o să vină un diacon să explice simbolurile catehumenului, Rotari, fiul lui Nandinig. După care a început să sughită ca un copil, spunând: - Un nou diavol în Arabia. Câte păcate mai avem de ispășit? Ieșind din sala cea mare, preotul Giovanni a oftat, și, luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
mă studiau. - Numele meu este Andras. Tu nu ești doar un simplu magistru, nu-i așa, Stiliano din Siria? Am răspuns: - Magistru este un titlu care mă onorează. A surâs ironic și m-a cazat într-una dintre odăile rezervate diaconilor, la etajul doi. Din camera mea cu fața spre for puteam să văd, aplecându-mă pe fereastră, toată rampa de scări și fațada palatului consular. L-am întrebat, în timp ce-l cercetam pe însoțitorul meu, dacă îmi era îngăduit să aduc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
mine zi de zi și de care mi-am dat seama târziu. La început am fost peste poate de ocupat, pe de-o parte cu numeroasele seri de stat la taclale, pe de alta cu instalarea în clădirea bisericii a diaconului pe care noul episcop Perctarito ni l-a trimis pentru a-i aduce pe toți la credința ariană. Hermelinda mi-a trimis o scrisoare în care mă anunța „că i-ar face mare plăcere“ să primească la Concordia toate femeile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
întâmplările pe care le relatez au trecut mai bine de cincizeci de ani, și biserica încă arăta jalnic. M-au făcut să aștept cam o jumătate de zi în pronaos. În cele din urmă, a venit să mă conducă un diacon, care a stat departe de mine ca și cum aș fi fost purtătorul unei boli. Spre surprinderea mea, în fața altarului erau postați cu trufie doi episcopi. Alături de Claudio era și Cipriano din Grado. În jurul lor, un sobor de preoți, alături de numeroși oficiali
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
a închipuit regina din Saba, uitai de mozaicurile de aur ce îmbrăcau pereții. Cupola părea să plutească în gol, îți prindea cugetul și ți-l înălța. Am rămas acolo ore-n șir, contemplând-o. Șase sute de persoane, între care preoți, diaconi, diaconițe, subdiaconi și paznici se îngrijeau de Sfânta Sofia. Rugăciunile și psalmii puteau conta pe o sută șaizeci de cititori și douăzeci și cinci de cantori. Dar, din păcate, a fost de-ajuns să mă trezească din vrajă un biet paznic de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]