42,368 matches
-
condiția ca promotorii revizuirii să nu fie doar niște doritori de capital politic. Cronicarul crede că d-nii Năstase și Stoica, ambii juriști, ar trebui să transforme întîlnirile partidelor lor din protocolare schimburi de păreri generale într-o privire competentă asupra dificultăților majore din textul Constituției românești. În același număr, revista 22 continuă publicarea unei dispute extrem de importante pe care a provocat-o cartea lui Jan T. Gross Vecinii. Distrugerea comunității evreiești din Jedwabne. După ce, cu luni în urmă, 22 a publicat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
repetiția într-un discurs destul de limitat ca tematică și ca posibilități lingvistice? Al doilea obstacol este cititorul. Cum faci să-l convingi de reușita artistică printr-un text care poate fi ușor calificat drept vulgar, pornografic etc. Iar a treia dificultate, care le agravează pe celelalte două și care este specifică spațiului nostru cultural, este lipsa tradiției. Nu prea avem "curajoși" în acest domeniu. E adevărat, există o Povestea poveștilor, dar fără urmări. Sînt pagini pornografice memorabile în Cimitirul Buna-Vestire sau
Incest și naratologie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15980_a_17305]
-
adăugirile ingurgitate și toate atribuirile din scrisul altor condeieri. E sigur că prozatorul exilat a cunoscut multe povești și relatări auzite prin cercuri amicale din partea unor confrați în general mai vârstnici și cu experiență. Persoane cu veleități certe, dar în dificultate de a scrie, nu fiindcă n-ar fi fost libere, ci fiindcă puterea de pătrundere a talentului lor era mult mai redusă. Așa-i viața. Așa-i arta..." mai spuneam amintind și păcatele prozatorului ce-și căuta mereu un sprijin
De partea lui Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15987_a_17312]
-
Cronicar Tzara mea Apare, cu dificultăți, dacă ne luăm după faptul că numerele sînt din ce în ce mai des triple, revista tinerilor scriitori basarabeni Contrafort. Din numărul, firește!, triplu de pe martie-iunie, reținem, mai întîi, o anchetă: Cultură și civilizație în România sfîrșitului de secol XX. Întrebările nu sînt deloc
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16024_a_17349]
-
-se lui Mircea Dinescu, alt cabotin: fă-te că scrii, fă-te că citești ceva ' când o țară întreagă ședea proptită cu ochii în televizor. Auzisem cât de infernale sunt repetițiile în studio, reluările demențiale, luminile reflectoarelor... mai mult decât dificultățile tehnice, mă blocase ideea că trebuia să execut un lucru atât de stupid. Ceea ce probabil se vedea pe figura mea. Inconștient, bunul meu simț mă făcuse să evit să intru într-un joc complet opus firii mele. Noroc că în locul
Ens generalissimum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15610_a_16935]
-
spuneți (apropo, asemeni Poloniei) că România se vede pe sine drept esențialmente creștină, în opoziție tocmai cu stăpânii ei otomani din secolele trecute. Problema creștinismului ca un sau ca singurul atribut european e departe de a fi doar una românească - dificultatea de a imagina o Europă multiculturală de negri, albi, musulmani, creștini etc. tinde să devină un loc comun pe întreg continentul. în acest sens, cel puțin, sensibilitățile românești sunt în deplin acord cu cele ale restului continentului. D.R.P.: Sunt aici
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
cititorii occidentali - despre o țară în legătură cu care ei știu puțin sau nimic. O țară care este, în același timp, parte absolută a Europei și oarecum la periferie în multiple sensuri literale și metaforice, o țară care a avut și are dificultăți mai mari și mai durabile decât ale altor națiuni europene, care are interesante obsesii și forme de paranoia (pe care se pare că le-am ilustrat în mod greșit, după cum rezultă din răspunsurile iscate de articolul meu) și care este
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
Fundația Soros (devenită Fundația pentru o Societate Deschisă) și Editura Național, coeditorul nostru în 2001. Le sîntem recunoscători tuturor (lui Ion Rațiu în veșnicie) și n-avem de ce le purta ranchiună că, la un moment dat, confruntați ei înșiși cu dificultăți, s-au retras din joc. Și să nu uit: reclamele. Din nefericire, mulți cred că tirajul mare este necondiționat prielnic reclamei. Ei se adresează, de aceea, fie televiziunii, fie cotidianelor. E un calcul greșit. Succesul reclamei depinde de natura ei
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
punem? Cele două tone lunare ale noastre, nu înseamnă în schimb nimic pentru un ziar, care folosește o sută de tone pe lună din același tip de hîrtie. Așa că ne vom oploși pe lîngă el. Cu asta, nu rezolvăm toate dificultățile. Nu-i putem sili cu nici un chip pe difuzori să ne dea banii pe tot ce au vîndut și în timp util. De sporit tirajul, îl sporim degeaba. Ne costă mai mult și n-avem garanția că vindem mai mult
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
spune-o? - specialiștii cu stagiu s-au rărit sau dau semne de oboseală (uneori chiar de abandon) iar alții, noi, apar rar și greu. A apărut, ce-i drept, o falangă - subțire - de noi editori. Dar asta nu rezolvă lucrurile. Dificultatea rămîne și trebuie eficient soluționată". N-a fost soluțioantă, în cei peste cincisprezece ani, de la aceste observații amare ale lui Z. Ornea; mai mult încă, ,,editorii excelenți" de atunci au dispărut, în marea lor majoritate, iar cei care ,,dădeau semne
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
observații amare ale lui Z. Ornea; mai mult încă, ,,editorii excelenți" de atunci au dispărut, în marea lor majoritate, iar cei care ,,dădeau semne de oboseală" au abandonat (unii chiar au plecat prin alte locuri să-și caute un rost). Dificultatea la care se referea Z. Ornea era cît se poate de reală atunci, acutizată acum, evidentă pentru oricine ar consulta o listă cu editorii activi; apoi, nu știu dacă simpla introducere a unor cursuri (care nu pot fi decît opționale
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
optica editurilor, în aceea a criticii de întîmpinare și, desigur, în perspectiva pe care o au asupra rostului lor în cultură mulți dintre criticii tineri care, ca să zic așa, bat la porțile afirmării: lucrul în bibliotecă prezintă infinit mai multe dificultăți și mult mai puțină ,,spectaculozitate" decît scrierea unei cronici literare sau, eventual, a unei monografii despre un contemporan influent. Dacă interesul celor care ar putea opta pentru o formație filologică serioasă lipsește sau a diminuat simțitor, nu e mai puțin
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
fapte și încă altele, la fel de importante, constituie subiectul săptămînal al Cronicii edițiilor din România literară și al unor cărți precum Interpretări sau Actualitatea clasicilor. Fiecare articol conține, în principal, un elogiu care nu este niciodată de circumstanță (avînd în vedere dificultățile amintite mai înainte), dar și un capitol, adesea foarte consistent, de observații, amendînd sever lipsurile sau, cum le numește Z. Ornea, ,,slăbiciunile" edițiilor în discuție. Criticul vorbește mereu despre stăruința, silința și ritmul de lucru al editorilor sau, cu un
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
manifești curaj sau opoziție pe față (discurs perfect compatibil cu spațiul patriarhal în care Lelia își caută un loc) și despre cît e de feminin să speculezi slăbiciunile celor tari spre a te strecura prin viață, este că originea tuturor dificultăților cu care femeile se confruntă este "tîmpita aceea de luptă pentru drepturi egale cu bărbații, pentru "feminismul" acela care a apărut ca o plagă în 1880 sau '90 și nu știu cît... Dumnezeule, gemu ea ca o vită singură, neajutorată
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
cu realizarea și rămâne citeț și frapant și în paginile finale. Simplitatea filigranată a ideii - radiografierea preocupărilor unor filosofi francezi (ori de limbă franceză) ai momentului - și cea a mijlocului de concretizare - interviul - susțin ca premise elementare și limpezi, carteziene, dificultățile și apriorismele discursive ale celor 18 filosofi abordați pe parcursul a cca. 200 de pagini. îi lipsesc din păcate cărții, iritant, minime explicații cu privire la contextul și la epoca realizării interviurilor, precum și asupra motivațiilor autorului (presupun că ele există într-un volum
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
a remediat, tîrziu, în anii șaizeci. Constata, apoi, declinul ratei natalității de la 35/1000 locuitori în 1930 la 23,8/1000 locuitori în 1946. Să menționez că, făcîndu-se referiri la situația deficientă a alimentației în țară se precizează că "în ciuda dificultăților de comerț cu Vestul, SUA a trimis României cantități considerabile (în special grîne), fiind al doilea mare furnizor cu aproximativ o cincime din valoarea totală a importurilor în 1947". Să notez și aprecierea lucidă potrivit căreia se spune: "Este posibil
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
perseverență prostească, în partea rea a istoriei!), procurorul general Sorin Moisescu, numit de președintele Constantinescu, a cerut rejudecarea procesului din 1946. Magistrații au dat mereu cîștig de cauză asociațiilor care solicită cinstirea memoriei Mareșalului în procese cu primari obstrucționiști. Această dificultate, guvernanții actuali și-au făcut-o, cum se spune, cu mîna lor. Pe cît de adevărat este că și predecesorii lor dintre 1996 și 2000 au o parte de vină (cazurile Moisescu și Chelaru o dovedesc), tot atît de evident
Sfîrșitul unei ambiguități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15721_a_17046]
-
și-au făcut-o, cum se spune, cu mîna lor. Pe cît de adevărat este că și predecesorii lor dintre 1996 și 2000 au o parte de vină (cazurile Moisescu și Chelaru o dovedesc), tot atît de evident este că dificultatea s-a născut din politica ambiguă din primii șase ani de după Revoluție. Partidul domnului Iliescu i-a avut atunci aliați în parlament și în guvern pe cei din PUNR și din PRM. Stupidul naționalism al lui Vadim Tudor a fost
Sfîrșitul unei ambiguități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15721_a_17046]
-
de abordare teoretică a literaturii, n-a ezitat a-l declara a fi, împreună cu G. Călinescu, o primejdie a criticii românești, invadată, vezi Doamne, de ,,literatură", subordonată scriitorilor. Aci nu mai operează bizantinismul adaptării falacioase, ci o univocă mărginire, o dificultate de-a priza (și, pesemne, de-a produce!) esteticul, o, dacă vreți, emasculare a sensibilității (impresioniștii francezi din jurul anului 1900 îi numeau pe teoreticieni eunuci literari!). Oricum, ,,deliteraturizarea" criticii n-ar putea semnifica, în lumina bunului simț, altceva decît un
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
bine ritmat și un cantabile sensibil dar vocea nu îl servește pentru această partitură plină de vocalize, cu atacuri incomode în acut și (cel puțin în seara premierei în cavatina Languia per una bella) a avut de luptat cu reale dificultăți. Dubletul Elvira-Zulma a funcționat bine împreună, completându-se; Ruxandra Ispas beneficiază de o prezență scenică plăcută și vocea ei acidulată se potrivește personajului. Dacă n-ar fi avut scăpări de intonație și stridențe în acut mai ales în ansambluri, totul
Politica pașilor mici by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15755_a_17080]
-
mai ales de sărbătorile naționale sau atunci când Budapesta mai face câte-o boacănă. Asta încă mai pot înțelege - e în logica politicianistă a P.S.D.-ului să încerce să recupereze cât mai mult din teritoriul adversarilor, sau chiar al aliaților. Sesizând dificultatea prin care trece P.R.M., iliescienii și-au spus c-a venit momentul să atace la baionetă una dintre redutele care până de curând li se părea inaccesibilă. Ce nu înțeleg e de ce textul-program al lui Ion Rus e un subtil
Cine s-a săturat de Ardeal? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15741_a_17066]
-
cît el n-a putut fi abordat timp de 50 de ani. în acest timp, diaspora a fost înzestrată cu toate calitățile posibile, transformată în ultimă șansă de salvare și oază de libertate și fericire, de către o țară pentru care dificultatea călătoriilor peste hotare făcea din străinătate paradisul terestru. Nu există însă deocamdată nici o analiză critică, demitizantă a exilului, care să privească pe de o parte modurile proprii de organizare ale diasporei, iar pe de altă parte influența acesteia asupra celor
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
Schubert proiectul în cea de a treia piesă. Cu Mihaela Ursuleasa suntem într-un climat de comunicare în care nu mai este timp pentru a considera, la adevărata lui robustețe, incisivitate, control, tocmai ceea ce este reazem: extinsa disponibilitate tehnică, anulând dificultatea ca stare de tensiune. Mai curând percepem cum fiecare sunet are valoare și în sine ca un corp sonor rotund, cu transparențe lucioase sau umbre felurite în clar obscur. Grupurile de sunete (mărgele?) se încarcă de sens și din totalitatea
Jocul cu mărgelele de sunet by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15773_a_17098]
-
discursuri cu un conținut psiho-medical. Mai întîi s-a dat vina pe oligofrenie, și nu doar pe una, așa, de ochii lumii, ci pe una extrem de severă, pe care o directoare măruntă și inhibată mărturisea că o păstorește cu mari dificultăți, apoi, o doamnă sedentară, grasă și exoftalmică, probabil ceva cadru medical dacă ar fi să ne luăm după halatul de un alb aproximativ în care era camuflată, și-a dat cu părerea ,,că esti vorba dispri nimfomanii, aceastî nimfomanii numarîndu-si
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15769_a_17094]
-
calme, la umbră, și ziua și noaptea și iarna și vara, încet sau grăbit, revii în locuri bîntuite de amintiri și de fantasme. Sau alegi să "defrișezi" păduri sălbatice. Sau străbați deșerturi ale sufletului, provocate, mai întîi de toate, de dificultatea oricărei comunicări. Dorința de a pătrunde în sufletul, în mintea și în memoria celuilalt, ispita de a reveni din drum și de a te refugia în copilărie sînt dublate de o frică atotcuprinzătoare. De șoareci, de șerpi, de balauri, de
Urcușul muntelui spre sine by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15775_a_17100]