3,808 matches
-
numai în tine, / în tine se întâmplă marea minune!” (Bumerang). O explorare continuă a eului și a lumii, fără satisfacția găsirii răspunsurilor, poezia fiind după C. un spațiu al dilemelor, o continuă interogație. Publică un singur volum de versuri în dialectul aromân, Așteptu soarili (1985). După ce închină câteva poeme graiului de acasă, din Macedonia, el încearcă același tip de poezie reflexivă, vrând să dea identitate și sieși, și lumii: „Aruncă-ți trupul cât mai departe,/ La ce-ți trebuie? Îmbătrânește,/ doar
CARATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286102_a_287431]
-
corbi,/ de trup n-ai nevoie, te lasă...,/ Homer gândea prin ochii lui orbi,/ gândea prin noaptea lui, nebuloasă...” Așadar, aceeași tentație a absolutului, a ceea ce s-ar putea salva din neant. Se poate spune că în poezia aromână în dialect C. este cel mai consecvent pe tărâmul reflecției existențiale, chiar și atunci când reînvie stampe străbune din neuitata Macedonie. Dialogând cu lumea lui de păstori, C. rămâne mai mereu pe tărâmul lirismului profund. SCRIERI: Lampadoforie, București, 1972; Lâna de aur, București
CARATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286102_a_287431]
-
ale celor din mintea mea, ci ale celor din sabie. Și, deși nu le înțelegeam, căci nu știam limba în care se adresau, le simțeam și le cunoșteam, de parcă mi-ar fi vorbit într-o limbă străveche, din care toate dialectele și limbile lumii ar fi provenit, pe care oricine ar fi înțeles-o. Se contopea cu mine. O simțeam pătrunzându-mi în suflet. Nu mă alarmam. Unirea era altfel decât fusese în cazul Sfetnicilor. Atunci, prezența lor a fost grefată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
care continua să rupă surcele în tăcere, înțelese care era din nou subiectul de discuție din seara aceea. — Ei, Riku, se întoarse unchiul către ea, se pare că va trebui să ne ducem mai departe viața în pârloaga asta. În dialectul locului, „pârloagă” însemna pământ sălbatic și lăsat în paragină. Era un câmp brăzdat de râuri pline de pietriș unde, în afară de ceva orez, nu creșteau decât hrișcă, mei și ridichi japoneze. Pe deasupra, prin aceste părți iarna venea mai repede decât în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
spre malul râului. Peduzzi vorbea repede, știind câte ceva despre toate și făcând mereu cu ochiul. Cum mergeu unul lângă altul, soția Îi simți la un moment dat mirosul respirației purtat de vânt. O dată o Împunse cu cotul. Uneori vorbea În dialectul din d’Ampezzo și apoi o dădea pe cel tirolez. Nu-și dădea seama pe care dintre ele Îl Înțeleg mai bine tânărul domn și soția sa, așa că era bilingv. Însă În timp ce tânărul domn Îi răspundea „ Ja, Ja“, Peduzzi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
vin roșu, ceru paracliserul. Fata le aduse băuturile și țăranul Își bău rachiul. Se uită pe fereastră. Paracliserul Îl privea. John Își pusese capul pe masă. Adormise. Hangiul intră și se duse la masa celor doi. Li se adresă În dialect și paracliserul Îi răspunse. Țăranul continua să se uite pe fereastră. Hangiul ieși. Țăranul se ridică-n picioare. Scoase din portofel o bancnotă Îndoită de zece mii de coroane și o Întinse. Fata veni la masă. — Alles? Întrebă. — Alles, răspunse el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Încă o dată. Ea băgă mâna În buzunarul de la șorț, scoase un pumn de monede și numără restul. Țăranul Îl luă și ieși. Imediat ce acesta plecă, hangiul intră și Începu să vorbească cu paracliserul. Se așeză la masa lui. Vorbeau În dialect. Paracliserul era amuzat de ceva. Hangiul era scârbit. Apoi paracliserul se ridică-n picioare. Era scund și avea mustață. Se aplecă peste fereastră și se uită-n stradă. — Uite-l că intră. — Unde, la Löwen? — Ja. Schimbară din nou câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
și veni la masa noastră. — Domnii tocmai au coborât de pe Wiesbadenerhütte, Îi spuse hangiul. Ne strânserăm mâinile. Ce vreți să beți? Îl Întrebai. Nimic, spuse Franz, făcând un semn cu degetul. — Vă mai cer un vin la sfert? — Bine. — Înțelegeți dialectul? Întrebă hangiul. — Nu. — Despre ce-i vorba? Întrebă John. — Vrea să ne povestească ceva despre țăranul pe care l-am văzut că umplea groapa când am intrat În oraș. — Lasă, oricum nu pricep nimic. Vorbesc prea repede pentru mine. — Țăranul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Aduse cafeaua din bucătărie, În timp ce domnul Wheeler privea pe fereastră la fulgii de zăpadă care cădeau În lumina felinarelor de pe peron. — Mai vorbești și alte limbi În afară de engleză? o Întrebă pe chelneriță. — A, sigur, domnule. Mai știu germana, franceza și dialectele. — Vrei să bei ceva? — A, nu, domnule. N-avem voie să bem cu clienții. — O țigară pot să-ți ofer? — Oh, nu, domnule. Nu fumez. — Bine atunci, spuse domnul Wheeler. Se uită din nou pe fereastră, luă o gură de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Ce spuneți? Da, adu-mi. — Sigur. Aduse cafeaua din bucătărie, În timp ce domnul Johnson se uita pe geam la fulgii care cădeau În lumina felinarelor de pe peron. Mai vorbești și alte limbi În afară de engleză? — A, da, mai știu germana, franceza și dialectele. — Vrei să bei ceva? — A, nu, domnule. N-avem voie să bem cu clienții. — O țigară vrei? — O, nu, domnule, spuse ea râzând. Nu fumez. — Nici eu, spuse Johnson. E un obicei urât. Chelnerița se Îndepărtă și Johnson luă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
bucătărie și domnul Harris Își puse zahărul, strivi cuburile cu lingurița și se uită pe fereastră la fulgii care cădeau În lumina felinarelor de pe peron. — Mai vorbești și alte limbi În afară de engleză? — A, da, domnule. Mai știu germana, franceza și dialectele. — Și care-ți place mai mult? — Sunt cam la fel, domnule. N-aș putea spune că-i vreuna care să-mi placă mai mult. Vrei să bei ceva, o cafea? — O, nu, domnule, n-avem voie să bem cu clienții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
că n-am fost și eu măcar să văd cum arată mormântul bunicului meu. — O să mergem, spuse Nick. Îmi dau seama că trebuie să mergem odată. . Cocteil preparat din gin și lămîe verde . Adresare politicoasă față de soțiile coloniștilor albi din India. . Dialect african. . Stăpîne (În swahili). . Afacere, termen de origine arabă folosit În estul Africii. . William Shakespeare, Henric al IV-lea, partea a II-a, actul III. . Jandarmeria spaniolă . Călăreț Înarmat cu o lance al cărui rol este acela de a Întărîta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
corpul animalului. . Mișcarea finală, prin care toreadorul Își Înfășoară capa În jurul taliei printr-o mișcare elegantă, de dans. . Lașule (În spaniolă În orig.) . Tăuraș (În spaniolă În orig.) . Celebru dicționar medical. . Stăpîne (În swahili). . Trib african ai cărui membri vorbesc dialectul bantu. . Fără să vadă - fr. . Regimente de vînători din armata austro-ungară. . Pantaloni de călărie strînși pe gambă. . Măcelarie unde se vinde carne de cal (În fr., În orig.) . Beție (În fr., În orig.) . false front (În engl. În orig.) Înălțarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
un bărbat mai În vârstă născut și crescut În provincie, și care cunoștea fiecare centimetru din Întreaga regiune, de la vârfurile cele mai Înalte până la stâncile de la bază. Pe lângă faptul că știa și engleză și mandarină, mai vorbea și alte câteva dialecte ale minorităților, inclusiv bai, limba lui maternă. Era un ghid excelent, foarte activ și vesel, toată lumea fiind Încântată de serviciile lui În ciuda „pierderii suferite recent“. —Ce pierdere? Întrebase Bennie. —Brațul, răspunsese vocea de la telefon. Și-a pierdut un braț. —O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
a pronunțat wrong 1 de la Început până la sfârșit. Dacă aș fi putut să mă scol din morți ca să Împiedic acest fiasco, aș fi făcut-o. Domnișoara Rong nu era din zonă, nu era nici măcar din provincia Yunnan. Nu vorbea nici un dialect al nici unei minorități, habar n-avea de artă și cultură. Bărbatul fără un braț, apropo, era un ghid excelent, cel mai bine pregătit dintre toți ghizii. Dar domnișoara Rong se poziționa undeva pe fundul unui butoi foarte adânc. Nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
așezat În funcție de Înălțime. Roxanne era În spatele camerei. Între timp, domnișoara Rong s-a dus să plătească taxa de intrare unui bătrân care stătea Într-o cabină de mărimea unui sicriu pus În picioare. Bătrânul Îi spuse cele ce urmează În dialectul bai care se vorbea În regiunea respectivă: „Să aveți grijă azi. Poate să Înceapă furtuna oricând, așa că nu vă apropiați de creastă. O, și Încă ceva important: nu uitați să le spuneți străinilor să nu viziteze peșterile principale Între 2
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
și 3:30 pentru că o echipă de filmare de la televiziunea de stat urmează să facă un documentar. Îmi pare rău pentru aceste neplăceri“. Domnișoara Rong, fiindu-i rușine să recunoască, atât față de bătrân, cât și față de grup, că nu Înțelege dialectul bai, dădu scurt din cap În loc de răspuns. Credea că doar Îi reamintise că În calitate de conducător oficial de grup are datoria de a-i duce pe turiști la magazinul de suvenire autorizat de stat. De câte ori fusese rugată să Înlocuiască un ghid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Tot sperase să i se arate un semn că li se schimbase norocul, iar În momentul respectiv simțea că ea i l-ar putea oferi. I-a prezentat un plan clar, știa tot ce era de știut și vorbea același dialect ca și șoferul. Și eu o consideram un ghid ideal. Avea o aură de Încredere În sine completată de competență. Aceasta e cea mai bună combinație, mult mai bună decât aceea de timiditate și incompetență, ca În cazul ghidului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Înțeleg. —Americani nu intră pe jos, de foarte mult timp. Poate nu convenabil pentru vama din Myanmar să facă permis de trecut granița pentru turiști vorbitori de engleză. Birocrația e deja complicată pentru că așa mulți din China și Myanmar vorbesc dialecte diferite... Bennie nu prea reușea s-o urmărească. Ce legătură era Între dialectele diferite și obținerea permisului de trecut granița? — De aceea cred că foarte neobișnuit să vreți să treceți pe aici. —Și atunci de ce Încercăm? — Cred că domnișoara Bibi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
pentru vama din Myanmar să facă permis de trecut granița pentru turiști vorbitori de engleză. Birocrația e deja complicată pentru că așa mulți din China și Myanmar vorbesc dialecte diferite... Bennie nu prea reușea s-o urmărească. Ce legătură era Între dialectele diferite și obținerea permisului de trecut granița? — De aceea cred că foarte neobișnuit să vreți să treceți pe aici. —Și atunci de ce Încercăm? — Cred că domnișoara Bibi vrut să treceți granița pe aici În China, apoi cu autocarul până În orașul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
cuțitele și gălețile la Îndemână. Într-un colț, niște femei tinere alegeau verdețurile din coșuri. La stânga era o casă din chirpici. Un bărbat ieși din interiorul Întunecat și se Îndreptă cu pas hotărât spre vizitatori. Se salută cu Lulu În dialectul Jingpo. —Cum Îi mai e bunicii săptămâna asta? Întrebă ea. —Mult mai bine, sper. După câteva minute, Lulu le făcu cu mâna prietenilor mei. Intrați, spune că sunteți bineveniți dacă vreți să vizitați curtea, să puneți Întrebări, să faceți poze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Limbă, prietenul cu față rotundă al lui Pată Neagră, le făcu semn turiștilor că se duce În direcția În care a luat-o Walter, să vadă de ce nu mai vine. Apoi avu un schimb de cuvinte cu Pată Neagră În dialectul lor. —OK, OK, fără griji, le spuse Pată Neagră turiștilor. Arătă spre barcă și Îi Îndemnă să urce. Iar apoi, arătând spre un loc de partea cealaltă a lacului, le spuse: Mergem acolo. Hei, spuse Esmé. Vorbește engleză. Ați auzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
În acest loc pitoresc... Începu ea să povestească Înregistrându-se pe casetă. Wyatt și Wendy vorbeau cu două tinere. Wendy arătă spre sine. —America, spuse ea. Apoi arătă spre Wyatt: —America. Femeile repetară: —Merraga, Merraga. Pată Neagră le vorbi În dialectul lor: —Vin din Statele Unite. Una dintre tinere se răsti la el: — Știm asta. Ne spun cum Îi cheamă. Pe amândoi Îi cheamă la fel. —Sunt așa de prietenoși, spuse Wyatt lăsându-i pe doi băieței să se uite la fotografia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
găseau o grămadă mare de orez fiert și una mai mică de ierburi din pădure. Micul dejun. Esmé și Rupert supravegheau scena cu priviri Înfometate și fețe nespălate. Bucătarii, bătrâna și două tinere drăguțe le zâmbeau și le spuneau În dialectul lor: — Da, da, știm că vă e foame. E aproape gata. Știi ceva? Îi spuse Esmé lui Rupert pe un ton reținut. Mama și cu mine am văzut o maimuță azi-noapte. Era imensă. Își Întinse brațele deasupra capului și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
că sunt americani Îi va ajuta? Dar dacă va avea efectul contrar? La două ore după apusul soarelui, Loot și Bootie s-au urcat pe ciotul copacului de unde Bunica Recoltei veghease cândva nimicul. Loot Își ridică brațele și strigă În dialectul Karen: —Să ne rugăm. S-a legănat pe călcâie, și-a dat ochii peste cap, iar prietenii mei au auzit din nou bolboroselile Îngânate. Peste vocea lui s-a adăugat glasul Înalt și pițigăiat al lui Bootie dând tonul refrenului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]