1,549 matches
-
Din nou astăzi ninge liniștit, Iar zăpada încet s-așterne, Peste pământul ce e băltit, Că a plouat prea multă vreme. Dar mii de steluțe cad încet Și îmbrăcă al pomilor ram, Ele inspirându-l pe poet, Ca să cânte albul diafan. Te farmecă peisajul de vis Ce blânda iarnă l-a dăruit. Ea a zugrăvit un paradis, Din albul zăpezii inedit. Pe ulițe au ieșit copiii, Din zăpadă să facă un om. Ei au adunat bulgării mii, De pe sub poartă, de pe sub pom
POVESTE DE IARNĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371632_a_372961]
-
de Cezarină Adamescu, publicat în Ediția nr. 1079 din 14 decembrie 2013. COLIND PENTRU NICHITA Lerui ler, lerui ler Cum te-ai dus mai presus Strămutându-te în cer; Și-ai plecat Ca un mândru împărat c-un noian de diafan nelumesc și netrupesc în înaltul pământesc unde cei ce mor - trăiesc, lângă Cinul îngeresc. Inima - un fulg de nea A născut în cer o stea ... Citește mai mult COLIND PENTRU NICHITALerui ler, lerui lerCum te-ai dus mai presusStrămutându-te
CEZARINA ADAMESCU [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
reflexiv, vizual și contemplativ pictural? Primul volum, Confesiuni, 1993, editat și în Sua, bilingv, a obținut premiul revistei Tribuna la Concursul național de poezie George Bacovia, Bacău, 1992. Cuprinde poezii meditative, de stare, momente vizuale cu cerneri contemplative de un diafan trist, bacovian, cu presărări fine de elemente realiste, ceea ce, simbiotic resimțit, duce la un poiesis al liniștii, al tăcerii, excepțional transmis. “Ce liniște, doamne, strigătoare de timp se năștea și spărgea carapacea secundei ce liniște năruitoare de spații se abătea
SERI LITERARE-BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374992_a_376321]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > MARIANA STOICA - FLORILE GÂNDULUI (POEME)1 Autor: Mariana Stoica Publicat în: Ediția nr. 1826 din 31 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului FEMEIA Două gânduri împletite rătăcesc în noapte Prin unghere amorțite și tainice șoapte. Pe obrazul diafan și umbrit de lună Pleoapa cade obosită, pe-un acord de strună. Și în simfonia-i mută, genele se zbat Fâlfâiri de rândunele...ce urcă...și cad, Strivind vălul de argint-curcubeu de lacrimi Stârnind roiuri contradicții,pasiuni și patimi. Transparența
FLORILE GÂNDULUI (POEME)1 de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375024_a_376353]
-
și altădată, Fața mi-o cuprinzi în palme și pe frunte mă săruți, Eu zâmbesc de fericire și tresar înfiorată, Ne-așezăm apoi pe bancă și privim spre cer tăcuți. Cerul, martor al iubirii, ne zâmbește printre stele, O lumină diafană ne răsfață pe-amândoi, Tu îmi spui că îți sunt dragă, sărutând brațele mele, Iar din teiul cel bătrân cade frunza peste noi. Toate-n jur ne sunt complice: teiul, banca, chiar și luna, Stele care stau să cadă, luminând
ÎN NOAPTE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373902_a_375231]
-
Untaru Publicat în: Ediția nr. 277 din 04 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Deschid ochii și de-odată Ninge ca-ntr-o mie de povești Imagini pure îngerești Au venit la ușa mea să bată Și coboară cerul pe pământ Diafan covor de puritate Pașii noștri plini de răutate Peste toate câte răni mai sunt Și te-ntrebi de ce nu poate Omul să păstreze-un echilibru Adânc un cer se zugrăvește-n Tibru Și noi în jur le întinăm pe toate
IARNA DE DOUĂ ORI de ION UNTARU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375320_a_376649]
-
dintre un pescar și o cazacă și dintre o lebădă și masculul ei care o roagă să fie împreună. Din senin apare uliul care distruge înțelegerea lor, prin răpirea lebedei. „Lebeti” ( Lebedele) asociază principii opuse, dragostea și moartea, frumusețea pură, diafană și spiritele răului, potrivnice vieții. Lebedele plutesc pe marea albastră. Dintre ele se remarcă o lebădă argintie, urmată de un mascul ce avea capul de aur. Amândoi sunt înfășurați într-o pânză de mătase. În timp ce plutesc așa lin pe mare
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
tine să-ți fiu mai aproape. 25 Februarie 2006 ciclul Ucenic în dragoste *** dor de verde așterne-mă peste frunziș iubirii verde ascunziș în covorul fin de iarbă umbra trupului să fiarbă iar roua s-o arunce-n vânt nor diafan peste pământ zori spre codru să o poarte seve leac ce curg a moarte iubirii verde ascunziș așterne-mă peste frunziș 12 Octombrie 2007 ciclul ~ În valea umbrelor ~ *** Dorul Roib Mă cheamă Dorul - Roib să îl încalec și să pornim
DORUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372037_a_373366]
-
visam un colțișor din țara mea, Să-i simt mireasma, să-i sărut pământul, Însă cuprind cu ochii minții tot ce este ea, Dulceața pâinii, căldura mamei și alintul. Dar voi deschide fereastra sufletului meu, Să zboare liber spre zarea diafană, Prin roua pastelată a unui curcubeu, Printre stejarii, din pădurea seculară. Eu vă voi aștepta micuțe păsări călătoare, În țărișoara mea să mă întorc cu voi, Iar dorul arzător să-l sting cu-al ei izvoare, Să spun oricui, că
VOI PĂSĂRI CĂLĂTOARE de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372073_a_373402]
-
regres cultural, amenințător azi dinspre managementul muzical. Cântecele ei sunt subordonate doar strălucirii care au avut-o cântecele Mariei Lătărețu, pentru că nu are cum să mai fie de acum alte cântece, decât la o apropiată luminozitate. Cu mândră maramă brodată, diafană, revărsată ca un voal de mireasă princiară, cu straie populare de sfântă frumusețe, arătând eroarea neiertată a timpului, de a le înfunda în cufăr și uitare, cu ochii străluminați de bucurie, bruni ca fructul bozului, Polina Manoilă e o frumoasă
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
a rămas ..în gând. Plouă și plouă cu picături de verde și albastru Iar ploaia-i veșnic tristă ..dar frumoasă! Pe foaia albă din suflet se vede o pată ca-o rană... Un gând ce mă consumă zboară-n ploaia diafană. Alergăm prin ploile gândurilor ce se-nchid în miros, De floare albă a Universului salcâmilor țepoși... Clipele de adevăr pândesc speranța deșartă Ce moare și-apoi învie în tăcerea ce m-apasă. Plouă...iar picăturile de ploaie vestesc reînvierea Din
PICĂTURILE DE PLOAIE de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372410_a_373739]
-
renaște în nopțile pline. Dacă zâmbetul senin îmi mângâie față, Fiecare rază de curcubeu o voi așeza în cupă vieții. Numai dacă pământul de sub pașii mei, Vă rosti același imn, Eu voi adormi pe frunze de crin, Încărcate de alb diafan. Dacă începutul dimineților se va prelinge, Pe bucăți de suflet, Voi împărți mulțumiri, La fiecare trecător cu zâmbet senin. Citește mai mult Dacă îmi înnod gândurile,Voi avea un tărâm de flori.Dacă creionez zborul în culori parfumate.Voi dobândi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
renaște în nopțile pline.Dacă zâmbetul senin îmi mângâie față,Fiecare rază de curcubeu o voi așeza în cupă vieții.Numai dacă pământul de sub pașii mei,Vă rosti același imn,Eu voi adormi pe frunze de crin,Încărcate de alb diafan. Dacă începutul dimineților se va prelinge,Pe bucăți de suflet,Voi împărți mulțumiri,La fiecare trecător cu zâmbet senin.... XXIII. VIAȚA CĂ O CARTE DESCHISĂ, de Carmen Marin , publicat în Ediția nr. 1626 din 14 iunie 2015. Legătură dintre carte
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
lumina risipită în culorile florilor. Mirosul discret al ierbii și al florilor de câmp îmi umpleau plămânii mici de copil... Tata îmi improvizase o plasă de prins fluturi, fiindcă îi spusesem cât erau de frumoși: imaculați, colorați în splendide culori diafane, valsând în aerul din jurul meu. Mă împiedicam de ierburile mari urmărind câte un fluture, cădeam și râdeam de câte ori eram păcălită. Fluturele zbura, se oprea pe câte o floare sau un fir de iarbă, își strângea aripile, apoi le desfăcea și
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
lui, parcă ar fi vrut să mai discute și altceva. De fiecare dată când mergea în acea unitate, Măndița (că acesta îi era prenumele) era impecabil îmbrăcată. Ținuta ei, costume taior din stofe fine și rochii din mătase sau stambe diafane, suficient de decoltate pentru a-i fi admirat șiragul de perle, purtate corespunzător vremii de afară, lucru ce demonstra că are o garderobă bogată. Tenul brunet împodobit cu ochii verzi. Fața ovală, încadrată de un păr negru tăciune, îl purta
MAI POFTIM PE LA NOI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371094_a_372423]
-
Numeroase sunt și tablourile-icoane cu chipul Fecioarei Maria sau cel al Mântuitorului create dincolo de canoanele impuse de biserică, chipuri pe care pictorul le-a încărcat cu încă multe alte daruri. Fecioara Maria e pictată în diferite icoane ca o făptură diafană, gingașă, cu infățișare de fecioară abia ieșită din universul copilariei, un chip ce ne amintește de un boboc de floare cu parfum, culoare și frumusețe specifică vârstei adolescentine din care transpare puritatea, inocența, sinceritatea, devoțiunea. Icoanele și tablourile pe teme
CEASUL DE TAINĂ AL PICTORULUI MIHAI TEODOR OLTEANU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371100_a_372429]
-
Articolele Autorului Se năruie noaptea de-amor în bazar Se vând sentimente pe-un vers funerar Ierbarul- albumul zălog își conferă Imagini, triunghiuri și scara la sferă. Cad fluturi din lampa logodnei de an Și ninge pe lucruri un scrum diafan Pe spire și arce în ceasuri întoarse Zăbava pendulei tăcerea își sparse. Cuvintele false-n afonul coral Doar cifrelor lasă intrarea la bal Le numără cine ce cifră va scade? Coboară paingul c-o mie de spade Referință Bibliografică: Se
SE NĂRUIE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371175_a_372504]
-
cu pălărie neagră. Aceasta îi șopti ceva la ureche, Vicepreședinta citi și ea bilețelul, tastând magnetic cu degetul mic printre rânduri, apoi îl împături repede cu degetele ei subțiri și cuprinsă de o spaimă zombică, cu un zâmbet serafic și diafan, îl subtiliză între sânii ei imenși, palizi și dezesperanți. Misterioasa doamnă era îmbrăcată într-o rochie de mătase roșie, fosforescentă și transparentă, astfel încât se puteau vedea bine formele ei voluptoase, însemnate prin părțile cele mai intime cu niște tatuajele runice
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 3 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371153_a_372482]
-
mai evoluate. Dansul e vibrația sângelui împletită cu bătaia inimii. Pirueta suavă iți inalță privirea spre cer unde spiritul își absoarbe lumina și talentul. Murmurul pământului îți încarcă trupul de forță. Rezultatul este explozia materiei ce face dragoste cu infinitul diafan al sufletului. Unduirile corpului sunt asemenea flăcărilor care ard și se alimentează din focul divin/ Dansul este literatura pasului ce atinge abia simțit cărarea inimii, se înalța spre steaua creației acolo unde îngerii te ating cu aripile luminii. Îți oferă
DANSUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371254_a_372583]
-
un văzduh vedeam, Menamorat, pe tine te-admiram, Chiar de treptele-ti nu urcăm... Vedeam un înger învesmântat, Într-o lumină divină îmbrăcat, S tiiam cumva că zeu nu ești, S i nici din vite împărătești. Minunam de-o existența diafana, Cumva stiiam nici că ești umană, C-ai apărut din prea Bună Voie, S a-mi împlinești nebună nevoie! Nevoi în El de iubiri și rugăminți, S a nu-mi ies prin dor din minți, Tu că înger.. privat, temporizator
IN-GERUL MEU.. PRIVAT! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344740_a_346069]
-
showroom-ului Ramonei Filip Creațiile designerului au putut fi admirate degustând un pahar de șampanie și ascultând muzică live de cafe-concert și blues. Rochiile Ramonei Filip te duc cu gândul la vară, la mare... la tot ce înseamnă fin și diafan. O creatoare de modă cu o sensibilitate aparte, care știe să creeze un stil desăvârșit, dând femeii o elegantă distinctă. Creațiile ei sunt în general din mătăsuri fine, în culori alb, negru și pasteluri. Deși provine din zona Vișeu de
RAMONA FILIP FASHION de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/344776_a_346105]
-
îmbină armonios cu atmosfera dialogului, emanând, în egală măsură, diversitate și unitate. Coerența percepției se manifestă prin excelentul echilibru întrebare-răspuns, lăsând libertatea intervievatului să brodeze pe „osatura” de ea creată. Tendința parcimonioasă, uneori austeră, alteori, cu o indicibilă notă de diafan, direcționează formularea întrebărilor spre o maximă expresivitate. Seria volumelor „DIALOGURI PRIVILEGIATE” constituie o OAZĂ DE CONFORT SPIRITUAL cu parfum revolut, aparținînd inspirației creatoarei de fumos. Omul de litere, jurnalista Maria Diana Popescu este dotată cu remarcabile și de neprețuit calități
DIALOGURI PRIVILEGIATE VOL. III, O OAZA DE CONFORT SPIRITUAL de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 72 din 13 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344861_a_346190]
-
sună troparul de la Duminică Tomii: “Pecetluit fiind mormântul, viața din mormânt ai răsărit, Hristoase Dumnezeule. Și ușile fiind încuiate înaintea ucenicilor ai statut, Învierea tuturor”. Se vedea prin mormânt trupul lui Iisus Hristos, iar întreg trupul lui Iisus, care era diafan și imaterial, se înalță din mormânt către cer sau, mai bine zis, Învia din morți. - Cum ați caracteriza pictură Părintelui Arsenie Boca? - Are un stil de pictură neo-bizantin, de o factură aparte, deosebită. La Părintele Arsenie pictură devine transparență pe
PARINTELE ARSENIE BOCA..SFANTUL ARDEALULUI de DAN PETRESCU în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345921_a_347250]
-
tot așa pălește-n fața zorilor de ziuă. Șoapta sacră ce colindă ochii, buzele, făptura E ca zâna din poveste ce-ți aduce mângâierea. Și cu haina luminoasă, versul îmbrăcat arată, Ca un Făt Frumos cu vise și cu trenă diafană. Și cu gingășie bate la o ușă de poet Ca să-l facă autorul unui nou portret. Și să-nchege împreună simfonia cea mai dragă... Să vestească-ntruna viața și a ei veșnică paradă. ARTISTUL Oftă adânc Artistul și ochi în
NETĂCERE (POEME) de MARINA GLODICI în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346038_a_347367]
-
tot așa pălește-n fața zorilor de ziuă. Șoapta sacră ce colindă ochii, buzele, făptura E ca zâna din poveste ce-ți aduce mângâierea. Și cu haina luminoasă, versul îmbrăcat arată, Ca un Făt Frumos cu vise și cu trenă diafană. Și cu gingășie bate la o ușă de poet Ca să-l facă autorul unui nou portret. Și să-nchege împreună simfonia cea mai dragă... Să vestească-ntruna viața și a ei veșnică paradă. ARTISTUL Oftă adânc Artistul și ochi în
NETĂCERE (POEME) de MARINA GLODICI în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346041_a_347370]