3,903 matches
-
presiunii uriașe care s-a creat, ministrul de externe, Titus Corlățean și-a dat demisia cu explicația că nu a dorit să încalce legea, invocând imposibilitatea de a suplimenta pentru turul al doilea secțiile de votare, așa cum ceruseră românii din diaspora 43. Argumentul a fost contrazis, însă, după campanie de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție 44, precum și în timpul campaniei de către Biroul Electoral Central 45. Theodor Meleșcanu a fost cel care a preluat conducerea ministerului cu promisiunea de a fluidiza
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
ministrului. Ignoranța politică și triumful mentalității birocratice au generat, însă, un cataclism electoral pentru PSD. Sancțiunea a venit la urne, când oamenii au participat în număr mare la vot pentru a da o lecție de democrație, întregii clase politice. Deși diaspora a fost "conservata" electoral, aceasta a inteles puterea electorală pe care o are, frustrată de indiferență partidelor de a diminua costurile votului din străinătate prin adoptatea legii votului prin corespondență sau a celui electronic. Interesul diasporei față de alegerile prezidențiale a
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
întregii clase politice. Deși diaspora a fost "conservata" electoral, aceasta a inteles puterea electorală pe care o are, frustrată de indiferență partidelor de a diminua costurile votului din străinătate prin adoptatea legii votului prin corespondență sau a celui electronic. Interesul diasporei față de alegerile prezidențiale a crescut, daca ne raportăm la anul 2009, atunci când aceasta a jucat un rol important în realegerea președintelui Traian Băsescu. Rezultatele comparative din turul întâi și cele din turul al doilea confirmă acest lucru. Astfel, în 2009
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
115 831 au votat cu Traian Băsescu, iar 31045 adică 21,13 au votat cu Mircea Geoana. Conștientizarea câștigului pe termen lung poate fi o explicație rațională pentru a găsi un răspuns la motivul/motivele pentru care atât românii din diaspora, cât și cei din țară care s-au solidarizat cu aceștia și au protestat vehement pentru a apăra un drept constituțional și politic. Este, de asemenea, posibil că protestele să fie și consecință exercițiului contestării abuzurilor politice care au avut
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
nu a fost sancționată doar la vot, ci și în stradă. O serie de proteste care au cuprins, în general, marile centre urbane, incepand cu anul 2012 (protestele pro-Arafat), 2013 (protestele împotriva demarării proiectului Roșia Montană) și 2014 (protestele din diaspora și cele interne de susținere), au fost asociate cu mobilizarea în cadrul rețelelor sociale și cu expresia nemulțumirii față de partidele politice. Stradă a sancționat puterea, indiferent de culoarea ei. Succesele pe care, în general, tinerii protestatari le-au avut, le-a
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
în mod rațional, pot schimba intenția de vot pentru un candidat în favoarea celuilalt candidat (în realitate aceștia fiind cei mai puțini). 18 Rezultatul alegerilor prezidențiale din 2009 arată cum candidatul PSD, Mircea Geoana a pierdut alegerile "la mustață", din cauza voturilor diasporei, Traian Băsescu primind mai mult de două treimi din voturi. 19 http://www.mediafax.ro/politic/ iohan nis-intrebat-de-ce-nu-a-recurs-la-ata curi-la-familie-in-campanie-decat-sa-fiu-marlan-mai-bine-pierd-1355 5690 accesat 27 iunie 2015. 20 În ordine cronologică: 20 mai 1990 - Ion Iliescu (FSN) - 85,07%; Radu Câmpeanu (10,64
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
statului, atribuțiile președintelui - criza economică, acordul cu FMI, fiscalitate, politici economice și dezvoltare rurală - reforma statului, sistemului sanitar și de învătământ - protecția socială - mogulii media, rolul femeii în viața politică 2014 Klaus Iohannis (PNL), Victor Ponta (PSD) - votul românilor din diaspora, votul electronic sau prin corespondență - legea amnistiei și grațierii - lupta împotriva corupției și insituțiile reprezentative: Agenția Națională de Integritate și Direcția Națională Anticorupție - imunitatea parlamentară - relația României cu partenerii internaționali - exploatarea aurului de la Roșia Montană -apărarea independenței justiției și a
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
promulgarea legii amnistiei și grațierii. Prin folosirea cadrajului responsabilității (13 în cele două runde ale dezbaterii) ne(rezolvarea) celor două "interese" e atribuită premierului în funcție. Cadrajele episodice folosite în acest sens sunt grăitoare: "Domnule Ponta, ați organizat alegerile în diaspora execrabil!. Dumneavoastră ați suprimat dreptul la vot în disaspora", " Domnule Ponta, ne tot spuneți multe lucruri, doar că rămân vorbe. Fapte așteaptă cei din diaspora! Dumneavoastră ce fapte ați făcut?", "E inadmisibil să avem parlamentari care nu pot fi anchetați
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
funcție. Cadrajele episodice folosite în acest sens sunt grăitoare: "Domnule Ponta, ați organizat alegerile în diaspora execrabil!. Dumneavoastră ați suprimat dreptul la vot în disaspora", " Domnule Ponta, ne tot spuneți multe lucruri, doar că rămân vorbe. Fapte așteaptă cei din diaspora! Dumneavoastră ce fapte ați făcut?", "E inadmisibil să avem parlamentari care nu pot fi anchetați pentru că Partidul Social Democrat votează împotriva anchetării lor", "România lui Victor Ponta așteaptă legea amnistiei! Adrian Nastase, Liviu Dragnea, Viorel Hrebenciuc, Ecaterina Andronescu, Șerban Mihăilescu
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
prezentării realizărilor sale ca prim- ministru al țării, printr-un constant atac la adresa contra-candidatului, prin prezentarea viitoarelor și dezirabilelor măsuri ce vor fi implementate (introducerea votului prin corespondență, consolidarea relațiilor cu actualii parteneri internaționali ai țării, îmbunătățirea situației românilor din diaspora etc.). Candidatul Klaus Iohannis a atacat mai putin, a insistat pe schimbările rapide și viitoare ale legislației electorale care să garanteze că nu vor mai există situații în care românii din diaspora nu vor putea vota, a prezentat măsurile economice
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
parteneri internaționali ai țării, îmbunătățirea situației românilor din diaspora etc.). Candidatul Klaus Iohannis a atacat mai putin, a insistat pe schimbările rapide și viitoare ale legislației electorale care să garanteze că nu vor mai există situații în care românii din diaspora nu vor putea vota, a prezentat măsurile economice ce pot contribui la creșterea prosperității țării și a atins și ale teme considerate sensibile pentru opinia publică (plagiatul premierului, Roșia Montană, protejarea parlamentarilor cu probleme penale). Concluzii Cadrele mediatice instituie nu
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
altă abordare declarând în vara anului 2006 că; "românii din Basarabia și Bucovina de Nord trebuie să dobândească cetățenia română după principiul Loteriei Americane". Această declarație a fost taxata de electorat prin susținerea masivă a lui Băsescu, voturile românilor din diaspora fiind cele care au hotărât victoria la limita a acestuia în 20098. La prezidențialele din 2014, principalii competitiori au fost Victor Ponta, candidatul PSD-UNPR-PC, și candidatul ACL, Klaus Iohannis. În Republică Moldova, după I tur de scrutin, Victor Ponta s-
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
au făcut ca aceste programe să nu fie dezbătute public așa cum ar fi fost necesar. Alegerea s-a făcut între două persoane, între partidele care i-au susținut, iar în turul ÎI s-a adăugat componentă emoțională (blocarea votului în diaspora) care a dezechilibrat procentele în favoarea unui candidat. În condițiile în care programele electorale ale candidaților la alegerile prezidențiale nu contează, de ce mai sunt redactate, prezentate, diseminate? Explicația este că aceste programe sunt "expresia unei ipocrizii a spațiului public". Dacă un
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
că partidele politice vor fi invitate la un dialog pe această temă. Scopul declarat al acestei măsuri este îngrădirea "turismului electoral". Programul lui Klaus Iohannis constituie și o pledoarie în favoarea votului electronic și a votului prin corespondență, pentru ca românii din diaspora "să aibă toate condițiile pentru a-și exercita dreptul fundamental la vot". Referitor la reforma regimului politic, programul lui Klaus Iohannis mai propune fixarea unei departajări, de la nivel național la nivel local, a funcțiilor numite politic de funcțiile de carieră
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
schimbarea modului de a face politică în România, iar această începe exact cu alt mod de a face campanie, că cetățenii noștri au aspirații, știu ce își doresc și disting între comunicare autentică și manipulare. Având în vedere faptul că diaspora a jucat un rol major în ultimele scrutinuri electorale pentru președinție, câtă atenție au acordat candidații, în 2014, acestui public- țintă? A fost vorba de o atenție planificată sau conjuncturala? Nu aș spune nici planificată, nici conjuncturala. Diaspora nu este
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
faptul că diaspora a jucat un rol major în ultimele scrutinuri electorale pentru președinție, câtă atenție au acordat candidații, în 2014, acestui public- țintă? A fost vorba de o atenție planificată sau conjuncturala? Nu aș spune nici planificată, nici conjuncturala. Diaspora nu este ceva separat de restul cetățenilor. Am făcut în timpul campaniei cercetări sociologice și mulți dintre participanții la focus grupuri aveau rude plecate în străinătate. În rândul celor care erau părinți a apărut de foarte multe ori în discuții dilemă
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
un viitor pe de-o parte și dorința de a-i avea totuși acasă, aproape, pe de altă parte. Este o experiență deloc ușoară. Dacă o privim cu atenție vedem că nu este vorba doar despre ceva conjunctural sau despre diaspora că "un grup țintă". Ce se întâmplă în România ne afectează deopotrivă pe toți, si pe cei din țară și pe cei de afară. Nu știu câta atenție au acordat alți candidați, dar pentru campania lui Klaus Iohannis am incercat
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
deținea, doar că asta s-a făcut îndeobște prin "alternanta" (Constantinescu în '96, Iliescu în 2000, Băsescu în 2004) și mai puțin printr-un vot de coabitare. Rămâne de văzut dacă "coabitarea" va și rezista... Având în vedere faptul că diaspora a jucat un rol major în ultimele scrutinuri electorale pentru președinție, câtă atenție au acordat candidații, în 2014, acestui public- țintă? A fost vorba de o atenție planificată sau conjuncturala? Cred că ambii candidați importanți au acordat atenție acestui public
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
care depind de sprijinul statului). Prin comparație, Klaus Iohannis a făcut mai putine gesturi în campania din primul tur (a făcut chiar și greșeli, ignorând românii din Bucovina, de exemplu), dar a știut să speculeze la maximum situația votului din diaspora în turul al doilea. Prin urmare, putem vorbi de o combinație de atenție - o atenție planificată, în primul tur, pentru Victor Ponta (care i-a adus un numar de voturi importante în primul tur, mai mare decât numărul de voturi
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
a votanților care susțin un partid, am constatat că mobilizarea partidelor a fost una foarte puternică, atât în ce priveste PSD, cât și noul PNL (PNL+PDL). În al doilea rând, a contat imens emoția creată de situația votului din Diaspora, care a adus oameni la vot ce nu ar fi votat altfel. Această emoție a generat mobilizare atât în Diaspora, cât și, într-o măsură mai mare, în țară, sub impactul acestei teme. Care au fost canalele de comunicare relevante
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
PSD, cât și noul PNL (PNL+PDL). În al doilea rând, a contat imens emoția creată de situația votului din Diaspora, care a adus oameni la vot ce nu ar fi votat altfel. Această emoție a generat mobilizare atât în Diaspora, cât și, într-o măsură mai mare, în țară, sub impactul acestei teme. Care au fost canalele de comunicare relevante în acestă campanie? Cât de eficiente s-au dovedit a fi campaniile online ale candidațiilor și cât de mult a
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
de campanie, dar nu cred că realitatea are legătură cu aceste mituri. Alegerile au fost câștigate la vot și nu în altă parte! Interviu realizat de Luminița KOHALMI & Sabin DRĂGULIN Eugen TOMAC: "Clasa politică a tratat superficial subiectele legate de diaspora, inclusiv în Campania prezidențială din 2014" ["The politicians approach regarding Romanians abroad hâș always been superficial, including în the 2014 presidential campaign"] În contextul evoluțiilor politice, economice și sociale care au avut loc în România în ultimii ani, care sunt
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
politice și candidații au explicat mai mult cetățenilor de ce să nu îl voteze pe un candidat anume. Deci nu a existat dezbatere de idei și proiecte, ci s-a mers mai mult pe demonizarea candidaților. Având în vedere faptul că diaspora a jucat un rol major în ultimele scrutinuri electorale pentru președinție, câtă atenție au acordat candidații, în 2014, acestui public- țintă? A fost vorba de o atenție planificată sau conjuncturala? În ceea ce privește diaspora, din păcate toată clasa politică tratează superficial acest
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
pe demonizarea candidaților. Având în vedere faptul că diaspora a jucat un rol major în ultimele scrutinuri electorale pentru președinție, câtă atenție au acordat candidații, în 2014, acestui public- țintă? A fost vorba de o atenție planificată sau conjuncturala? În ceea ce privește diaspora, din păcate toată clasa politică tratează superficial acest subiect și nu există o preocupare serioasă pentru relația cu cei 4 milioane de cetățeni români care muncesc peste hotare, oameni care au trimis în ultimii 10 ani în țară peste 45
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
cei 4 milioane de cetățeni români care muncesc peste hotare, oameni care au trimis în ultimii 10 ani în țară peste 45 de miliarde de Euro. E un semn de slăbiciune din partea politicienilor, politicienii nu îi înțeleg pe românii din diaspora. Aici vorbim de cetățeni care au plecat din rațiuni economice peste hotare, dar ei sunt puternic legați de România și cei mai muți investesc to în țară tot ceea tot ceea ce reușesc să câștige. Cetățenii români care muncesc peste hotare
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]