14,718 matches
-
erau obligați să-și piardă sănătatea trudind pentru a supraviețui, o ardeau pe cultură punând și de frumoase ziceri precum tăiatul frunzei la câini ori frecarea mentei chestiuni care, iată, aveau o conotație mult mai profundă decât o găsim în dicționare sau de glume cu specific frumos versificate precum: Dar ce văd eu pe aici/Fete mari cu copii mici/ Dar să vezi și pe la noi/ Toată fata are doi, ceea ce era de natură să creeze o bună dispoziție molipsitoare, chiar dacă
BASM POLITICALY CORRECT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380704_a_382033]
-
apropiate, apoi nuntașii" (p. 135). Calitatea de preot a unuia dintre autori este deconspirată parțial și de atenția pentru aspectele confesionale și de atenția pentru istoricul lăcașurilor de cult din localitate. Astfel, în cadrul capitolului, alături de frumoasa analiză în care, alături de dicționarul lui Coriolan Suciu[2] întrebuințează și alte surse în scopul obținerii unor informații complete cu privire la aspectele toponimice, de bogatele informații cu valoare istorică, extrase fie din surse arhivistice inedite, fie din surse edite. se regăsesc și elemente privitoare la situația
ULMENI MARAMUREŞ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380790_a_382119]
-
2009; Antologie, Cenaclul Arionda, Editura Olimpias, Galați, 2009; Dor de Dor - Antologie lirică, epică, plastică, Călărași, coord. Marin Toma, Editura S.C. Tipografia S.A, Slobozia-Ialomița, 2008; Mărturisirea de credință literară, vol. II, Editura Carpathia Press, București, 2008. [2] Coriolan Suciu, Dicționarul istoric al localităților din Transilvania, vol. II, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1967. Referință Bibliografică: Ulmeni Maramureș / Radu Botiș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1706, Anul V, 02 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Radu Botiș : Toate
ULMENI MARAMUREŞ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380790_a_382119]
-
Cine au fost promotorii limbii române în Declarația de Independență, cărora le ramanem îndatorați, și cine au fost promotorii “limbii moldovenești” din Constituție, care s-au acoperit de ridicol de-a lungul decadelor, pana la culminarea în infama fițuica de “dicționar moldo-roman”? Vitalia Pavlicenco: Limba română în Declarația de Independență a fost inclusă de deputații români, avînd conștiința adevărului lingvistic, ca și de scriitorii și oamenii de știință ce au promovat denumirea corectă a limbii noastre în acest act de maximă
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
printre pușcăriași" (Evenimentul zilei = EZ, 18.09.2006). Dacă pentru penitenciar există sinonimul - în registru standard - închisoare, nu avem de-a face cu o situație simetrică în cazul lui deținut: substantivul închis, sinonim al său în limba mai veche (în dicționarul academic - DLR - e citat un fragment din Vlahuță), nu și-a păstrat această utilizare. Evoluția semantică a termenului închisoare nu e lipsită de interes: sensul său a fost mai întîi abstract - în limba veche, a ține la închisoare însemna pur
Închisoare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10256_a_11581]
-
față de condițiile din pușcărie, pe care ei le consideră inumane" (HotNews, 16.09.2006). Pușcărie e un cuvînt destul de vechi, din familia lexicală a termenului pușcă (pentru care în DEX e indicată sursa maghiară; în realitate, cum arată Ciorănescu în dicționarul său etimologic - DER -, e vorba de un cuvînt slav, prezent în mai toate limbile din zonă). Există mai multe explicații etimologice pentru pușcărie: e foarte credibilă ideea că o cazarmă de artileriști (= pușcari) sau locul de depozitare a armelor ar
Închisoare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10256_a_11581]
-
apare și în presă: "Chilia, temnița lebedelor" (EZ - 29.08.2006); " Cu Wurmbrand în temniță" (EZ, 9.09.2006); aceluiași registru îi aparține azi derivatul întemnițat. Interesant e și termenul argotic pîrnaie, pătruns și în limbajul familiar și pentru care dicționarele noastre oferă atestări mai tîrzii, omițînd-o pe una din secolul al XIX-lea: cuvîntul e pomenit de Filimon, într-o notă lingvistică din Nenorocirile unui slujnicar sau gentilomii de mahala: "Oamenii din plebe, în limbagiul lor caustic, dă închisorilor cînd
Închisoare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10256_a_11581]
-
pentru închisoare au în comun metafora "vasului conținător"; cele mai clare exemple ale procesului metaforic sînt hîrdău și ciubăr. De la pîrnaie s-a format derivatul pîrnăieș, astăzi cu totul ieșit din uz. Celelalte sinonime pomenite de Filimon sînt explicate de dicționarele noastre: bodîrlău e cuprins în dicționarul academic (seria veche, condusă de S. Pușcariu), cu un citat simpatic din G.M. Jipescu (din Opincaru, cum ieste și cum trebuie să hie săteanu. Scriere-n limba țăranului muntean, 1881): "Nu le pare rău
Închisoare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10256_a_11581]
-
vasului conținător"; cele mai clare exemple ale procesului metaforic sînt hîrdău și ciubăr. De la pîrnaie s-a format derivatul pîrnăieș, astăzi cu totul ieșit din uz. Celelalte sinonime pomenite de Filimon sînt explicate de dicționarele noastre: bodîrlău e cuprins în dicționarul academic (seria veche, condusă de S. Pușcariu), cu un citat simpatic din G.M. Jipescu (din Opincaru, cum ieste și cum trebuie să hie săteanu. Scriere-n limba țăranului muntean, 1881): "Nu le pare rău că merg la bodârlău, c-acolo
Închisoare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10256_a_11581]
-
scriitor român, că absența unor traduceri de calitate a făcut dificilă alegerea unui scriitor român pentru a fi premiat. Nu dispunem de o informație de ansamblu despre cercetarea științifică în România Mai sunt apoi lucrările de importanță națională, de tipul dicționarelor, al istoriilor (României, limbii române, literaturii române), care trebuie și ele să fie subvenționate la nivelul unor instituții culturale centrale, cum ar fi Academia Română. De acord. Dar semnificația națională a lucrării nu ține loc de calitate științifică. După cum s-a
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
nimic. În timp ce Traian Băsescu, Andrei Pleșu, Mircea Dinescu și Adriana Săftoiu, iau cina la un restaurant bucureștean făcându-l pe Stelian Tănase să asude din nou gândind la emisiunea Tv " Zece fix" de vineri seara de pe postul Realitatea... 1)Mic dicționar de termeni televizionistici, Cap.Tineri prezentatori tevé. Vol. I, ediție de probă, îngrijită și prefațată de Coriolan Haralampy. Dumitru Hurubă
Caiele și potcoave de la "CNSAS" - S.A. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10265_a_11590]
-
ieși la interval (sau pe interval) cu ceva, cu sensul "'a oferi sau a propune (ceva)" este, cred, destul de răspîndită în limbajul familiar-argotic actual. Semnificația sa nu este totuși una previzibilă, transparentă, imediat sesizabilă prin raportare la sensurile generale de dicționar ale cuvîntului interval (,distanță în timp între două fenomene, între două perioade, între două evenimente consecutive; răstimp"; "'distanță în spațiu între două puncte, între două lucruri", în DEX) - și cu atît mai puțin la cele specializate, din matematică (,ansamblu de
"Pe interval" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10293_a_11618]
-
să iasă la bătaie pe interval, ca să câștige șefia dormitorului" (Adevărul, 18.04.2001); referirile la spațiul închisorii apar și în texte de muzică recente: "'Am scos om pe interval la bătaie pentru pat" (B.U.G. Mafia, La vorbitor). Dicționarele de argou românesc apărute în ultimii ani înregistrează direct extinderea semantică, transferul metonimic de la spațiu la acțiunea tipică desfășurată în el. La Nina Croitoru Bobârniche, Dicționar de argou al limbii române (DALR, ed. I, 1996; ed. a II-a, 2003
"Pe interval" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10293_a_11618]
-
scos om pe interval la bătaie pentru pat" (B.U.G. Mafia, La vorbitor). Dicționarele de argou românesc apărute în ultimii ani înregistrează direct extinderea semantică, transferul metonimic de la spațiu la acțiunea tipică desfășurată în el. La Nina Croitoru Bobârniche, Dicționar de argou al limbii române (DALR, ed. I, 1996; ed. a II-a, 2003), termenul interval e definit doar ca "'bătaie între membrii unei bande de infractori pentru stabilirea șefiei"; același sens e indicat și de Anca și George Volceanov
"Pe interval" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10293_a_11618]
-
argou al limbii române (DALR, ed. I, 1996; ed. a II-a, 2003), termenul interval e definit doar ca "'bătaie între membrii unei bande de infractori pentru stabilirea șefiei"; același sens e indicat și de Anca și George Volceanov, în Dicționar de argou și expresii familiare ale limbii române (DAEF, 1998): "'duel pentru stabilirea, prin forță, a șefiei unei bande de infractori". În cele două dicționare sînt definite și expresiile a face un interval "'a se bate" (DALR, DAEF), a chema
"Pe interval" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10293_a_11618]
-
infractori pentru stabilirea șefiei"; același sens e indicat și de Anca și George Volceanov, în Dicționar de argou și expresii familiare ale limbii române (DAEF, 1998): "'duel pentru stabilirea, prin forță, a șefiei unei bande de infractori". În cele două dicționare sînt definite și expresiile a face un interval "'a se bate" (DALR, DAEF), a chema la interval "'a chema la bătaie pentru stabilirea ierarhiei în celulă, bazată pe forță" (DALR), a ieși la interval "'a accepta o provocare la bătaie
"Pe interval" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10293_a_11618]
-
situații concrete ale aceleiași acțiuni de bază: manifestare publică previzibilă într-un spațiu dat - provocare la bătaie, mărturisire la anchetă, ofertă de plată. Sensurile contextuale se pot de altfel multiplica (și nu e nevoie să fie cuprinse ca atare în dicționare), astfel încât a ieși pe / la interval poate însemna, în funcție de context, "'a-și face apariția în public", "'a face declarații sau a lansa inițiative politice" etc. Expresia a pătruns de altfel și în limbajul jurnalistic: "'Regrupate urgent, PNL și PD caută
"Pe interval" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10293_a_11618]
-
Plângerea (nr. 35/P/2006) a fost preluată de general maior magistrat doctor Dan Voinea, procuror militar șef al Secției Parchetelor Militare, care a semnat și un proces-verbal de primire a unei vaste documentații, printre care volumele A-Q ale dicționarului Victimele terorii comuniste, publicat de Cicerone Ionițoiu, în ultimii ani, la Editura Mașina de scris. Merită menționat faptul că în Plângere, în afară de infracțiunile imprescriptibile, sunt menționate și cele care au termen de prescriere, dar care ar trebui totuși judecate (în
Ierarhizarea răului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10303_a_11628]
-
de constrîngerile ideologice ale vremii, s-a suprapus în ultimii ani un sens împrumutat din engleză, prin calc semantic; în plus, s-au produs și extinderi semantice prin folosirea intensă și adesea imprecisă a termenului în registrul familiar. De fapt, dicționarele franțuzești indică pentru cuvîntul socialiser sensuri predominant politice - "a trece în proprietate colectivă", "a face să devină socialist" - dar și unele mai largi: "a adapta la viața în societate, la raporturile sociale". Acestea nu lipsesc nici între semnificațiile pe care
Socializare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10311_a_11636]
-
argotic caraiman este "buzunar". Îl găsim glosat din cînd în cînd cu particularizări - de exemplu "buzunar ascuns" (Cotidianul, 5.02.2006) -, dar acest lucru se întîmplă mai ales pentru că "traducerea" și definirea argotismelor sunt operații adesea contextuale și imperfecte (în Dicționarul de argou al Ninei Croitoru Bobârniche, în 1996, se înregistrează o altă specializare semantică - "buzunarul pantalonului", la care în ediția a doua, din 2003, se adaugă și un sens metonimic: "furt din buzunare"). Etimologia termenului a fost explicată de mult
Caraiman by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10330_a_11655]
-
forma caraman; simplă adaptare fonetică, sau mai curînd suprapunere și confundare formală dintre rusism și turcismul karaman "negru, brunet", răspîndit cel puțin ca nume propriu de familie (o discuție amănunțită, cu multe informații, asupra numelui se găsește în N.A. Constantinescu, Dicționarul onomastic românesc, 1963, p. 230). Adjectivul (și substantivul) caraman, cu sensul "(om sau animal) negru" a fost înregistrat de Fr. Damé, la sfîrșitul secolului al XIX-lea; îl regăsim azi, ca regionalism, în Noul Dicționar universal al limbii române (Editura
Caraiman by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10330_a_11655]
-
se găsește în N.A. Constantinescu, Dicționarul onomastic românesc, 1963, p. 230). Adjectivul (și substantivul) caraman, cu sensul "(om sau animal) negru" a fost înregistrat de Fr. Damé, la sfîrșitul secolului al XIX-lea; îl regăsim azi, ca regionalism, în Noul Dicționar universal al limbii române (Editura Litera Internațional, 2006): "despre vite", "cu părul negru". Revenind la împrumutul din rusă, e de presupus că acesta era - chiar și contaminat cu turcismul rar - netransparent în română, așa că a fost apropiat de vorbitori de
Caraiman by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10330_a_11655]
-
produce un efect de surpriză umoristic și expresiv. Varianta mai apropiată de etimon s-a păstrat în derivatul caramangiu "hoț de buzunare" (format probabil în română cu sufixul de agent de origine turcă -giu), paronim cu turcismul carmangiu (împrumutat, conform Dicționarului explicativ, din tc. dial. karmanc), înregistrat de dicționarele noastre cu sensul "măcelar". Carmangiu și mai ales carmangerie sînt destul de frecvente în limba actuală; mai ales în terminologia profesiilor și a tehnologiilor alimentare (,bucătar, cofetar, patiser, vânzător, măcelar, carmangiu"; "se organizează
Caraiman by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10330_a_11655]
-
Varianta mai apropiată de etimon s-a păstrat în derivatul caramangiu "hoț de buzunare" (format probabil în română cu sufixul de agent de origine turcă -giu), paronim cu turcismul carmangiu (împrumutat, conform Dicționarului explicativ, din tc. dial. karmanc), înregistrat de dicționarele noastre cu sensul "măcelar". Carmangiu și mai ales carmangerie sînt destul de frecvente în limba actuală; mai ales în terminologia profesiilor și a tehnologiilor alimentare (,bucătar, cofetar, patiser, vânzător, măcelar, carmangiu"; "se organizează cursuri de carmangii" (carmangerie nu apare numai cu
Caraiman by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10330_a_11655]
-
Nicolae Manolescu Stiută multora, publicisticii lui G. Călinescu i s-a acordat o atenție neînsemnată, deși se întinde pe aproape cinci decenii, fără mari întreruperi. Dicționarele literare o amintesc în treacăt, ca de altfel și studiile critice. Edițiile de opere n-o cuprind. Singurele culegeri, datorate lui Geo Șerban și Andrei Rusu, sînt incomplete și cenzurate. Așa stînd lucrurile, ar putea să pară curios că atît
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]